Trei partide, două congrese, o moţiune de cenzură

 Ceea ce ştim cu siguranţă este că de la fiecare congres al fiecărui partid se aşteaptă schimbări majore. Ceea ce nu ştim este dacă viitoarele congrese ale celor trei partide, PNL, USR şi PLUS, vor impulsiona activitatea guvernului sau o vor încurca.

Deşi par o singură forţă politică, unite în toate alegerile, USR şi PLUS, chiar deja fuzionate, sunt receptate ca două partide diferite.

Competiţia dintre Dan Barna şi Dacian Cioloş este reală şi de neocolit la viitorul congres. Încă de la prima colaborare cei doi preşedinţi au scăldat-o. Nu se ştie nici acum cine este mai mare, cine are ultimul cuvânt în luarea deciziilor. Până la urmă un partid nu poate avea decât un lider.

Lupta pentru putere în interiorul oricărei formaţiuni politice este inerentă. Există foarte delimitat un număr unu şi un număr doi.  Din câte se poate deduce până acum s-ar părea că Dan Barna este mai conciliant în relaţia cu PNL în timp ce Dacian Cioloş este mai colţos, mai puţin dispus la o colaborare onestă cu PNL. De altfel, scandalul care a degenerat într-o adevărată criză politică a fost provocat de ministrul PLUS, Vlad Voiculescu fiind omul lui Dacian Cioloş.

Partid mai mare decât PLUS, prima şansă la alegerile viitoare o are Dan Barna. Se va schimba ceva în atitudinea acestei formaţiuni faţă de actul de guvernare în sine? Indiferent de modul în care va fi distribuită puterea în USR PLUS, partidul are nevoie de o limpezire a programului său general.

Mult mai aşteptat este însă congresul PNL. Fără să fi demarat o competiţie pe faţă între Ludovic Orban şi Florin Cîţu se simte un freamăt electoral care anunţă o bătălie strânsă între cele două grupări. Se vede şi din avion că Ludovic Orban face vizite în judeţele în care este susţinut în timp ce premierul Florin Cîţu vizitează judeţele în care este suţinut de liderul organizaţiei judeţene.

  În acest sens trebuie înţeleasă afirmaţia lui Ludovic Orban din Zalău că înainte de congres trebuie organizate alegeri în fiecare organizaţie judeţeană.

Presupunând că Orban îşi conservă poziţia de lider, guvernarea va merge ca până acum. În schimb dacă în urma alegerilor premierul Cîţu câştigă competiţia întreaga construcţie guvernamentală se modifică. Nimeni nu poate garanta că lucrurile vor merge mai bine, dar nici că va urma un dezastru.

Ceea ce merită reţinut este că 2021 este un posibil an al unor schimbări majore, tocmai prin posibilele schimbări la vârful celor două formaţiuni politice aflate la guvernare.

Deosebit de interesantă este poziţia PSD. Marcel Ciolacu este din ce în ce mai criticat pentru că este prea blajin. I se reproşează că nu se foloseşte de dreptul constituţional al opoziţiei de a înainta o moţiune de cenzură împotriva guvernului. I se mai reproşează liderului PSD că nu demarează reforma în partid, că se izolează politic, că nu primeşte oameni de valoare plecaţi din diferite motive  din partid etc.

Sfârşitul pandemiei, care totuşi se apropie, nu va coincide cu o perioadă de linişte. Se anunţă o vară fierbinte din toate punctele de vedere, economic, politic şi mai ales social. Pandemia lasă în urmă o serie de traume. Firmele au făcut cu greu faţă crizei întinse mai bine de un an de zile. În ciuda cifrelor prezentate ca o victorie a modului în care a guvernat coaliţia de guvernare sunt departe de a oglindi dramatismul acestei perioade negre din istoria omenirii.  Cum va influenţa pandemia partidele politice?

Apropiatele congrese ale principalelor partide din arcul guvernamental vor aduce noutăţi, ca după un veritabil război?

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş