Am mai am discutat despre religiozitate si ateism in lume,
ultimul sondaj mondial indicand cresterea procentajului ateilor in lume, cu 3%
mai mult in comparatie cu acum 7 ani. Acest fapt e folosit ca argument ca
religia nu mai are rost, e fara sens in epoca numita post-moderna, si ca
umanitatea se indreapta spre o epoca noua fara credinta in Dumnezeu. Oare asa
sa fie? Nu e prima data cind dusmanii credintei prevestesc moartea religiei si
a credintei. Au facut-o de multe ori in trecut si de fiecare data au fost
dovediti mincinosi. In 2013 influenta religiei este mult mai mare decit acum
100 de ani ori in toiul razboiului rece. Scepticilor le amintim ca la Forumul
Economic Mondial (“World Economic Forum”), un eveniment care se tine anual la
Davos, Elvetia, au participat, anul acesta, un numar record de specialisti in
domeniul religiei. Oare de ce? Pentru ca elita mondiala incepe sa-si deschida
ochii tot mai mult ca in aceasta epoca post-moderna, tehnologizata, bazata, zic
ei pe stiinta si ratiune, influenta religiei creste, nu descreste. Asta
contravine predictiilor ateilor si ii nedumereste.
Preocuparea elitei mondiale cu influenta crescinda a
religiei a determinat elita de la Davos sa formeze un grup de asa numiti
“lideri ai credintei”, constituiti in grupul “Global Agenda Council on the Role
of Faith” (“Consiliul Agendei Globale privind Rolul Credintei”). Anul acesta
tematica a fost intitulata, agresiv, “Is Religion Outdated in the 21st Century?”
(“Este religia depasita in Secolul XXI”?) Unii au spus ca da, altii nu. Dar
studiile sociologice ce spun?
Acum un veac a fost usor pentru intelectualii ateii sa
respinga religia ca un opiu pentru oameni. Lucrurile insa s-au schimbat si nu
mai exista nicio scuza ca astazi sa mai afirme asta. Ca sa ignore religia in
ziua de astazi, ateii trebuie sa ignore rezultatele studiilor sociologice,
psihologice si economice despre religie. Deoarece aceste studii, facute in
ultimele decade si disponibile tuturor, dovedesc ca religia a conferit, si
continua sa confere, beneficii inestimabile si de netagaduit societatii.
Beneficiile economice ale religiei sunt exceptionale. Oamenii religiosi platesc
taxe si isi fac datoriile cetatenesti cu mai multa constiinciozitate decit
personale pentru care credinta e fara rost. Beneficii similare se simt si in
viata de familie, nivelul de viata, nivelul educatiei, si relatiile publice.
In octombrie 2012 sociologul Pat Fagan de la Family Research
Council (Washington, DC) a publicat un raport exceptional privind beneficiile
pe care religia le confera societatii. Raportul lui este un rezumat usor
accesibil fiecarui cititor nespecialist si identifica beneficiile religiei
pentru societate. Raportul e bazat pe zeci de studii facute in ultimii zeci de
ani de psihologi, sociologi si economisti privind impactul religiei asupra
societatii. Raportul denota ca in 95 de domenii sociale si de existenta umana
persoanele si societatile religioase sunt avantajate din toate punctele de
vedere in comparatie cu persoanele ori sistemelor sociale si politice in care
religia este ori a fost interzisa.
Familia şi viaţa de
familie
Zeci de studii sociologice arata ca persoanele religioase
beneficiaza de stabilitate maritala mai ridicata, de nivele de satisfactie
conjugala mai ridicate, si de o predispozitie mai ridicata spre casatorie. De
fapt, participarea la slujbele religioase este indicatorul principal al
stabilitatii casniciei. Cuplurile care isi focalizeaza viata pe spiritualitate
si credinta sunt mai fericite, incidenta de violenta domestica este mult mai
scazuta, rata divortului este si ea mult mai scazuta, si sotii declara ca sunt
multimiti de afectiunea care o primesc in casatorie. In contrast, tinerele care
nu merg la biserica au o predispozitie de 7 ori mai mare ca tinerele care merg
la biserica sa traiasca in concubinaj. Tinerele care coabiteaza inceteaza sa
mai mearga la biserica.
Relatiile intre parinti si copii sunt si ele mai bune.
Parintii care practica credinta au o relatie mult mai buna cu copiii lor si
sunt mai mult implicati in cresterea si educarea lor. Copiii care merg la
biserica cu parintii dezvolta relatii de afectiune mai strinse cu parintii.
Implicarea copiilor in credinta rezulta in stabilitate emotionala pentru ei.
Deasemenea, peste ani, relatiile strinse intre parinti si copii sunt mai
durabile. In familiie unde credinta e pretuita, nevoia disciplinarii copiilor
este mai mica ca si in alte familii.
Comportamentul şi
atitudinile faţă de sex
Satisfactia sexuala e mai ridicata la cuplurile credincioase
decit la cele necredincioase. Incidenta actelor sexuale la adolescentii din
familii credincioase este mai mica decit la tinerii din familii necredincioase.
Valorile traditionale si religia sunt factorii cei mai frecvent mentionati de
adolescentii care practica abstinenta. In urma religiei, alti factori care le
impun abstinenta sunt teama de sarcina, bolile transmisibile, si disciplina
parentala. Tinerii credinciosi sunt mai putin permisivi privind comportamentul
sexual decit cei care nu merg la biserica, au o incidenta mai mica privind
sexul pre-marital, si dupa casatorie sunt mai putin inclinati spre adulter ca
ceilalti tineri. In comparatie cu persoanele care se considera “foarte
religioase”, cei care nu se considera de loc religiosi sunt mult mai predispusi
sa aibe copii in afara casatoriei.
Educaţia
Copiii si tinerii crescuti in biserica invata mai bine si au
note mai bune la examene. Mai multi dintre ei dobindesc studii superioare si
notele la universitate sunt mai bune decit la studentii care nu practica
credinta. Elevii credinciosi sunt mai
sirguinciosi la invatatura, mai disciplinati intelectual, si fac temele de casa
cu mai multa responsabilitate. Deasemenea, parintii credinciosi sunt mai mult
implicati in activitatile scolare ale copiilor lor decit parintii
necredinciosi. Exista deasemenea o corelatie pozitiva intra copiii religiosi si
aspiratiile lor in viata. Cu cit elevii si studentii sunt mai credinciosi, cu
atit aspiratiile lor sunt mai inalte si altruiste. In plus, in medie, tinerii
crescuti intr-un mediu religios tind sa fie mai educati si sa aibe mai multi
ani de scoala si studii superioare decit tinerii care provin din familii
nepracticante.
Sănătatea minţii
Sanatatea mintii coreleaza direct cu practicarea credintei.
Persoanele religioase denota mai multa nadejde si orientare spre viitor si
multe dintre ele afirma ca atitudinea pozitiva fata de viitor se datoreaza
credintei religioase pe care o impartasesc. Persoanele religioase au mai multa
stima si respect de sine. Singuratatea, deznadejdea, si tristetea sunt mai
putin intilnite la persoanele religioase decit la cele fare religie.
Deasemenea, incidenta suicidului e mult mai scazuta la persoanele religioase
decit la cele fara religie. Consumul de alcool, droguri, comportamentul riscant
sunt mai putin intilnite la persoanele credincioase decit la cele fara
credinta. Criminalitatea este si ea mai scazuta in cartierele cu o concentratie
mare de persoane care practica credinta ori merg la biserica. La fel traficul
de droguri. Generozitatea deasemenea coreleaza direct cu simtamintele
religioase ale cetatenilor. De exemplu, cele mai generoase persoane din SUA
locuiesc in sudul Americii (“Deep South”), unde religia e mai influenta, iar
cele mai putin generoase in statele din Noua Anglie (New England) unde absenta
credintei e mai accentuata.
ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu