„U.D.M.R. nu este un
partid politic, ci o organizaţie care reprezintă o comunitate etnică în
România. Noi întotdeauna am spus că U.D.M.R. trebuie tratată altfel decît un
partid politic…”. (Tamas Sandor, preşedinte U.D.M.R. Covasna şi preşedinte al
Consiliului Judeţean Covasna, februarie 2014)
„U.D.M.R. nu este un partid politic, ci un O.N.G. al
comunităţii maghiare şi are dreptul să-şi arboreze propriul drapel. Nu vom
arbora drapelul României pe sediul organizaţiei, totul va rămîne ca şi pînă
acum.”. (Borboly Csaba, preşedinte U.D.M.R. Ciuc şi preşedinte al Consiliului
Judeţean Harghita, ianuarie 2009).
La cît se ridică valoarea fondurilor publice pe care le
încasează U.D.M.R.? Care este baza legală de finanţare a U.D.M.R. din fonduri
publice? În cele ce urmează, vă propun o analiză despre o afacere de milioane
de euro anual din fonduri publice. O afacere care se derulează pe banii
românilor şi cu acordul (aproape) întregii clase politice. România este singura
ţară din Uniunea Europeană care a permis, în mod legal, constituirea unor
formaţiuni politice pe criterii etnice. Înfiinţării Uniunii Democrate Maghiare
din România (U.D.M.R.), în decembrie 1989, i-au urmat înfiinţarea Partidului
Civic Maghiar (P.C.M.), în ianuarie 2008, şi a Partidului Popular Maghiar din
Transilvania (P.P.M.T.), în septembrie 2011. Unicul scop al acestor trei
formaţiuni politice constituite pe criterii etnice este acela al obţinerii
autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc
constituit din judeţele Covasna, Harghita şi o parte a judeţului Mureş.
Extremiştii radicali şi extremiştii moderaţi sînt pe aceeaşi undă atunci cînd
vine vorba de autonomie. Cei moderaţi acţionează din Parlamentul României, Guvern
şi alte instituţii publice, cei radicali acţionează la nivel local, în cele
trei judeţe. Dintre cele trei formaţiuni politice maghiare, doar U.D.M.R. este
cea care primeşte anual finanţare de la bugetul de stat. Dacă pînă în 2009,
U.D.M.R. era finanţată atît ca partid politic, în baza Legii nr. 27/1996 a
partidelor politice, precum şi a altor legi care reglementează activitatea
partidelor politice, dar şi ca organizaţie non-guvernamentală (O.N.G.) a
comunităţii maghiare din România, din anul 2009 U.D.M.R. este finanţată
exclusiv ca O.N.G. reprezentativ al comunităţii maghiare din România.
Finanţarea U.D.M.R.
din fonduri publice în perioada 2000-2007
În perioada 2000-2007, U.D.M.R. a fost finanţată din bugetul
Secretariatului General al Guvernului României în baza Legii nr. 27/1996 a
partidelor politice, Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale şi a OUG nr. 8/2007 pentru
modificarea art. IV din OUG nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi
desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a art. 92 alin. 1 din
Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi defăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European. Potrivit adresei nr. 15C/232/rp/20.11.2008 a
Secretariatului General al Guvernului, sumele încasate anual de UDMR, ca partid
politic, din bugetul Guvernului României au fost următoarele: anul 2000 –
389.784 lei; anul 2001 – 616.938 lei; anul 2002 – 746.944 lei; anul 2003 – 746.944 lei; anul 2004 – 746.944
lei; anul 2005 – 729.480 lei; anul 2006 – 729.481 lei; anul 2007 – 729.481 lei.
În aceeaşi perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul
Secretariatului General al Guvernului României, prin intermediul unei fundaţii
pe care o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/ 19.03.2014,
Fundaţia Communitas a încasat următoarele sume de bani din fonduri publice:
anul 2003 – 1.726.030 lei; anul 2004 (an electoral) – 5.000.000 lei; anul 2005
– 5.852.000 lei; anul 2006 – 8.020.000 lei; anul 2007 – 10.770.000 lei. În
ciuda sumelor colosale pe care le-a încasat în fiecare an şi în ciuda faptului
că sumele au fost alocate unor cetăţeni români de etnie maghiară, Fundaţia
Communitas are o pagină de Internet exclusiv în limba maghiară.
Finanţarea U.D.M.R.
din fonduri publice în perioada 2008-2014
În anul 2008, U.D.M.R. este finanţată în baza Legii nr.
27/1996 a partidelor politice, însă sursa finanţării este schimbată. În temeiul
Legii nr. 334/2006, începînd cu anul 2008, finanţarea partidelor politice se
face din bugetul public al Autorităţii Electorale Permanente. U.D.M.R. a
încasat, ca partid politic, suma de 512.421 lei în anul 2008 şi suma de 80.122
lei în anul 2009. Din luna martie 2009, U.D.M.R. nu mai este finanţată din
fonduri publice în baza legii partidelor politice. La fel şi în 2010, U.D.M.R.
nu mai figurează ca încasînd bani în baza legii partidelor politice. În aceeaşi
perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul Secretariatului
General al Guvernului României, prin intermediul Fundaţiei Communitas, pe care
o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/19.03.2014, Fundaţia
Communitas a încasat următoarele sume de
bani din fonduri publice: în anul 2008 – 14.250.000 lei şi în anul 2009 –
2.110.000 lei. În perioada 2010-2014, Fundaţia Communitas nu mai este finanţară
din bugetul Secretariatului General al Guvernului României. Potrivit adresei
nr. 15C/28/ rp/05.03.2014 a Secretariatului General al Guvernului, U.D.M.R. a
încasat, în 2009, suma de 13.072.660 lei direct din bugetul Guvernului României
ca şi O.N.G. al comunităţii maghiare din România. În total, în 2009, U.D.M.R. a
încasat peste 15 milioane de lei din bugetul Guvernului României. Începînd cu
anul 2009, U.D.M.R. este finanţată direct de la bugetul Guvernului României, în
baza statutului său de O.N.G. al comunităţii maghiare din România. Sumele
încasate de U.D.M.R. în perioada 2009-2014 sînt colosale, ajugînd la aproape 21
de milioane de lei în 2010 şi la peste 18,5 milioane de lei în 2014.
Nu sînt bani pentru
şcoli şi spitale, pentru UDMR, da!
Documentele arată faptul că U.D.M.R. a început, în anul
2000, cu o finanţare din fonduri publice în cuantum de 389.000 de lei şi a
ajuns la aproape 21 de milioane de lei în anul 2010. Cifrele sînt de-a dreptul
stupefiante: finanţarea din fonduri publice a U.D.M.R. a crescut de 53 de ori
în ultimii 14 ani. Asta în condiţiile în care numărul maghiarilor din România
nu a crescut în toţi aceşti ani, ci a scăzut constant. Extremiştii moderaţi din
UDMR sînt probabil sectorul cu creşterea cea mai spectaculoasă atunci cînd vine
vorba de alocări bugetare. În timp ce România închide spitale şi şcoli din
lipsa fondurilor, alocările bugetare pentru U.D.M.R. au explodat, ajungînd la
aproape 21 de milioane de lei în 2010 şi la peste 18 milioane de lei în 2014.
La aceste sume putem adăuga şi cele 7,3 milioane de lei cheltuite exclusiv pe
monumentele comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita de către
preşedintele U.D.M.R. Kelemen Hunor în perioada primului său mandat în fruntea
Ministerului Culturii, în perioada 2009-2011.
Întrebări ce aşteaptă
un răspuns
Se naşte astfel o întrebare legitimă: de ce nu mai este
finanţată U.D.M.R. în temeiul legii partidelor politice? O explicaţie imediată
ar fi aceea că U.D.M.R. poate încasa sume mult mai mari din fonduri publice
dacă este finanţată ca O.N.G. şi nu ca partid politic. Stoparea finanţării
U.D.M.R. în baza legii partidelor politice înseamnă automat şi faptul că
U.D.M.R. nu este un partid politic. Se naşte atunci o a doua întrebare
legitimă: ce caută U.D.M.R. în Parlamentul României şi în Guvernul României, de
vreme ce nu este partid politic? La această întrebare trebuie să răspundă cei
care au beneficiat de pe urma finanţării unei organizaţii extremiste maghiare,
fie că este vorba de Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, sau
Partidul Democrat Liberal.
DAN TĂNASĂ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu