Corăbii
de cuvinte
Motto:
„ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii…” (Lucian Blaga)
Corăbiile de cuvinte, încărunţind, lângă o vâslă
mut, ca o lebădă, poetul stă rezemat de umbra lunii
pe mine mă tot latră iarba şi întunericul de pâslă
iar, prin Abecedarul limbii mă-nţeapă viespea
raţiunii.
Când zeii ospătează vifor, la-ncrucişare de destine
flotilele de cărăbuşi, plecate să se-ngroape-n verde
mai trag o brazdă prin cuvinte, înnobilând cum se
cuvine,
imperiile de cenuşă, limba rănită peste verbe.
Când poezia şi poetul devin o osie de lemn
în Lancrăm scutură cireşii, iar florile-şi usucă
vlaga,
când eu mă trag cu el pe roată şi bate clopotul, e
semn
că-mi va seca din ochi cerneala, la curtea dorului
de Blaga.
Gelu Dragoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu