România a ajuns târziu la masa suveraniștilor europeni!

Grupul suveraniștilor europeni este construit în jurul polului de putere central-european, care are guvernări de dreapta și conservatoare, mai ales în Ungaria și Polonia. Colona vertebrală a acestui grup suveranist numit de presa mainstream, ca extrema dreaptă, este Grupul de la Vișegrad, constitut încă din 1991, unde România nu a fost primită și s-a considerat că nu este frecventabilă. De 20 de ani premierul Ungariei, Viktor Orban, prieten cu Rusia și China, conduce cu o mână de fier Ungaria și după ce a fost dat afară de la popularii europeni încearcă să coaguleze gruparea suveraniștilor din Parlamentul European. Acuzat de iliberalism Viktor Orban este ”vedeta”, care face ce vrea în Europa și este liderul de facto al suveraniștilor europeni. Anul trecut în decembrie liderii partidelor europene naţionaliste şi de extremă dreapta (suveraniste) au discutat la Varşovia despre posibilitatea unor voturi comune în Parlamentul European, dar nu au reuşit să încheie o alianţă formală. Premierul ungar Viktor Orban, lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen şi Jaroslaw Kaczynski, preşedintele partidului conservator polonez de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) se numără printre liderii celor 15 partide europene conservatoare şi de extremă dreapta care au luat parte la această reuniune în capitala Poloniei. Într-o declaraţie comună transmisă la final, participanţii şi-au afirmat opoziţia lor faţă de ”o Europă guvernată de o elită autoproclamată”, subliniind că ”numai instituţiile suverane ale statelor au o deplină legitimitate democratică”. La ora actuală Varșovia, cu un guvern puternic conservator, vrea să controleze gruparea suveraniștilor din Europa și să aibă relații foarte bune cu China, cu care are un parteneriat pentru realizarea unui hub informatic. De asemenea, la sfârșitul lui ianuarie anul acesta, liderii suveraniști s-au întâlnit la Madrid pentru a impune agenda lor Parlamentului European și Comisiei Europene. Această reuniune, organizată de partidul Vox într-un hotel din centrul Madridului, are loc după aproape două luni de la o întâlnire similară la Varşovia. Aceste reuniuni au la bază o „declaraţie comună” din iulie anul trecut privind „reformarea Europei”. Partidele respective speră să constituie până la urmă un grup comun în Parlamentul European. În prezent, aceste formaţiuni sunt scindate în în două grupuri distincte, şi anume Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (CRE). reuniunea a fost dominată de Ungaria și polonia, deși au participat lideri și din alte țări. austriaca Marlene Svazek, reprezentanta FPO, belgianul Tom Van Grieken, din Vlaams Belang (extrema dreaptă flamandă), precum şi responsabili ai unor formaţiuni din Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda şi România. La Madrid a fost prezent și George Simion, liderul AUR, pe care presa globalistă din țara noastră îl acuză că a fost dat afară de la reuniune. Pe de altă parte, George Simion a declarat presei independente din România că a fost primit bine și i-a invitat pe participanți la organizarea unei astfel de întâlniri viitoare la București.

 Războiul dintre progresism și suveranism va continua în Uniunea Europeană pe fondul globalizării și a amenințărilor unui război cu Rusia. Creșterea politică a AUR, și în sondaje, este legată și de resurecția unei mișcări suveraniste în țara noastră, care a lipsit cu desăvârșire după 2008, când a dispărut din parlament PRM, cu grupurile provenite din fostul PUNR. România rămăsese ultima țară din Europa, care în ultimii 12 ani nu a avut un partid patriotic sau suveranist în parlament. Încercări au fost, cu anumite reușite locale și regionale prin PNGCD-ul lui Gigi Becali și PRU, condus de Bogdan Diaconu. Aceste formațiuni au încercat un altfel de naționalism pe filieră creștină și în alianță cu Biserica, dar nu au trecut real pragul de 5 la sută pentru parlament, deși au obținut victorii în alegerile locale semnificative: primari, viceprimari, consilieri locali și județeni sau parlaemntari racolați de la alte partide. Momentul pentru un partid suveranist în parlamentul nostru nu venise încă se pare, deși în sondaje PNG CD ajunsese la 9 la sută din intenție de vot, dar consilieri din jurul magnatului din Pipera, proveniți din fosta structură a Academiei ”Ștefan Gheorghiu” îl descurajau de fiecare dată, odată cu demararea campaniilor electorale. PRU a avut o creștere bună, dar Bogdan Diaconu nu a reușit să fie un foarte eficient coagulator de energii patriotice. De altfel, în AUR-ul de azi sunt filiale și grupări întregi care provin din fostul PNG CD și PRU, inclusiv din PSD. Să nu uităm că sportivul Daniel Ghiță a fost în conducerea PRU, iar un lider de azi din AUR Mureș a fost șef regional PRU. Era evident că România nu mai putea rămâne fără un partid suveranist în timp ce în toată Europa existau de circa 10 ani astfel de partide, care sunt destul de incisive în Parlamentul European și la Comisia Europeană. Structuri de putere, servicii și interese economice au sprijinit direct sau indirect dezvoltarea unui astfel de partid în România, pentru a se sta la masa suveraniștilor, tot mai puternici și votate în țările europene. AUR are în frunte și un lider care reușește să coaguleze atât nemulțumirea populară, cât și toate grupările patriotice și creștine din țară. Acest partid este diferit de PRM și PUNR pentru că-și trage seva ideologică identitară, nu din național-comunism, ci din patriotismul interbelic și din ideologia partidelor suveraniste din Europa, dar cu vedere spre viitor. Și totuși, România a apărut târziu la masa suveraniștilor europeni. Liderii polonezi și unguri nu văd cu ochi buni apropierea României de Grupul de la Vișegrad, iar suveraniștii din celelalte țări europene nu percep încă existența unui partid suveranist în România, deși AUR este destul de dinamic în acest sens, dar și contestat puternic de progresiștii marxizanți. În trecut structurile secrete din țara noastră au blocat, împreună cu politicienii corupți, accesul unui partid suveranist în parlament, înainte de 2020. Astăzi, apariția unui astfel de partid în parlament pentru a sta la masa unui grup suveranist din UE, care are o voce semnificativă în Parlamentul European și impune anumite puncte pe agenda Comisiei Europene poate fi tardivă. Rămânem fără informații vitale din interior? România democrată pare izolată, nu numai pe plan diplomatic extern, dar și pe nișa suveranistă tot mai influentă în Europa. Pe de altă parte, cât timp va fi Viktor Orban, prietenul lui Putin și adeptul etnocentrismului transfrontalier, la putere în Budapesta și va controla suveranismul european, România nu va fi primită în Grupul de la Vișegrad și nici un partid suveranist românesc nu va fi primit cu brațele deschise în grupul suveraniștilor europeni. În poza de grup de la reuniunea de la Madrid nu apare George Simion. România democrată și libertatea va pierde dacă țara noastră nu va ști să gestioneze existența unui partid suveranist modern, care să negocieze cu alte partide europene pentru interesul național.

 

Ionuț Țene