de Gheorghe Pârja
Evenimentele tăcute de la granița dintre Ucraina și Rusia au
făcut înconjurul lumii. Nici moartea pandemică nu mai prezintă interes, doar
facturile umflate mai scot oamenii în stradă. Mai ales Europa este preocupată
de adunarea oștilor lui Putin. NATO nu este indiferentă și a trimis în Est
militari și arme. Cu fiecare zi care trece se îngroașă stiva de știri, că nu
mai pricepi care este deasupra și care dedesubt. Adică în care să crezi și care
te duce în ispită. Liderii europeni fac naveta la Moscova pentru a testa
intențiile liderului rus, iar pe cele belicoase să le poată aplana. Putin apare
ca un personaj ferm, inflexibil. Când Emmanuel Macron, președintele Franței, a
mers la Kremlin pentru discuții, Putin l-a primit într-o sală imensă, la o masă
lungă, nesfârșit de lungă pentru un dialog diplomatic. Parcă ar fi vrut să
exprime distanța dintre Rusia și Europa Occidentală. Rezultatul convorbirilor,
ce a ajuns la noi, nu a adus o lămurire încurajatoare. S-a adeverit că totuși
pacea este posibilă.
Dintre toți liderii statelor europene, Macron era cel mai
potrivit să abordeze discuții pe tema relaxării situației de la granița cu
Ucraina. Dar, cum ziceam, nimic notabil. Ba, presa rusă a croșetat ironii la
adresa președintelui francez. Cancelarul Germaniei s-a aflat la Casa Albă, unde
a căutat să schimbe percepția că Berlinul ar juca o altă carte în concertul
lumii occidentale. Dar când a fost întrebat despre celebrul gazoduct,
cancelarul Olaf Scholz a dat răspunsuri cu o jumătate de gură. Nu și-a ascuns
punctul de vedere că Germania exclude orice ajutor militar pentru Ucraina.
Între timp, peste 120 000 de soldați ruși, și tehnică de luptă sofisticată,
amenință Ucraina din multiple poziții de dincolo de granița comună și de
granița Ucrainei cu Belarus. Ce vrea Putin? Această întrebare a fost plimbată
prin presa lumii.
Ar vrea să se revină la situația geopolitică din 1997, iar
Ucraina să nu adere la NATO. Adică dorește ca tânărul stat ucrainean să intre
în sfera de influență a Kremlinului. Este știut că Vladimir Putin regretă
destrămarea Uniunii Sovietice, de care îl învinuiește pe Gorbaciov. Iar
Gorbaciov dă vina pe Elțîn. Multe state din fostul sistem sovietic au prins
gustul independenței, al libertății și sunt dispuse să lupte pentru demnitate
națională cu arma în mână. Spre regretul lui Putin, Rusia de astăzi este
departe de a avea puterea Uniunii Sovietice. Și militar, și economic, și
social. Dar ambiții imperiale există. Să revin la aceste zile cu multe
necunoscute. Aflu că CIA deține informații despre ziua aleasă de Rusia să atace
Ucraina. Ar fi mâine, 16 februarie. Nu ni s-a spus la ce oră. Mai multe state
și-au anunțat cetățenii să plece din Ucraina până mai circulă avioanele
comerciale. Și să evite călătoriile în această țară.
S-au oferit informații despre rutele exacte pe care le vor
folosi militarii ruși. SUA consideră că potențiala escaladare va începe cu un
bombardament aerian și ar putea cuprinde un atac rapid asupra Kievului. Multe
state au emis avertizări în legătură cu agravarea situației din Ucraina. Vineri
seara am așteptat vești mai luminoase de la dialogul telefonic dintre Biden și
Putin. Nimic încurajator. Rușii evocă o isterie americană, acuzându-l pe Biden
și pe alții din jurul lui că vor război cu orice preț. Mâine vom vedea dacă se
confirmă anunțurile solemne venite din partea Administrației SUA, la cel mai
înalt nivel, totul bazat pe ceea ce serviciile de informații, civile și
militare americane, au prezentat ca scenariu sigur: invazia Rusiei în Ucraina,
pe 16 februarie 2022. Repet, nu ni s-a precizat ora! Am trăit să o văd și pe
asta! Nu este exclus ca informația cu 16 februarie să fie răspândită în mod
deliberat, pentru a dejuca planul Rusiei.
Vom vedea! Nu-i mult până mâine. Tare aș vrea să fie pace. Războiul este absurdul acestei lumi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu