Primăvara se tunde oaia,
Iar vara tundem, găzdoia,
Tundem oia cea bdițoasă,
Și nevasta ce-i frumoasă.
Cu lâna facem covoare,
Căci lâna-i la căutare,
Găzdoia pe lângă casă,
Spală lână și o țeasă.
Face ceoareci și căput,
Cum se făcea mai-demult,
Să aibă la sărbători,
Fete faine și chiar feciori.
Și în zi de sărbătoare,
Îmbrăcați care de care,
Umblă în sus, umblă în jos,
Unde-i locul mai frumos.
Pe la biserica din sat,
Unde ei s-au botezat,
Și mai spun și rugăciuni,
Pentru părinții lor buni.
Ce i-au învățat ce-i bine,
Să respecte, pe oricine,
Și pe găzdoaia frumoasă,
Care de lucru, nu se lasă.
NELU DANCI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu