de Dumitru Păcuraru
În
timp ce PNL pare să se fi împăcat cu ideea că nu se poate face mare lucru
pentru a stăvili creşterea preţurilor la energie şi combustibil, mizând totul
pe compensări, PSD insistă în continuare pe reglementarea preţurilor.
Marea problemă care frământă acum toate ţările din
Uniunea Europeană sunt preţurile. La începutul acestei săptămâni preţul de
referinţă la energia electrică a depăşit pragul de 500 de euro. Costurile continuă
să crească. Consecinţele furnizării de gaze din Rusia încep să se resimtă pe
toate pieţele. Toate ţările vor fi afectate mai ales la iarnă. Se iau în calcul
toate variantele, inclusiv raţionalizarea, ca în România din vremea lui
Ceauşescu.
Gazprom anunţă că va creşte la iarnă preţul
gigacaloriei cu peste 60%. Un aport la accentuarea crizei şi-a dus şi natura,
seceta prelungită a condus la scăderea debitelor de apă. Sancţiunile împotriva
Rusiei s-au întors împotriva ţărilor care se bazau pe materiile prime, mai
ieftine, ruseşti.
Ţările europene se vor descurca fiecare după
capacitatea de adaptare la noile condiţii, la fel cum au făcut în pandemie.
Solidaritatea atât de mult clamată nu se prea vede decât în teorie. Dar ce
calcule îşi face PSD din moment ce susţine că singura soluţie este
reglementarea?
După unele sondaje PSD ar fi scăzut în sondaje sub
30%. O măsură susţinută împotriva PNL, ar sălta partidul lui Marcel Ciolacu la
nivelul deja consacrat de aproximativ 35%. Chiar dacă PNL ar ajunge la concluzia
că reglementarea preţurilor este singura soluţie, din calcule
politico-electorale nu va susţine o propunere venită din partea
social-democraţilor.
Compensaţiile propuse şi susţinute de premierul
Nicolae Ciucă afectează credibilitatea PNL, pun sub semnul întrebării
capacitatea guvernului condus de Nicolae Ciucă de a găsi soluţii viabile.
După adoptarea măsurii de compensaţie, furnizorii de
energie au umflat preţurile, iar pe deasupra mai aşteaptă şi bani de la guvern.
Este vorba despre miliarde de euro. Şapte miliarde de euro până în iunie şi
alte miliarde în semestrul doi al acestui an.
PSD probabil nu vrea să fie părtaş la această schemă
de ajutor din care câştigaţi ies doar furnizorii de energie. Mai vorbeşte PSD
de o supraimpozitare a agenţilor economici. O lovitură neaşteptată au primit
persoanele şi în regim part time, când se ştie foarte bine că extrem de multe
firme şi-au redus producţia.
Ajutoarele pentru firme în această perioadă abia
dacă se ridică la 0,43% din PIB, în timp ce în UE nu există ţară care să nu fi
acordat de la 1% la 2 sau 3%. Deci declaraţiile despre ajutorarea cetăţenilor
afectaţi de creşterea preţurilor, precum şi sprijinirea firmelor sunt doar
poveşti.
Având în vedere diferenţele de viziuni dintre PSD şi
PNL este posibilă o rupere a alianţei? Cu fiecare zi care trece încep să apară
tot mai multe lucruri care îndepărtează cele trei partide aflate la guvernare.
UDMR este somat să se dezică de declaraţiile lui Viktor Orban, deşi pe fond
premierul Ungariei are dreptate. Există o criză demografică în Europa. Însăşi
România suportă consecinţele migrării populaţiei, a forţei de muncă dinspre
ţările mai slab dezvoltate spre ţările dezvoltate.
În acelaşi timp comerţul în ţările mai slab
dezvoltate, cum este şi România, este la cheremul multinaţionalelor. Se produce
un dezechilibru demografic şi economic ale cărui consecinţe nu sunt greu de
prevăzut.
Ce poziţie oficială are România în acest nou context
internaţional, european? Are PSD un cuvânt de spus în politica externă? Nu
prea. Este un domeniu aproape exclusiv al preşedintelui.
În disputa cu PNL, social democraţii arată că este
permisă de Comisia Europeană reglementarea preţurilor la energie, dar PNL se
face că nu ştie acest lucru.
Chiar şi fără să descâlcim toate iţele încurcate de
situaţia internă şi internaţională, devine din ce în ce mai clar că relaţiile
dintre PNL, PSD şi UDMR sunt din ce în ce mai tensionate. Se va sparge şi
această coaliţie, la fel ca PNL-USR-UDMR?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu