2 februarie – Ziua mondială a zonelor umede

 

Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populaţie şi pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenţia Ramsar, actul internaţional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997.

Sărbătorirea din acest an (2022) a Zilei mondiale a zonelor umede are o semnificaţie deosebită, având în vedere că la 30 august 2021, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 75/317, care a stabilit ziua de 2 februarie drept Ziua Mondială a Zonelor Umede. Prin Rezoluţie s-a proclamat data de 2 februarie, data adoptării Convenţiei internaţionale privind zonele umede, ca fiind de importanţă internaţională, conform site-ului https://undocs.org/.

Tema din 2022 a Zilei este "Action for People and Nature", vrând a fi un îndemn la acţiune, în contextul în care zonele umede naturale dispar de trei ori mai rapid decât pădurile, iar acţiunea poate asigura conservarea şi utilizarea durabilă a zonelor umede pentru oameni şi sănătatea planetei, potrivit site-ului https://www.worldwetlandsday.org/.

Pierderea zonelor umede naturale este echivalentă cu deficitul de apă, expunerea la inundaţii şi evenimente meteorologice extreme, scăderea bunăstării şi a mijloacelor de trai, insecuritatea alimentară, creşterea emisiilor de carbon etc, mai scrie sursa citată.

De asemenea, în 2021, s-au împlinit 50 de ani de la semnarea Convenţiei privind zonele umede, context în care tema anului a fost "Zonele umede şi apa curată, proaspătă şi utilizabilă". Deşi atât apele dulci, cât şi o parte dintre apele sărate sunt considerate zone umede, doar 2,5% din apă este apă proaspătă şi doar 1% este utilizabilă (0,3% în râuri şi lacuri). Având în vedere că aceste procente foarte mici de apă proaspătă şi utilizabilă sunt furnizate în cea mai mare parte de zonele umede, organizatorii atrag atenţia asupra importanţei protejării acestor zone. "Zonele umede ne oferă o mare parte din peştele pe care îl mâncăm, orez pentru 3,5 miliarde de oameni şi apă pentru agricultură", atrage atenţia site-ul https://www.worldwetlandsday.org/

                                                                    ***

Zonele umede sunt acele spaţii saturate sau inundate de apă permanent sau sezonier. Zonele umede interioare includ mlaştini, bălţi, lacuri, râuri, inundaţii şi mlaştini, în timp ce zonele umede de coastă includ mlaştini cu apă sărată, estuare, mangrove, lagune şi chiar recifuri de corali. Bazinele de peşte, pădurile de orez şi sălile de sare sunt zone umede create de om, notează site-ul https://www.ramsar.org/.

Zonele umede prezintă o deosebită importanţă, având în vedere că multe dintre mijloacele de existenţă depind de pescuit, de rizicultură, de călătorii sau turism, precum şi de aprovizionarea cu apă. Pe de altă parte, zonele umede sunt vitale şi din perspectiva faptului că ele adăpostesc forme de viaţă foarte diverse, protejează litoralurile, protejează împotriva inundaţiilor şi stochează dioxidul de carbon, pentru a regla schimbările climatice, potrivit site-ului https://www.ramsar.org/

 

Organizatorii atrag atenţia asupra faptului că din anul 1700 până în prezent, aproape 90% din zonele umede ale lumii s-au pierdut şi că aproape toate sursele de apă dulce au fost compromise de poluare şi agenţi patogeni. De asemenea, circa 2,2 miliarde de oameni trăiesc fără apă potabilă sigură, conform site-ului https://www.worldwetlandsday.org/.

                                                                   ***

Actul internaţional care reglementează zonele umede este Convenţia asupra zonelor umede, numită şi Convenţia Ramsar. Convenţia este un tratat interguvernamental care oferă cadrul legal pentru acţiunile de la nivel naţional şi pentru cooperare la nivel internaţional, în vederea conservării şi folosirii înţelepte a zonelor umede şi a resurselor acestora, scrie site-ul https://www.ramsar.org/.

Obiectivul declarat al Convenţiei Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice.

Numărul entităţilor membre Ramsar este de 172, iar numărul zonelor umede considerate de importanţă internaţională, de 2.435, însumând o suprafaţă de 254.685.425 ha. Convenţia Ramsar a intrat în vigoare în România pe 21 septembrie 1991, în ţara noastră fiind declarate 20 situri de importanţă internaţională, totalizând circa 1,17 milioane de hectare, se arată pe site-ul https://www.ramsar.org/.

Sursa: AGERPPRES