Pe marele cântăreţ Nicolae Sabău îl cunosc de mic copil de
la radio şi televiziunea naţională iar mai apoi am avut şansa, în calitate de
jurnalist, să particip la mai multe ediţii ale Festivalului Naţional „Alină-te dor,
alină!”de la Cicîrlău, ocazie cu care am legat o prietenie de durată. Poate că
şi datorită faptului că l-am văzut din nou fenomenal pe TVR 1 la emisiunea
Iulianei Tudor „O dată în viaţă” , dar în mod cert, televiziunii locale
Maramureş TV- este motivul pentru care
scriu acum aceste rânduri după... alegerile parlamentare (să nu uităm că
Nicolae Sabău a fost şi un primar destoinic al Cicîrlăului).
Mai întâi să-mi explic titlul, Nicolae Sabău este un bun
naţional pentru că lasă în urma lui o
ladă de zestre poporului român asemeni Mariei Tănase, Mariei Lătăreţu, Ioanei Radu; apoi pentru şlagărele nemuritoare pe care ni le-a lăsat cum ar fi
„Bate vântul, dorule!” sau „Imnul minerilor”. Cu atâta patos a vorbit despre
ortaci, despre viaţa lor cu bune şi rele, cunoscându-i pe mineri în profunzimea
sufletelor lor ( Maestrul Sabău şi Fraţii Petreuş fiind angajaţi ai Minei
Cavnic, printre altele) nu profitând de ei, asemeni lui Ion Iliescu în iunie
1990.
Revin, Nicolae Sabău este un bun naţional pentru că s-a
născut (într-o familie numeroasă, cu un frate mort de front), a trăit şi vrea
să moară în mijlocul acestui popor, fiindcă i-a cunoscut greutăţile dar şi bucuriile
şi ospitalitatea lui. E un bun naţional pentru că lasă drept moştenire un
Festival de folclor cunoscut în toată România şi ţări din Europa sau Asia.
Domnia sa mai doreşte
să ne lase moştenire ceva de preţ Maramureşului, Casa muzeu de la Cicîrlău, dar ca fost primar şi economist cu
viziune, doreşte să o lase pe mâini bune, adică Primăriei Cicîrlău ca s-o gestioneze în
viitorul apropiat şi îndepărtat împreună cu festivalul său care a dat atâţia de
mulţi cântăreţi folclorului românesc de azi. Şi în loc să se bucure
cicîrlăuanii, să mulţumească binefăcătorului, Primăria şi Consiliul Local Cicîrlău
tac mâlc! Ce ruşine! La vârsta Domniei sale, nu merita această „pălmuţă”! Dar
românul are o vorbă: „Mai bine mai târziu, decât niciodată!”. Sper să se
rezolve cu casa-muzeu aşa cum e corect şi doreşte marele cântăreţ naţional. Iar
cu ocazia Crăciunului şi al Anului Nou îi transmit rapsodului şi dragului
nostru Nicolae Sabău „La mulţi, mulţi ani cu sănătate!” şi mă iscălesc
Gelu Dragoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu