Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXIV(2024), nr. 530(16 –30
Noiembrie)
Dragii
mei enoriași!
Scrisoare
către Eminescu(IV)
,,Bădie Mihai,
Îți amintești când, tânăr fiind, copilăros și ușuratic,
îți struneai gândul și condeiul și scriai cu candoare: ,,De-aș avea o
floricică….!” Desigur că-ți amintești.
Colindai luncile și dealurile, pădurile și câmpiile,
fugeai de acasă și hoinăreai prin țară s-o cunoști, pentru a iubi-o mai mult;
îmbrățișai cu dragostea ta mereu
neîmplinită oamenii și locurile. Cerul și pământul râdeau, când fața ta se
lumina de bucurie, soarele te mângâia drăgăstos, iar luna îți șoptea vorbe de
taină și iubire.
Tu vreai, din toate comorile și bucuriile lumii, doar o
floricică. Era toată dorința și bucuria ta, tot idealul tău în acele clipe.
Poate pe alții îi frământau gândurile grele, planuri de câștig, afaceri,
comerț, sforării și intrigi de tot felul, răsturnări de oameni și de situații;
tu te ascundeai în cine știe ce luminiș de codru, admirai lacul, florile risipite din belșug și căutai o floricică
anume, o odraslă a creației pe măsura sufletului tău!
Sigur că-ți amintești, bădie! Și ce frumos erai atunci! Și
ce frumoasă era viața ta, viața în general, viața neîntinată de tot felul de
meschinării. Te apropiai de natură, de flori, de arbori, de codru, de lac, de
pâraie, de mare și de munți, de
căprioare și de păsări. Gustai din tot și din toate bucuria de a fi, bucuria luminii
și a cunoștinței. Viața ta însăși a fost ca o făclie arzândă, care ți-a mistuit
trupul firav mai înainte de vreme.
S-au schimbat multe, bădie! Cine mai are vreme acum să-și
mai dorească o floare? Aiurea! Altele sunt idealurile, altele zbaterile noastre.
Câți mai avem timp de poezie, de parfumul florilor! Puțini, dacă, într-adevăr,
mai este vreunul. Viața ne-a înlănțuit ca o meduză cu nenumăratele ei
tentacule. Am vrea să evadăm, dar nu se mai poate. De mici, copiii sunt
înregimentați în tot felul de forme de organizare și educație. Timpul de a ne
reîntoarce spre natură s-a redus la limită. Câți dintre copiii noștri mai
aleargă nestingheriți prin codrii și câmpii, fără grijă de ziua de mâine?
Învață totul din cărți și din filme, de pe monitoare; disecă
natura cu toate ale sale până în cele mai mici amănunte. Știu exact din câte
molecule este alcătuită o frunză, compoziția chimică a pigmenților ce colorează
o petală, știu exact câți kilometri sunt până la lună, până la luceafăr, cunosc
compoziția rocilor selenare, aventurile OZN-urilor și rachetelor
interplanetare, dar nu cunosc bucuria de a admira o floare, un fir de iarbă, o
gâză!
Vei râde, bădie, vei râde tu, vor râde și alții, dar nu-ți
dau dreptate. Tu știai ce înseamnă copilăria ta, copilăria umanului din noi.
Noi am îmbătrânit înainte de vreme. Ne naștem bătrâni deja, căci și problemele
noastre sunt majore, probleme de oameni maturi. Am gonit copilăria din noi, am
gonit raiul din sufletele noastre. Suntem stresați, chinuiți, încărcați de
nevroze și de interese, ne închinăm banului și altor bunuri materiale, am uitat
de noi înșine și de bucuriile mărunte ale vieții.
Ne-am înstrăinat de natură și de frumusețile ei, ne-am
înstrăinat de semenii noștri, ne-am înstrăinat de noi înșine. Am vrea totul și nu
câștigăm nimic, dar ne pierdem în schimb anii, sănătatea și bucuria de-a trăi.
Eșuăm adesea și ne simțim umiliți, dărâmați, osteniți. Nu avem timp de
șoapte de iubire, fiindcă zecile de
programe ale televizorului ne ademenesc care mai de care cu tot felul de filme.
Știm mai multe despre viața actorilor și filmele lor decât
despre propria noastră viață. Câți dintre tineri își mai doresc o floricică în
intimitatea lor? Dar câți nu-și doresc o mașină, o vilă, tot felul de aparate
și artificii?
Viața însăși ne devine pe-ncetul un artificiu, iar noi
înșine roboți!
Fericit ai fost, bădie, fi-ți-ar de bine să-ți fie!
*
Cuvinte duhovnicești(Despre Adevăr). Din scrierile Sfinților Părinți selectăm câteva
însemnări privind Adevărul: SFÂNTUL
ANTONIE CEL MARE: ,,Se cuvine ca oamenii să se nevoiască să-şi îndrepte
viaţa şi obiceiurile după adevăr şi cuviinţă, căci împlinind ei acest lucru,
cunosc uşor cele dumnezeieşti;” ,,Când afli pe vreunul gâlcevindu-se şi
luptându-se împotriva adevărului şi a lucrului vădit, pune capăt gâlcevii,
părăsind pe unul ca acela, fiindcă şi-a împietrit cu totul mintea.” SFÂNTUL
EFREM SIRUL: ,,De mii de ori este fericit acela care se alipeşte cu
religiozitate de adevăr. Putem, oare, să nu fim cu acela care-şi face din
adevăr îndreptarul purtării sale? El este chipul lui Dumnezeu, care este în
sine”; ,,Fericit este acela care-şi acordă viaţa cu adevărul şi nu se
lasă vânat de orice minciună”; ,,Veseleşte-te de adevăr, la păcat însă
priveşte cu posomorâre”.
*
Taina Sfintei Cununii(IV). În numărele trecute al ,,Scrisorii
pastorale” vă vorbeam de Taina Sfintei Cununii şi de o serie de impedimente
legate de aceasta. Continuăm şi în acest număr, prezentând
Impedimentele legate de rudenia părţilor. De la început facem precizarea
ca gradele de rudenie socotite de rânduielile bisericeşti nu sunt aceleaşi cu
gradele de rudenie socotite de Dreptul civil. Aici noi le prezentăm conform
Dreptului canonic, bisericesc .Acestea se împart astfel:
o
Rudenia legată de
consângenitate, care este de două feluri:
§ Ascendentă - descendentă (fig.
1), pe linie directă. Indiferent de numărul gradelor de rudenie create în
acest caz, căsătoria este imposibilă şi total interzisă. Observăm fig.
§ Colaterală. Observaţi
aici situaţia. În punctul 1 este o familie, bărbat şi femeie. Între ei nu
există grad de rudenie. Soţul şi soţia sunt socotiţi ca fiind una, trup şi
suflet. Această familie are doi copii: A şi B. Între A şi B este gradul II,
fiindcă între ei există două naşteri. Între părinţi şi copii este gradul
I de rudenie, fiindcă între ei este o naştere. Între C şi D, care sunt
veri primari, este gradul IV, fiindcă sunt patru naşteri. Între E şi F
este gradul VI de rudenie, ei fiind veri secundari, sau, cum li se spune
în popor, veri de-al II-lea. Între G şi H este gradul al VIII - lea de
rudenie, fiindcă între ei sunt opt naşteri. După reglementările canonice,
căsătoria este permisă, în caz de
rudenie colaterală , de la gradul VII în sus. Deci, canonic, verii de-al
III-lea s-ar putea căsători. În popor există însă obiceiul ca asemenea
căsătorii să se evite, fiindcă din ele ar rezulta copii handicapaţi, cei doi
fiind „veri – cruce”. Pentru ca să ne familiarizăm mai bine cu schema, putem
observa că între F şi A este gradul IV de rudenie, între G şi
F gradul VII de rudenie şi aşa mai departe. Pe schemă se pot număra
liniile dintre litere, acestea însemnând naşterile, respectiv gradele de
rudenie.
o Rudenia religioasă, provenită
din actul ţinerii în braţe la botez sau a ţinerii lumânărilor la cununie. Cei
înrudiţi se numesc fini şi naşi. Naşul este părintele spiritual al finului.
Între naş şi fin, cât şi între rudele acestora, se naşte astfel un raport de
rudenie religioasă. Astfel, între naş şi fin este gradul I de rudenie. Între
naş şi părinţii finului este gradul II de rudenie. Între fin şi copiii naşului
este gradul II de rudenie. În caz de rudenie religioasă, deci între naş şi
fini, este impediment la căsătorie până la gradul III de rudenie. Există nomocanoane(colecţii
de legi bisericeşti), care opresc şi până la gradul VII, ca la rudenia între
consângeni;
o Rudenia morală, care se naşte din actul tutelei. În astfel de cazuri, căsătoria este interzisă numai între tutore şi cea aflată sub tutelă. Tot înrudire morală este şi adopţia. În acest caz, este interzisă căsătoria până la gradul II de rudenie. Altfel spus, este interzisă căsătoria între părintele adoptiv şi cel înfiat(gradul I), cât şi între fiul adoptiv şi fiul natural al aceloraşi părinţi(gradul II). Mai este o formă a rudeniei morale, care constituie impediment la căsătorie, logodna religioasă. Aceasta este asimilată cu căsătoria şi raporturile ce se nasc cu privire la înrudirea părţilor sunt aceleaşi, ca în cazul căsătoriei;
Rudenia
prin încuscrire se naşte între două familii, când doi membrii
ai acestora se căsătoresc. Gradul de rudenie al unuia din cei doi soţi se
transmite şi celuilalt soţ. Pentru a înţelege mai bine situaţia, să
observăm figura 3 de mai jos. Aici A se căsătoreşte cu B. În mod automat, A intră
în aceleaşi grade de rudenie cu rudele lui B în care se află B însuşi. Astfel,
între B şi C este gradul I; tot gradul I va fi şi între A şi C. Între B
şi L este gradul VI; acelaşi grad va fi şi între A şi L. Aceasta
este rudenia prin încuscrire
de felul I. Aici putem distinge două nuanţe.
§ În primul rând e vorba de încuscrirea pe linie directă. Astfel, în cazul din figura noastră, B are copil pe F şi nepot pe H. Aceştia provin dintr-o căsătorie anterioară. În acest caz, între A şi toţi urmaşii ori înaintaşii lui B este interzisă căsătoria la infinit. Cât priveşte eventuala căsătorie a lui A cu veri şi nepoţi de veri ai lui B, în cazul despărţirii prealabile dintre A şi B sau a decesului lui B, este interzisă o astfel de căsătorie până la gradul VI inclusiv. Se pot acorda, totuşi, dispense pentru gradele VI şi V de către episcopul locului, iar pentru gradul IV numai de sinod. Aşadar, observând pe figură situaţia, putem spune că, în caz de despărţire între A şi B sau în caz de deces al lui B, soţia lui, respectiv A se poate căsători cu fiul lui L, iar pentru a se căsători cu L sau I, îi trebuie dispensă de la episcop. În eventualitatea căsătoriei cu vărul primar al lui B, respectiv cu E, îi trebuie dispensă de la Sfântul Sinod.
§ Cuscria de felul al II-lea se naşte între membrii a două familii, alţii decât cei căsătoriţi. Pentru claritate, facem precizarea că această încuscrire intervine între rudele de sânge ale mirelui şi ale miresei. Să presupunem că se căsătoreşte E cu C, ambii provenind din familii şi neamuri diferite. Rudele lui E devin şi rudele lui C şi invers. Întrucât cei căsătoriţi devin una, gradele de rudenie de consângeni ale lui C vor deveni aceleaşi grade pentru E. Observăm fig.4 de mai jos: Între C şi D este gradul IV. Acelaşi grad va fi şi între E şi D. Între G, fratele lui E şi D, vărul primar al lui C, există gradul VI de rudenie. Canonic ar fi, ca impedimentul să dispară de la gradul VII în sus de rudenie, dar există posibilitatea ca episcopul locului să dea dispensă pentru gradele V, VI şi VII, iar pentru gradul IV dă dispensă numai Sfântul Sinod. Aceasta trebuie făcută însă cu multă prudenţă, pentru a nu se ajunge la amestec ilicit de nume, adică o persoană din noua configuraţie de rudenie să capete două poziţii de rudenie suprapuse faţă de noii căsătoriţi(Ex. bunicul este şi văr cu nepotul).
Aceste impedimente pot fi
înlăturate, în parte, prin anularea lor, cum ar fi , spre exemplu,
ajungerea părţii minore la vârsta majoratului, prin însănătoşirea părţii
bolnave, prin recăpătarea însuşirilor necesare bunei convieţuiri (tratarea cu
succes a impotenţei, spre exemplu), prin învoirea părţilor şi acceptarea unor
impedimente cum ar fi o boală psihică sau fizică de către cealaltă parte, sau
prin dispensa episcopului şi sinodului eparhiei în care locuiesc părţile. Când
apar probleme de genul acesta, e bine să vă consultaţi înainte cu preotul Dvs.,
să stabilim împreună dacă se poate face sau nu o căsătorie. E mare păcat să
batjocoriţi rânduielile canonice prin căsătorii nelegiuite.
*
Parastasul primarului. Era în perioada stalinistă. La
primării erau puşi primari fără o pregătire anume. Erau luaţi muncitori din
fabrici sau indivizi care prezentau încredere pentru regim şi numiţi primari.
Important era să execute orbeşte ordinele venite de la centru, fără să comenteze,fără
să gândească. Partidul conducea în realitate toate sectoarele, aşa încât
primarii, directorii şi toţi responsabilii de unităţi erau doar nişte
marionete, nişte păpuşi manevrate din umbră sau făţiş de către puterea
politică.
În această vreme,
părintele Izverceanu era anchetat pe la tot felul de birouri şi instituţii.
Dăduse o masă înainte de război unui grup de legionari, care ţinuseră o adunare
cu sătenii din Cernavârf într-una din zile. După adunare veniseră ,,să bea ceva
la popa”, el fiind cel mai înstărit din sat. Acum venise nota de plată şi se
părea că urmările erau dintre cele mai sumbre. Când avea probleme în Severin,
venea de seara şi rămânea peste noapte la protoierie, unde era o cameră cu trei
sau patru paturi.
Protopop era părintele Nicolae
Popescu. La protoierie veneau tot felul de reclamaţii şi sesizări din partea
cetăţenilor sau oficialităţilor de prin comune. Părintele Nicolae Popescu era
un om cu tact şi înţelepciune, care căuta să rezolve fiecare caz în parte în
modul cel mai fericit şi să restabilească pacea între preoţi şi enoriaşi sau
între preoţi şi oficiali, aşa cum era cazul. Dintr-o comună oarecare însă
veneau mereu reclamaţii la adresa preotului din partea primarului de acolo.
Fusese protopopul în anchetă de câteva ori şi înţelesese cu cine are de-a face.
Primarul nu avea mai mult de patru clase, era o slugă credincioasă a
stăpânirii şi voia cu orice preţ să-şi consolideze poziţia în administraţia
locului. Pentru asta căuta orice prilej să arate autorităţilor de la raion
cât este el de vigilent. Reclama în dreapta şi în stânga pe oricine şi pentru
orice. Anchetele nu se mai terminau în acea comună. Toţi se temeau de acel om.
Era cu adevărat periculos. Ultima reclamaţie trimisă la protoierie vorbea de
faptul că în urmă cu câteva zile, la o sâmbătă a morţilor, se făcuseră
parastase la cimitir, pe morminte. Preotul pomenise parastasele şi luase câte
cinci lei plată pentru fiecare parastas. În finalul sesizării, primarul cerea
transferarea disciplinară a preotului în Bărăgan sau în altă zonă depărtată.
Părintele Nicolae Popescu, protopopul, era pus în mare încurcătură şi căuta să
tergiverseze soluţia.
Într-o dimineaţă, când
părintele Ilie Izvercenu de la Cernavârf era în dormitorul protoieriei şi se
pregătea să plece la miliţia raională pentru interogări, numai ce intră pe
poarta protoieriei primarul de care am vorbit mai sus. Protopopul nu sosise,
singurul funcţionar prezent era Ionică Negrescu, care făcea pe casierul şi
magazionerul. A intrat primarul în protoierie fără să mai bată la uşă, a
schiţat un salut şi a întrebat de protopop. Ionică Negrescu era tânăr, dar
trecut prin multe şi a avut atunci multă prezenţă de spirit. Primarul a spus
pentru ce a venit şi a cerut să vorbească cu protopopul. ,,- Ştiu de cazul
părintelui din comuna dumneavoastră, am văzut sesizarea pe care aţi făcut-o la
protoierie, dar părintele protopop încă nu veni. V-aş propune însă ca să
vorbiţi cu un inspector de la mitropolia din Craiova, care tocmai se găseşte
acum la noi la protoierie, la camera oficială. E mai mare în grad decât
protopopul şi poate lua măsuri mai aspre!” ,,-Vreau să
vorbesc cu el!” a zis primarul bucuros. ,,-Luaţi loc pe scaun şi aşteptaţi să
merg să-l invit la birou!”
Ionică Negrescu s-a dus în
dormitor la părintele Izverceanu. I-a spus în câteva cuvinte despre ce e vorba
şi părintele a intrat în joc. A luat o reverendă nouă a protopopului, pe care
acesta o ţinea acolo de rezervă pentru cazuri speciale, a luat o giubea peste
reverendă şi culionul cel roşu al protopopului. Şi-a mai pus apoi şi brâul cel
liliachiu al protopopului. Cum era el un bărbat înalt şi impunător, cu hainele
cele noi şi cu culionul cel roşu, părea cine ştie ce inspector de la
patriarhie. A intrat în biroul protopopului şi l-a chemat pe primar. Nu i-a răspuns
primarului la salut, s-a ridicat în picioare cât era de înalt şi, pe un
ton grav, baritonal şi hotărât, i-a spus primarului: ,,- Ştiu cine eşti
şi cunosc situaţia dumneata, nu trebuie să-mi spui decât atât: câte parastase
ai făcut dumneata la sâmbăta morţilor?” Primarul numai la o asemenea
întrebare nu se aştepta. S-a fâstâcit şi a răspuns cu timiditate: ,,- Păi, eu
nu am făcut nici unul! Eu să fac parastase?” ,,-Bineînţeles! Nu eşti
dumneata primarul comunei? Dumneata trebuia să dai exemplu celorlalţi! Am venit
cu mai multe probleme la Severin, ca să le discut cu autorităţile locale. Poate
voi ajunge să vorbesc şi cu domnul prim secretar al raionului. Să ştii că voi
discuta şi problema dumneata! Nu ştiu care va fi soluţia, dar cred că bine
nu-ţi va fi! Îmi pare rău!”
Primarul a început să se
fâstâcească. Lucrurile luaseră o întorsătură neaşteptată. ,,Inspectorul” acela
de la Craiova îl înfricoşa. Parcă era săpată în piatră faţa lui, aşa de hotărât
părea. Văzându-se încolţit, primarul a schimbat macazul. ,,-Părinte inspector,
vă rog să nu mă băgaţi în urechile tovarăşului prim-secretar, că-mi faceţi un
mare rău!” s-a rugat el. Părintele Izverceanu atât aştepta. I-a zis autoritar.
,,-Uite ce este! Nu am timp mult de discuţii. Ai o singură şansă. Dai aici o
declaraţie că-ţi retragi toate reclamaţiile făcute împotriva preotului din
comuna dumneata şi că tot ce ai scris în acele reclamaţii s-au datorat faptului
că nu ai fost bine informat de subalterni. Faci asta şi mergi în pace, fără
grijă!” Bucuros de soluţie, primarul a scris repede declaraţia, temându-se să
nu-şi schimbe hotărârea inspectorul, l-a salutat şi a ieşit ca glonţul din
protoierie. Pe acolo n-a mai dat şi nici reclamaţii nu i-a mai făcut preotului.
Aşa a reuşit părintele
Izverceanu să rezolve un caz care părea protopopului foarte dificil.
*
Ajutoare și donații. În această perioadă am primit
câteva ajutoare și donații, astfel: Primăria comunei Malovăț a achitat cartea Monografia satului Bârda, pe care urmează
să v-o donăm de Crăciun; un credincios din Constanța(CT), care nu vrea să i se știe numele: 500 lei; Domnul Ing. Marin Zăuleț din
Tr. Severin: 250 lei; Domnul Tătucu
Grigore din Malovăț: 220 lei(Pentru
pâinea donată la 24 noiembrie); Doamna
Ionescu Floarea din Câmpina(PH): 200
lei; Domnul Stănciulescu Tănase din Bârda: 130 lei(Pentru pâinea donată în 17 noiembrie); Domnul Muntean Camil din Întorsura Buzăului(CV): 110 lei; Doamna Petrescu Silvia din
Oradea: 70 lei; Doamna Rolea Violeta din
București, fiică a satului Bârda: 50
lei;
*
În luna noiembrie am donat
pâine credincioșilor participanți la slujbe astfel: 3 Nov.(Bârda): 112 pâini; 8
Nov.(Malovăț): 160 pâini; 10 Nov.(Malovăț):
170 pâini; 17 Nov.(Bârda): 150 pâini;
21 Nov.(Bârda): 65 Nov.; 24 Nov.(Malovăț):
174
pâini; 30 Nov..(Malovăț): 71 pâini. Așadar,
în luna noiembrie s-au donat 902 pâini. Totodată, s-a vândut pâine la
prețul de achiziție de 1,30 lei astfel: 3 Nov.(Bârda): 688 pâini; 8 Nov.(Malovăț): 40
pâini; 10 Nov.(Malovăț): 130 pâini; 17
Nov.(Bârda): 650 pâini; 21 Nov.(Bârda):
35 pâini; 24
Nov.(Malovăț): 126 pâini; 30 Nov..(Malovăț): 129 pâini. Așadar, în luna octombrie
s-au vândut 1798 pâini.
*
Am predat fabricii de lumânări
a Episcopiei Severinului și Strehaei 207 kg ceară rezultată din resturile de
lumânări de la cele două biserici.
Doamna Ivașcu Domnica din Bârda a topit ceara.
*
Plăți. În cursul lunii noiembrie am făcut câteva plăți mai
mari, astfel: 12.600 lei tipografiei
pentru cartea Monografia satului Bârda, pe
care urmează s-o donăm de Crăciun enoriașilor noștri; 3.510 lei brutăriei pentru cele 2.700 pâini donate și vândute în luna noiembrie; 1.800
lei pentru ușa pe care am construit-o și donat-o Azilului de la
Ciovârnășani; 1.034 lei impozit; 980 lei pentru cele 40 perechi galoși și 15 fețe de masă și 420 lei un robot de bucătărie donate Azilului de la Ilovăț(Facem precizarea că un enoriaș
care nu vrea să i se știe numele, a
donat 3.200 lei, reprezentând costul
celor donate azilelor menționate); 300
lei poștei pentru timbre; 280
lei protoieriei pentru cărți; 243 lei poștei pentru colete; 106 lei pentru curent electric 80 lei toner pentru
imprimantă și altele mai mici.
*
Contribuția de cult: La 30 noiembrie situația
contribuției de cult în parohia noastră se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 93,53%; în Bârda au achitat 97,40%.
La nivel de parohie au achitat 94,72%.
E un scor foarte bun. Vă mulțumesc! Cea mai mică sumă achitată în Malovăț a
fost de 10 lei(șase familii), iar în Bârda tot de 10 lei(o familie). Pe locul întâi în Malovăț s-a situat Domnul Ilinca Dragoș cu 550 lei, pe locul al II-lea Domnul Ilinca Alexandru cu 490 lei, iar pe locul al III-lea Domnul Bobiț Claudiu cu 450 lei. Pe locul întâi în Bârda s-au situat Domnul Botoșan
Dumitru și Domnul Ivașcu Vasile cu
câte 400 lei, pe locul al II-lea Domnul Olteanu Virgil și Domnul Curea Gigi cu câte 305 lei, iar pe locul al III-lea Doamna Luca Jana și Domnul Mucioniu Ion cu câte 300 lei. Precizăm că în parohia noastră
contribuția de cult nu reprezintă o sumă fixă. Fiecare dă cât vrea și cât
poate. Pentru toți serviciile religioase sunt gratuite. Preotul este la dispoziția tuturor, indiferent dacă au
achitat sau nu ceva pentru contribuția de cult, numai 365 zile pe an și 24 ore pe zi. În rest este și el liber! Vă mulțumesc cordial tuturor. Dumnezeu
să vă ajute!
Începând de la 1 Decembrie
începem să strângem contribuția de cult pe 2025.
*
Publicații. În această perioadă am reușit să publicăm câteva
materiale, astfel: Formatorii de opinie,
în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr.
Severin, an. XXVI(2024), nr. 1254(14 nov.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 529, în
,,Armonii culturale”, Adjud, 15 nov.
2024, ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro);
în ,,Bibliotheca Septentrionalis”,
Baia Mare, 20 nov. 2024, ediție și on-line(https://
ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); în ,,Moara lui Gelu”, Baia Mare , 27
nov. 2024(https:// moaraluigelu.blogspot.com); Oferta de carte – noiembrie, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 20 nov.,
ediție și on-line(https://armoniiculturale.ro);
Unirea din noi, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, an.
XXVI(2024), nr. 1255(21 nov.), p. 12; Scrisoare
lui Eminescu(X), ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XXVI(2024), nr. 1256(28 nov.), p. 12;
*
Inspecție. În ziua de 25 noiembrie P. C. Părinte Protopop Ionuț Semenescu a venit în Parohia Malovăț
și a făcut inspecția anuală privind starea locașului de cult și a bunurilor de
inventar, gestiunea și starea religioasă din parohie. Și anul acesta am trecut
cu bine ,,examenul”.
*
Excursii-Pelerinaje. În ziua de joi, 5 Decembrie, Parohia Malovăț
organizează o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Tr.
Severin-Malovăț-Bârda-Motru-Tg. Jiu- Mănăstirea Vișina-Mănăstirea Lainici-Petroșani-Hațeg-Mănăstirea
Prislop-Mormântul Părintelui Arsenie Boca-Densuș-Caransebeș-Mănăstirea
Teiuș-Mănăstirea Piatra Scrisă-Orșova-Tr. Severin-Malovăț-Bârda. Costul e de 60 lei/persoană.
Mai avem câteva locuri.
Așteptăm înscrieri.
*
Înmormântări. În ziua de 17 noiembrie am oficiat slujba
înmormântării pentru Bobiț Gheorghe(85
ani), iar la 21 noiembrie pentru Glavan
Constantin(71 ani), amândoi din Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Lucrări la Bârda. Lucrările la drumul din Bârda
înaintează vertiginos. Mașini și utilaje ale firmei ,,Strabag” lucrează din
greu, realizând un drum cum n-am văzut până acum prin satul nostru.
*
Program.
În cursul lunii Decembrie avem următorul program de
slujbe: 1 Dec.(Bârda); 6 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda;
slujbă la Malovăț); 7 Dec.(Malovăț-Bârda); 8 Dec.(Malovăț); 14 Dec.(Malovăț-Bârda);
15 Dec.(Bârda); 17 Dec.(spovedit și împărtășit în Bârda, la biserică și în sat); 18 Dec. (spovedit și împărtășit în Malovăț, la biserică și în sat); 19-21 Dec.(colindul cu Crăciunul în Malovăț, pe traseul cunoscut); 22
Dec.(Malovăț); 23-24 Dec.(colindul
cu Crăciunul în Bârda, pe traseul cunoscut); 25 Dec.(Malovăț); 26 Dec.(Bârda); 27 Dec.(pomeniri dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 28 Dec.(Malovăț-Bârda); 29 Dec.(Bârda). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99.
80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate,
pace și bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu