Cântec pentru Francesca
de Gelu
Dragoş Jr.
şi m-am gândit, Francesca, să-ţi
fac, chiar dacă-i greu,
un cântec veşnic, plin de lumini şi dor...
să ştii că e al meu, far ajutor
nici de la tata, nici de la unchiul meu...
să nu mai plângi că nu te cânt
mereu,
sunt ocupat, vezi tu, calculatorul,
cenaclul, doamna Bud, dar nu-ţi
uit dorul...
n-o să iubesc, Francesca, nicicând
o altă fată,
şi, când voi fi printre poeţi un nume,
nu o să uit că tu mi-ai fost anume
şi muză, ba şi mouse câteodată
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu