miercuri, 29 august 2018

Revenirea la civilizaţie


 Un sondaj de opinie arată că o treime dintre români consideră că Nicolae Ceauşescu a fost cel mai bun preşedinte al ţării, urmat de Traian Băsescu (15%), Klaus Iohannis (7%), Emil Constantinescu (5%), Ion Iliescu (5%) şi Gheorghe Gheorghiu Dej (2%). Rezultatul pare o glumă pentru a-i umili pe actualii politicieni, un efect al libertăţii de exprimare, o nostalgie după era comunistă…
Adevărul sondajului este însă relativ, căci pentru cetăţeni are importanţă nivelul de trai dintr-o epocă, iar la acest capitol Ceauşescu ar ieşi pe ultimul loc.
Drumul României de la democraţia populară la cea liberală a fost plin de obstacole politice şi erori de guvernare, pe care alte state nu le-au avut. De exemplu, românii au acceptat retrocedarea imobilelor în totalitate (restitutio in integrum), ceea ce ungurii n-au acceptat. Invocînd faptul că economia nu poate face faţă efortului de restituire, vecinii de la vest au plătit despăgubiri limitate. La noi, după 29 de ani, nu s-a încheiat retrocedarea bunurilor naţionalizate sau confiscate de comunişti, iar valoarea despăgubirilor plătite moştenitorilor este de ordinul miliardelor de euro (poate de aceea au ungurii autostrăzi). Tot noi am privatizat şi băncile de stat, uitînd că instituţiile de credit sînt pîrghii ale suveranităţii unei ţări.
La fel, statul român a pornit pe calea privatizării întreprinderilor, prin diverse metode avantajoase pentru “investitori”, care însă n-aveau de gînd să producă ceva, ci să se îmbogăţească peste noapte. Trebuie să recunoaştem, politicienii în vremea cărora s-au făcut privatizările n-au fost înţelepţi, au votat ca terenurile să fie retrocedate şi întreprinderile de stat să fie vîndute la preţ mai mic decît valoarea fierului vechi. În acest fel s-a ajuns ca avuţia naţională să fie înstrăinată şi procesul continuă prin vînzarea către cetăţeni străini a terenurilor agricole retrocedate şi a caselor-castelelor naţionalizate. Oare e de rău?
Prin aceste erori strategice (renunţarea la pîrghiile financiare, comerciale şi economice), statul a slăbit şi, aproape peste noapte, investitorii de mucava au devenit bogaţi, ceea ce am acceptat cu toţii (la urne) şi speram să fim printre cei norocoşi, de vreme ce am votat deschiderea ţării spre democraţie liberală şi capitalism. Prin forţa lucrurilor, bogaţii îi pot cumpăra pe săracii care se vînd, deşi legile tind să menţină egalitatea între cei avuţi şi cei sărmani, fără să reuşească, iar cazurile de pauperitate sînt atenuate în mică parte de protecţia socială.
România asigură drepturile şi libertăţile oamenilor, munca are preţ mai bun, iar solidaritatea umană rezistă la atacurile globalizării, însă ţara este blocată politic de lupta dintre putere şi opoziţie, cuplarea la civilizaţia occidentală fiind încetinită. Partidele ar trebui să-şi recunoască reciproc gradul de libertate de care au nevoie pentru a-şi exercita rolul democratic şi a-şi asuma obligaţiile. Iar oamenii politici să practice libertatea, dar fără să aibă pretenţia să fie mai mare decît a celor cu care se află în raporturi sociale.
În secolul XXI, ţara s-a dezvoltat, oamenii trăiesc mai bine din munca lor şi statul nu le împiedică libertatea de-a face ce vor. Dar nu este suficient, cer în stradă şi mai mult. Salariaţii se simt slugi la stăpîn, se revoltă împotriva sistemului, pretind drepturi economice, reclamă munca stînjenitoare, nivelul de trai încă scăzut faţă de occident, vor să facă ceva pentru lumea în care trăiesc, să-i reducă defectele, vor un sfîrşit al mizeriei şi al colonialismului postmodern… (Cea mai bună cale de evoluţie este cea politică!)
Să iertăm gafele politicienilor şi să mergem mai departe, împreună cu proprietatea privată, piaţa liberă, statul liberal şi globalizarea. Putem să uităm că întreprinderile de stat şi cooperatiste aparţineau întregului popor (şi cu cît ceva aparţinea mai multor oameni, cu atît era mai mică grija faţă de acel bun), deci Nicolae Ceauşescu poate fi socotit ţapul ispăşitor, nu cel mai valorizat preşedinte.

Autor: Nicolae Goja
Sursa: Graiul Maramureşului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu