Născută pe 6 septembrie 1923, Mioara Cremene a părăsit
România în 1969, revenind în ţară după Revoluţia din 1989. Înscrisă la
Conservator (la clasa lui Victor Ion Popa), a debutat editorial în 1951, cu
piesa în versuri "Mălina şi cei trei ursuleţi", prima dintr-o serie
de aproape douăzeci de titluri de cărţi pentru copii.
A lansat în ţară, după cinci ani de interdicţie de
publicare, mai multe volume de versuri, un roman, care a obţinut premiul
Uniunii Scriitorilor din România ("Mărirea şi decăderea planetei
Globus", 1968), o excelentă carte de memorialistică - "La ce foloseşte
Parisul? Evocări şi dileme din exil" (în colaborare cu Mariana Sipoş,
2000) şi, în perioada 1993 - 1995, a tradus în colaborare cu fiul ei, Adrian
Cremene, scrierile lui Heinrich von Kleist ("Opere", două volume).
Dumnezeu să o aşeze în Lumea Drepţilor!
GDL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu