Andrea Chiș pleacă de la Facultatea de Drept UBB și cere reforme profunde în justiție

Andrea Chiș, magistrat cu peste două decenii și jumătate de experiență și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, revine în prim-planul dezbaterii publice cu o serie de critici ferme la adresa modului în care funcționează justiția din România. Ea susține că sistemul judiciar are nevoie de reforme profunde, nu doar la nivel instituțional, ci și în zona educației juridice, pledând pentru introducerea disciplinei „Etică” în programa tuturor facultăților de Drept.

Fosta judecătoare a anunțat recent că își va încheia colaborarea cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde activa ca lector universitar, predând Drept procesual civil.

Decizia vine într-un context mai amplu, marcat de pozițiile sale critice față de mediul academic și de sistemul judiciar în ansamblu.

Andrea Chiș a fost una dintre vocile care au apărut în documentarul „Recorder – Justiție capturată”, unde a vorbit deschis despre mecanismele interne ale CSM, despre modul în care este exercitată puterea în justiție și despre lipsa dezbaterilor reale în interiorul instituției.

Ea a atras atenția și asupra felului în care au fost ocupate anumite funcții de conducere, pe care le consideră netransparente și insuficient discutate public.

„Valorile mi-au fost puse la grea încercare”

Anunțul privind plecarea de la Facultatea de Drept a fost făcut public printr-o postare pe rețelele sociale, în care Andrea Chiș a descris anul 2025 drept unul dificil, dar definitoriu din punct de vedere personal și profesional.

Ea a vorbit despre o confruntare directă cu adevărul și despre sentimentul că se află, din nou, într-un mediu în care nu își mai poate exprima valorile.

Magistratul a explicat că aceeași motivație a stat și la baza retragerii sale din sistemul judiciar, în urmă cu aproape trei ani: imposibilitatea de a evolua și de a-și manifesta principiile profesionale și personale într-un cadru care nu le mai susține.

O plecare cu semnificații profunde

După pensionarea din magistratură, Andrea Chiș s-a alăturat mediului universitar, însă spune că nici aici nu a mai regăsit contextul necesar dezvoltării sale.

În motivarea depusă la universitate, ea a arătat că Facultatea de Drept a UBB nu mai oferă spațiul potrivit pentru afirmarea valorilor și a parcursului său profesional.

Fosta judecătoare subliniază că această explicație poate avea semnificații diferite, în funcție de perspectiva celui care o citește, și face trimitere la importanța culturii organizaționale și a dialogului sincer despre locul fiecăruia într-o instituție.

Educația juridică, cheia schimbării

În mesajele sale publice, Andrea Chiș insistă asupra rolului esențial pe care îl are educația juridică în starea actuală a justiției.

Ea consideră că responsabilitatea pentru disfuncțiile din sistem începe încă din facultate și continuă prin instituțiile de formare profesională.

În acest context, pune întrebări incomode: dacă mediul academic cultivă curajul sau frica, libertatea de gândire sau conformismul, adevărul sau compromisul.

În opinia sa, este momentul ca valorile sănătoase să devină o temă constantă de discuție și ca etica profesiilor juridice să fie introdusă ca disciplină obligatorie în toate facultățile de Drept.

Pentru Andrea Chiș, anul 2025 marchează atât finaluri, cât și noi începuturi.

Ea afirmă că privește cu recunoștință lecțiile primite, chiar și pe cele dureroase, și își exprimă speranța ca viitorul să permită o manifestare mai autentică a valorilor, atât în plan profesional, cât și personal.

Un parcurs solid în magistratură

Andrea Chiș este absolventă a Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, promoția 1994.

Cariera sa a început ca judecător stagiar la Judecătoria Cluj-Napoca, continuând la Tribunalul Cluj și, din 2004, la Curtea de Apel Cluj.

De-a lungul timpului, a fost aleasă membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție-cheie pentru independența justiției.

S-a pensionat în 2022, după 27 de ani de activitate în magistratură, rămânând una dintre vocile critice și articulate ale spațiului public atunci când vine vorba despre justiție, valori și responsabilitate profesională.

C.L.