Un patriot român nu răspunde provocărilor. SPIONUL MÂNJIT

În timp ce era urmărit penal, comisarul-şef (actualmente general) Vasile Mureşan (foto stânga) a fost numit şeful filajului din Direcţia Generală de Investigaţii şi Protecţie Internă a MIRA
Comisarul şef Vasile Mureşan este liderul unei mişcări subterane din Direcţia Generală de Investigaţii şi Protecţie Internă (DGIPI – UM 0962) care a dus la schimbarea eşalonului II din această structură şi la transformarea ei într-un instrument subordonat comenzii politice.
Prezenţa sa în cadrul DGIPI a fost, până recent, un secret atât de bine apărat încât ofiţeri superiori din această structură nu cunoşteau care era motivul prezenţei lui Mureşan pe culoarele instituţiei. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care personajul a putut să desfăşoare nestingherit operaţiuni delicate.
Oficial, conform surselor publice, comisarul şef Vasile Mureşan a fost trecut în rezervă în 2006, după ce condusese mai multă vreme Secţia de Investigaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Maramureş din cadrul DGIPI. Conform surselor noastre însă, comisarul şef Vasile Mureşan nu a fost pensionat ci promovat în cel mai mare secret, ca director adjunct, la conducerea Diviziei de Ofiţeri Acoperiţi din cadrul DGIPI.
De aici, în octombrie 2007, el a preluat comanda Departamentului de Filaj al DGIPI, ocupând locul rămas liber după îndepărtarea din această funcţie a chestorului Terente Merce, deşi, în acel moment el se afla sub urmărire penală într-un dosar în care era acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, aspect pe care îl vom dezvolta mai jos.
Aşadar, cel responsabil de filajul executat asupra procurorului Marian Sântion (foto dreapta),

procuror Marian Santion

fostul consilier al ministrului Cristian David, este chiar Vasile Mureşan. De altfel, într-o declaraţie publică făcută recent de un alt cadru mazilit din DGIPI (fostul prim-adjunct al şefului DGIPI, Constantin Dârnă), acesta a lăsat să se înţeleagă faptul că nu el a fost responsabil de supravegherea informativă a lui Sântion, deoarece altcineva era şeful Filajului.
Ei bine, pentru prima dată aflăm, azi, cine era cel vizat de Dârnă: comisarul şef Vasile Mureşan. Secretul păstrat în jurul acestui controversat personaj l-a făcut, astfel, imun faţă de privirile iscoditoare ale presei şi deci de tragerea sa la răspundere pentru cele întâmplate. De asemenea, aceeaşi discreţie l-a ajutat să-şi rezolve problemele deloc confortabile cu DNA-ul.
Printre protectorii lui Mureşan pot fi amintiţi Virgil Ardelean- fostul şef al DGIPI, Toma Zaharia – fostul secretar de stat la MI, Dan Gheorghe – fostul şef al UM0215 precum şi Petru Albu – actualul şef al DGIPI. Mai mult, aflăm, că pe lista prietenilor lui Mureşan se află chiar şi Mihai Răzvan Ungureanu, proaspăt propus pentru funcţia de şef al SIE.
Joaca de-a justiţia
Comisarul şef Vasile Mureşan a fost până luna trecută protagonistul unui dosar penal cu un traseu extrem de ciudat. În 2002, pe când era şeful SIPI Maramureş, împotriva lui s-a deschis un dosar penal în care era acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. Alături de Mureşan, în aceeaşi cauză mai erau cercetaţi comisarul şef Birică Ştefan precum şi oamenii de afaceri Tătărescu Oprea Vasile şi Tătărescu Oprea Mihaela. Pe scurt, procurorii au efectuat cercetări cu privire la cazul preluării abuzive a unei societăţi, cu sprijinul comisarilor Mureşan şi Birică, de către unul dintre asociaţi, în condiţiile în care acţionarul majoritar al societăţii respective decedase.
Totul a început în 1998, când Teodor Lazăr Maruc, cetăţean american de origine română şi patron al firmei SC New York SRL, a decedat. Deşi acesta deţinuse 99% din acţiunile firmei, partenerul său Tătărescu Oprea Vasile a reuşit ca în scurt timp să preia controlul total al firmei, iar moştenitorii de drept ai defunctului au fost complet ignoraţi. Preluarea firmei de către Tătărescu s-ar fi făcut cu sprijinul comisarului şef Birică Ştefan, de la poliţia economică Bucureşti. De asemenea, pentru preluarea ostilă a firmei NewYork SRL, omul de afaceri Tătărescu ar fi beneficiat şi de sprijinul direct al comisarul Vasile Mureşan, şeful de atunci al Poliţiei din Maramureş.
Soţia defunctului Teodor Lazăr a făcut plângere penală atât împotriva celor care preluaseră abuziv societatea controlată, până în 1998 de soţul ei, cât şi împotriva poliţiştilor Birică şi Mureşan. Lui Vasile Mureşan i s-a reproşat că n-a restituit un aşa-zis împrumut de câteva mii de dolari, dar şi faptul că ar fi făcut scăpate „trei arme de vânătoare şi două limuzine“ ce aparţinuseră fostului patron al New York SRL.
Din acest motiv dosarul instrumentat iniţial de procurorii militari, a fost declinat către PNA. Aici, după aproape trei ani de cercetări, timp în care împotriva lui Vasile Mureşan, şeful de atunci al secţiei UM0962 Maramureş, s-a declanşat urmărirea penală, procurorii au dat o primă soluţie în 2005. Evident soluţia a fost de neîncepere a urmăririi penale. Cel care a confirmat soluţia pusă de procuror în acest dosar a fost procurorul-şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei din cadrul DNA, Vasile Drăghici. Numai că, împotriva acestei rezoluţii, soţia defunctului Lazăr a formulat o contestaţie.
După încă doi ani, pe 24 aprilie 2007, şeful secţiei I din cadrul DNA, procurorul Lucian Papici, a admis contestaţia făcută în dosar şi a dispus infirmarea primei soluţii şi continuarea urmăririi penale faţă de toate persoanele implicate în acest caz. Conform ordonanţei din 24 aprilie 2007, semnată de procurorul-şef Lucian Papici, comisarul-şef Birică Ştefan a propus, după moartea lui Teodor Lazăr, neînceperea urmăririi penale faţă de Tătărescu Oprea Vasile în dosarul în care defunctul îl acuzase că fură din firmă.
Mai mult, ofiţerul de poliţie s-a oferit să-l ajute pe Tătărescu pentru a recupera o serie de creanţe de la RATB în schimbul sumei de 2 miliarde de lei şi a unor bunuri materiale. Acelaşi ofiţer ar fi intervenit la trei comisari ai Gărzii Financiare a Municipiului Bucureşti, pe care a încercat să-i determine să întrerupă un control demarat la societatea comercială administrată de Tătărescu.
De asemenea, „în acelaşi dosar se efectuau cercetări şi faţă de comisarul-şef Mureşan Vasile, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Maramureş, împotriva căruia Maruc Anişoara, soţia supravieţuitoare a lui Teodor Lazăr, a formulat plângere conform căreia ofiţerul ar fi primit de la aceasta diferite sume de bani pentru a-şi îndeplini anumite sarcini de serviciu“.
În aceeaşi rezoluţie, procurorul Papici afirmă că, „având în vedere faptul că procurorul s-a pronunţat printr-o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, deşi în dosar era începută urmărirea penală împotriva comisarului-şef Birică Ştefan, Tătărescu Vasile şi Tătărescu Mihaela (…) soluţia este netemeinică şi nelegală“. Toate acestea au reprezentat o parte dintre motivele pentru care Lucian Papici a dispus reluarea urmăririi penale asupra celor implicaţi în această afacere.

NUP după NUP pentru Mureşan

Dacă până aici lucrurile păreau clare, iar justiţia părea că-şi urmează cursul, câteva luni mai încolo avea să apară o nouă surpriză în dosarul lui Mureşan şi Birică. Nu ştim dacă surpriza are sau nu legătură cu poziţia deţinută, la secret, de Mureşan în structurile DGIPI. Ceea ce ne surprinde este faptul că în paralel cu reînceperea urmăririi penale faţă de comisarul şef Vasile Mureşan, acesta a fost promovat, tot în secret, la vârful Filajului din DGIPI.
La mai puţin de o lună de zile de la preluarea noii funcţii, procurorii DNA l-au scos pe Mureşan de sub urmărire penală. Rezultatele noului demers iniţiat de procurorul Papici în dosarul Mureşan&Birică sunt destul de clare. Astfel, conform unei adrese de la Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice din DNA, „prin ordonanţa din data de 6 noiembrie 2007 dată în dosarul penal nr.5/P/2002 s-au dispus următoarele: neînceperea urmăririi penale faţă de două persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, respectiv de dare de mită, întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că faptele de corupţie nu există, din starea de fapt rezultând că suma de bani, reclamată ca mită, a fost dată în contextul unor relaţii de natură civilă; disjungerea şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti pentru infracţiunea de înşelăciune săvârşite de două persoane; disjungerea şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului; constituirea unui nou dosar penal în care procurorii DNA efectuează acte de urmărire penală faţă de învinuitul Birică Ştefan, ofiţer de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită“.
Deşi numele persoanelor implicate nu sunt făcute publice, avem informaţia că una dintre persoanele pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale este comisarul şef Vasile Mureşan. Aşadar, după două NUP-uri date în acelaşi dosar, actualul şef al Filajului din 0962 s-a pus la adăpost de eventualele contestaţii. Numai că, ţinând cont de mişcările din acest dosar, este destul de greu de admis că Vasile Mureşan nu a profitat de poziţiile deţinute în DGIPI pentru a influenţa cursul cercetărilor.
Pentru a ridica suspiciunile ce planează asupra anchetei procurorilor, ar fi trebuit ca Vasile Mureşan să fie suspendat din orice funcţie publică din care ar fi putut influenţa mersul cercetărilor, chiar dacă împotriva sa nu se declanşase şi acţiunea penală. Având însă în vedere că, oficial, el n-ar mai fi ocupat vreo funcţie publică, aşa cum s-a anunţat în 2006, această condiţie părea, până azi, aberantă câtă vreme se ştia că poliţistul a fost trecut în rezervă.
Numai că, iată, el nu era rezervist, ci influenţa la greu, din poziţia în care îl plasase Virgil Ardelean, activitatea uneia dintre cele mai importante structuri de informaţii din România. Prin urmare putea influenţa, că doar trăim în România, şi decizia procurorilor anticorupţie. Nu ştim dacă a făcut-o sau nu, dar din informaţiile privind trecutul său putem concluziona că ar fi fost capabil de o asemenea influenţă.
Cumetrii şi relaţii în medii de interes
Cel care l-a sprijinit constant şi l-a promovat pe comisarul şef Vasile Mureşan este chestorul Virgil Ardelean (foto), zis „Vulpea“. Operaţiunea de camuflare a activităţii lui Mureşan, după 2006, a fost, evident, coordonată de Virgil Ardelean.

„VULPEA”

Pe de altă parte, un alt protector influent al lui Mureşan a fost Toma Zaharia, cel care l-a ascuns, pentru o vreme, în 2001, în structurile centrale ale Ministerului de Interne şi, ulterior, l-a trimis, precum „lupul printre oi“, la comanda UM0962 Maramureş.
Conform unor surse din Maramureş, Toma Zaharia ar fi, de fapt, naşul de cununie al soţilor Vasile şi Gabriela Mureşan. Lanţul cumetriilor nu se opreşte aici. Conform unei alte surse, familiile Vasile Mureşan şi Dan Gheorghe (fostul şef al UM 0215) au cununat-o pe adjuncta lui Nini Săpunaru şi fosta şefă a vămii din Baia Mare, Cornelia Negruţ. De asemenea, în vara trecută, Vasile şi Gabriela Mureşan i-au cununat pe Dora (Vaideş) şi Dan Pârcălab, directorul cotidianului „Gazeta de Maramureş“, personaj implicat în celebrul dosar penal de şantaj „Trustul Gazeta“.
Legătura lui Mureşan cu Dan Pârcălab era una atent construită în timp, fostul şef al IPJ Maramureş fiind, conform declaraţiei unui om de afaceri maramureşan, una din sursele folosite de ziariştii din „Trustul Gazeta“. În rechizitoriul întocmit în dosarul „Gazeta“ se susţine că Adrian Filip, om de afaceri şi preşedinte al PSD Vişeu de Sus, „a afirmat că inculpaţii Man Liviu, Mureşan Aurel şi învinuitul Avarvarei Adrian obişnuiau să vină în zona Maramureşului, iar el era obligat să organizeze mesele la restaurant pentru cei trei şi invitaţii acestora.
Cu aceste ocazii a aflat de la învinuitul Avarvarei Adrian că acesta culege informaţii despre diferite persoane prin intermediul foştilor săi colegi din poliţie sau actuali poliţişti. În acest sens, persoana vătămată a aflat de la învinuit că în judeţul Maramureş sursele de informare erau Mureşan Vasile, fostul şef al IPJ Maramureş, şi Andreica Nicoară, fost şef Poliţia Borşa“. Aşadar, din informator, comisarul-şef Mureşan a devenit, cum altfel, naş.
Conform unei alte surse, Gabriela Mureşan, soţia fostului şef al IJP Maramureş, a fost şi ea angajată în poliţie, în subordinea soţului său. Fostă chelneriţă, nevasta lui Mureşan ar fi fost angajată la IJP Maramureş, ar fi lucrat o perioadă la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul poliţiei economice, serviciu aflat sub comanda lui Augustin Bărbos. Acesta este, din 2007, şeful UM 0962 Maramureş.
El mai este, cum altfel?, finul aceluiaşi comisar-şef Vasile Mureşan. Peste toate acestea reamintim, dacă mai este nevoie, că actualul şef al lui Vasile Mureşan, dar şi al DGIPI, Petru Albu, este tot maramureşan.

Trecutul negru al lui Mureşan

Absolvent al Şcolii „Alexandru Ioan Cuza“ în 1985, Vasile Mureşan a deţinut mai multă vreme funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Maramureş (1996- 2000), apoi pe cea de director adjunct al Direcţiei Organizare, Mobilizare, Operaţii a Ministerului de Interne şi, din 2002, a fost şeful serviciului secret DGIPI Maramureş. Presa a consemnat foarte multe acuzaţii extrem de grave aduse lui Mureşan, însă, de fiecare dată, protecţia de care s-a bucurat din partea şefilor săi a fost impecabilă.
Mahărul aflat azi pe lista scurtă a ministrului Cristian David (foto) a fost acuzat de protejarea unor reţele mafiote existente inclusiv în poliţie, de patronarea unei reţele de poliţişti care se ocupa cu înmatricularea ilegală a autoturismelor, de implicarea în acţiuni de crimă organizată, cazurile prezentate de presă fiind destul de numeroase. Prezentăm mai jos dezvăluirea unor aspecte din trecutul lui Mureşan, aşa cum au fost consemnate de ziaristul Cornel Sabou.
„Colonelul Vasile Mureşan percepea anumite «taxe de protecţie» chiar de la oameni de afaceri locali! Avea nişte slugi (în uniformă de poliţist) care băteau periodic anticamerele marilor afacerişti maramureşeni inventând tot felul de pretexte pentru a stoarce de pe aceştia bani (valută). Nu pot să vă spun câţi oameni au fost astfel şantajaţi şi nici cât timp au plătit aceştia pentru protecţia pe care le-o oferea Mureşan… dar pot să vă dau un exemplu concret (vor urma şi altele).
Prin 1996, omul de afaceri Călin Petruşca (clasat an de an în Top 300, patron la firma „Siromex“), important membru al PNL într-o vreme (a fost şi consilier local în perioada 2000-20004 – ministrul Remeş i-a fost contabil), ştiind că sunt în conflict cu Mureşan (în urma articolelor pe care eu le publicam frecvent în presă), m-a chemat să-mi destăinuie o problemă pe care o avea cu acesta. La el la birou s-a prezentat un subofiţer din partea şefului IJP şi a cerut, nici mai mult nici mai puţin, decât 10.000 de dolari! Pretextul era – cică – organizarea unui flagrant! Mureşan îi transmitea lui Petruşca faptul că poliţia – săraca de ea! – nu avea de unde lua aceşti bani pentru a organiza flagranturi.
Argumentul era penibil, deoarece toată lumea ştie că Poliţia poate procura, pentru asemenea acţiuni, orice fel de sumă de la Banca Naţională! „îţi dai seama Cornel, am refuzat să dau banii ăştia“ mi-a spus Petruşca. Omul de afaceri nu vroia să cedeze la şantajul lui Mureşan. Am mers mai departe, şi m-am prezentat la Mureşan pentru a verifica informaţia. Şeful IJP a recunoscut că a trimis pe cineva la Petruşca pentru a cere aceşti bani şi s-a justificat cu aceleaşi argumente penibile (nevoia de bani pentru flagrant).
Apoi, fără nici o legătură cu ceea ce discutasem, Mureşan s-a arătat disponibil să-mi pună la dispoziţie tot felul de date interesante din dosarele pe care Poliţia le instrumenta pentru a le publica eu în exclusivitate. Au fost mai multe asemenea „cazuri“… îmi amintesc acum de un cadru M.Ap.N care violase o vacă (după publicarea materialului în „Ziua“, Florin Călinescu preluase subiectul şi-l tratase în emisiunea sa „Chestiunea Zilei“!), de o bandă de traficanţi de droguri prinsă în flagrant pe terasa hotelului „Mara“ din Baia Mare etc… Am simţit că Mureşan dorea să compenseze oarecum tăcerea mea din „cauza“ şantajului la Petruşca prin oferirea de asemenea exclusivităţi“.

Cum a ajuns „lupul“ Mureşan paznic la stână

Ziaristul Cornel Sabou (foto dreapta) a devenit cunoscut mai ales după ce, în urma unui proces de calomnie, a fost încarcerat pentru 45 de zile şi a fost nevoie de intervenţia CEDO pentru a i se face dreptate. Referitor la acel episod, ziaristul Sabou a făcut o dezvăluire şocantă cu privire la modul de lucru al comisarului-şef Mureşan, şeful de atunci al IJP Maramureş.

„Este vorba de arestarea mea din 1998, după condamnarea la 10 luni închisoare (proces câştigat de mine ulterior la CEDO). Într-o zi m-am prezentat din nou la Mureşan în birou… Devenisem, între timp, proprietarul unei Agenţii regionale de Presă, Transpress se numea…

I-am predat o casetă audio în care era o înregistrare făcută de un mafiot local. Se vorbea cu un colonel (Bota) despre înmatricularea ilegală a unor maşini străine aduse (furate?) din vest. Bota ăsta trebuia să se ocupe de acte, iar individul trebuia să-l mituiască. S-au convenit chiar şi tarifele (inclusiv o ladă de bere şi un cartuş de ţigări!).

N-am să vă plictisesc acum povestindu- vă cum a ajuns caseta aceea la mine… L-am rugat să facă o verificare şi să-mi comunice rezultatul (în spiritul vechii noastre colaborări „fructuoase“, nu-i aşa?). M-a asigurat că voi primi răspunsul a doua zi. A doua zi m-a arestat!“…

Portretul făcut, mai jos, de Sabou lui Vasile Mureşan, deşi poate fi considerat subiectiv, merită citit cu atenţie. Iată o prezentare, destul de plastică, a lui Vasile Mureşan:

„Poliţist maramureşan de „excepţie“ şi „excepţional“!; 

poate chiar cel mai deştept, mai ambiţios şi mai capabil poliţist – fost miliţian din Maramureş, fiindcă mai nimeni din poliţia judeţului nu a mai avut o asemenea ascensiune fulminantă pe scara ierarhică precum Mureşan: în 1989 era un simplu locotenent, gura târgului spune că el era ofiţerul de serviciu în IPJ Maramureş când cu evenimentele din 22 decembrie ‘89, iar coincidenţa a făcut ca doar, după trei ani, în 1993, Mureşan să ajungă în funcţia de inspector-şef al IPJ!; 

căci «funcţia bate gradul», nu-i aşa?;

apropo despre avansările în grad ale lui Mureşan, fără cuvinte, precum Făt- Frumos, mai mereu avansat la «excepţional», până la colonel plin!;

a ajuns ulterior şi prin fotolii foarte înalte din conducerea centrală a MAI şi – ştiţi povestea cu lupul paznic la stână? – a ajuns la un moment dat să fie pus şef tocmai la UM 0962 Maramureş, adică să conducă «doi ş‘un sfert»-ul judeţean, adică să conducă exact unitatea care supraveghează activitatea poliţiştilor maramureşeni, adică să investigheze atunci când unii poliţişti ai IPJ-ului calcă pe bec: atunci când unii iau mită, ţin dosare grele la «naftalină», anchetează ani la rånd vreun caz limpede ca lumina zilei, protejează politicieniinfractori şi capi ai lumii interlope etc.; 

oare ştie cineva câţi poliţişti corupţi din IPJ Maramureş au fost descoperiţi în perioada în care Vasile Mureşan a condus IPJ şi, respectiv, «doi ş‘un sfert»? – iar dacă totuşi ştie cineva, să spună public!;

şi încă ceva despre colonelul Mureşan, un mizilic, acolo: cei mai hâtri spun că poliţistul nr.1 al Maramureşului ar putea râde ironic auzind porecla «Năstase – Patru Case» sau ar putea râde chiar în hohote dacă ar auzi pe cineva afirmând că, pe vremea când el era şeful IPJ, «mafia pădurilor» din Maramureş a prosperat mai ceva ca niciodată!!!; 

nu e adevărat, fiindcă «mafia pădurilor» chiar atunci s-a născut în Maramureş, nederanjată de nimeni din poliţie, la fel cum este şi astăzi, când IPJ Maramureş e condus de comisarul-şef Ioan Isac! – dar cu precizarea că Isac încă este un «puişor» pe lângă celebrul şi rutinatul colonel Vasile Mureşan“

material aparut in Interesul Public, 4 decembrie 2007