miercuri, 29 august 2018

Sărbătoare, 29 august. Creştinii ortodocşi şi catolici prăznuiesc Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul



Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 29 august, zi în care credincioşii postesc, ca să nu se asemene cu Irod, cel care, din cauza ospăţului fără măsură, a cerut că Salomeea să-i danseze şi drept răsplată i-a oferit, la cererea ei, capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare cu semnificaţie escatologică, precum sunt şi Schimbarea la Faţă a Domnului şi Adormirea Maicii Domnului. Prin Schimbarea la Faţă ni se descoperă chipul pe care îl va avea omul unit cu Hristos – chip de slavă, iar prin Adormirea Maicii Domnului se arată că acela care L-a purtat pe Hristos se mută de la stricăciune la nestricăciune, în vreme ce prin această sărbătoare ni se revelează că toţi cei care nu au fost străini de pocăinţa prorocită de Sfântul Ioan Botezătorul vor ajunge în Rai.
Din acest motiv, Sfinţii Părinţi au rânduit astfel: Cele trei sărbători să fie prăznuite în luna august, ultima lună din anul bisericesc, drept semn că acest chip al lumii va trece, că cer nou şi pământ nou vor fi, după cum citim în Apocalipsa, capitolul 21.

Fiind cunoscut pentru sfintenia vietii lui, severitatea exercitiilor fizice si spirituale si lupta apriga pentru dreptate, Sfantul Ioan Botezatorul a mai fost denumit "inger omenesc" si este cea mai cinstita personalitate a Vechiului Testament. In aceasta zi, pentru a-ti mentine sanatatea atat mentala, cat si fizica, este bine sa nu consumi fructe care au forma rotunda si care duc cu gandul la capul profetului.
In traditia populara s-a pastrat obiceiul ca in aceasta zi sa nu se taie nimic cu cutitul si toate alimentele sa fie rupte cu mana.
Tot in aceasta zi de sarbatoare este interzis sa bei vin rosu, deoarece reprezinta sangele Botezatorului sau sa mananci varza, intrucat se spunea ca Sfantului Ioan i-a fost taiat capul de sapte ori pe o varza si de fiecare data el a revenit la viata.
Traditia spune ca in ziua de 29 august, numita si Crucea Mica, crestinii trebuie sa tina post negru sau aspru (in care sunt permisi doar struguri si apa) pentru iertarea pacatelor.
In ziua sarbatoririi taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul se spune ca incepe si frigul toamnei, asa cum fiecare om este cuprins de frisoane cand afla modul in care a fost ucis Sfantul Ioan.
In ziua Taierii Capului lui Ioan Botezatorul se crede ca nu e bine sa aiba loc petreceri sau alte manifestari de acest gen, fiind considerata o sarbatoare de meditatie si de indreptare a greselilor.
Tot pe data de 29 august exista superstitia ca nu este bine sa dai cu matura, deoarece zgomotul facut de aceasta ii deranjeaza pe cei morti. In schimb, spiritele celor trecuti in nefiinta pot fi imbunate daca dai de pomana saracilor.

Sfântul Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminţiei lui Aaron. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Există o lungă perioadă din viaţă Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informaţii. Cunoaştem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viaţă de aspre nevoinţe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci şi acela de a-L descoperi lumii pe Mesia, Fiul lui Dumnezeu.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului drept răsplată.
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiţia Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut şi de trei ori aflat. Prima şi a două aflare a capului sunt sărbătorite pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.
După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-şi numele de Inochentie. Cât timp a fost monah, el a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezatorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie şi o bisericuţă, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se află un cap. Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veşnice, spre a nu fi găsit şi pângărit de păgânii ce se înmulţiseră în zonă, el l-a luat şi l-a ascuns din nou în pământ, în acelaşi loc.

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat la doi călugări şi le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.

În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar şi i-au dat acestuia să ducă sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenţei capului prorocului. Când şi-a simţit sfârşitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă şi l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grijă lui Eustaţiu, un monah arian, care locuia într-o peşteră. Multe minuni se vor petrece în această peşteră. Din nefericire, Eustaţiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neştiind ce ascunde în peştera sa. După un timp, Eustaţiu, ştiind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul.

Peştera va fi locuită de nişte monahi credincioşi, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, stareţul acelei mănăstiri, a văzut un foc mare la peştera de lângă oraşul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Aşa a aflat în chip minunat capul sfântului. Această este socotită a două aflare a cinstitului cap al Botezatorului.


În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap, scrie crestinortodox.ro.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu