– Primarii pot cheltui banii cum vor, fără note de fundamentare, semnături şi avize –
Parlamentul României a adoptat o modificare la Legea administraţiei locale prin care actele autorităţilor administraţiei publice locale pot fi adoptate fără a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalităţii şi acestea produc efecte juridice depline.
Este vorba despre Legea 140/2017, adoptată de senat, pe 15 mai, şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, pe 15 iunie. Legiuitorul precizează că, în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor. Însă, potrivit legii adoptate, primarii vor fi mai greu de anchetat iar funcţionarii din subordine sunt constrînşi să avizeze actele emise de primar sub ameninţarea răspunderii civile sau penale.
„Primarul, preşedintele consiliului judeţean, preşedintele de şedinţă al consiliului local şi al municipiului Bucureşti, precum şi persoana împuternicită să exercite această funcţie, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii” – se arată în legea adoptată.
Pînă acum, un proiect de hotărîre al unui consiliu local nici nu era pus pe ordinea de zi dacă nu avea nota de fundamentare şi nu devenea hotărîre dacă nu era contrasemnat de secretarul general pentru legalitate. În plus, fără semnătura secretarului şi fără toate actele şi avizele cerute de lege, cînd hotărîrea ajungea la prefect, ultimul filtru pentru legalitate, acesta trimitea proiectele de hotărîre înapoi la emitent, acestea nefiind publicate şi se făcea plîngere prealabilă, apoi se mergea în instanţă.
Astfel, în aceste condiţii, un primar poate trece prin consiliile locale proiecte care implică cheltuirea a zeci de milioane de euro, fără să aibă nota de fundamentare şi toate actele legale, astfel că voinţa primarului devine lege. Legiuitorul spune că, în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor.
Cine semnează o astfel de hotărîre? În mod normal, expunerea de motive este semnată de primar, iar raportul de specialitate de directorii direcţiei care a iniţiat proiectul şi funcţionarii responsabili.
În forma veche a legii, art. 128 avea următoarea formă:
„Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judetene, răspund exclusiv, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvîrşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituţiei precum şi semnăturile funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul actului emis”.
În noua lege, articolul se modifică astfel:
(1) Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti şi viceprimarii, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvîrşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Parlamentarii au introdus un nou alineat, care legiferează practic ce a stabilit deja Curtea Constituţională în legătură cu abuzul în serviciu. Primarii nu vor mai răspunde pentru oportunitatea deciziei. Altfel spus, numeroasele situaţii în care o administraţie locală decide în mod abuziv să realizeze investiţii cu dedicaţie, chiar dacă sunt inutile pentru comunitate, nu vor mai putea fi anchetate.
Este vorba despre Legea 140/2017, adoptată de senat, pe 15 mai, şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, pe 15 iunie. Legiuitorul precizează că, în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor. Însă, potrivit legii adoptate, primarii vor fi mai greu de anchetat iar funcţionarii din subordine sunt constrînşi să avizeze actele emise de primar sub ameninţarea răspunderii civile sau penale.
„Primarul, preşedintele consiliului judeţean, preşedintele de şedinţă al consiliului local şi al municipiului Bucureşti, precum şi persoana împuternicită să exercite această funcţie, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit legii” – se arată în legea adoptată.
Pînă acum, un proiect de hotărîre al unui consiliu local nici nu era pus pe ordinea de zi dacă nu avea nota de fundamentare şi nu devenea hotărîre dacă nu era contrasemnat de secretarul general pentru legalitate. În plus, fără semnătura secretarului şi fără toate actele şi avizele cerute de lege, cînd hotărîrea ajungea la prefect, ultimul filtru pentru legalitate, acesta trimitea proiectele de hotărîre înapoi la emitent, acestea nefiind publicate şi se făcea plîngere prealabilă, apoi se mergea în instanţă.
Astfel, în aceste condiţii, un primar poate trece prin consiliile locale proiecte care implică cheltuirea a zeci de milioane de euro, fără să aibă nota de fundamentare şi toate actele legale, astfel că voinţa primarului devine lege. Legiuitorul spune că, în cazul producerii unor consecinţe vătămătoare este angajată exclusiv răspunderea juridică a semnatarilor.
Cine semnează o astfel de hotărîre? În mod normal, expunerea de motive este semnată de primar, iar raportul de specialitate de directorii direcţiei care a iniţiat proiectul şi funcţionarii responsabili.
În forma veche a legii, art. 128 avea următoarea formă:
„Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judetene, răspund exclusiv, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvîrşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii, dacă actele pe care le emit nu au avizul de legalitate dat de secretarul instituţiei precum şi semnăturile funcţionarilor publici cu atribuţii în domeniul actului emis”.
În noua lege, articolul se modifică astfel:
(1) Consilierii locali sau judeţeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucureşti şi viceprimarii, primarii şi viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvîrşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.
Parlamentarii au introdus un nou alineat, care legiferează practic ce a stabilit deja Curtea Constituţională în legătură cu abuzul în serviciu. Primarii nu vor mai răspunde pentru oportunitatea deciziei. Altfel spus, numeroasele situaţii în care o administraţie locală decide în mod abuziv să realizeze investiţii cu dedicaţie, chiar dacă sunt inutile pentru comunitate, nu vor mai putea fi anchetate.
Iniţiatorii legii
Proiectul a fost depus în 2016 la Camera Deputaţilor, initiatorii fiind un grup de parlamentari PNL: Ichim Paul – senator, Luchian Ion – senator, Paşca Liviu-Titus – senator, Rădulescu Cristian – senator, Calimente Mihăiţă – deputat ALDE, Ciurariu Florin – deputat, Coman Gheorghe – deputat PP-DD, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel – deputat, Crăciunescu Grigore – deputat, Doboş Anton – deputat, Dobrinescu Traian – deputat, Dolha Nechita-Stelian – deputat, Guran Virgil – deputat, Harău Eleonora-Carmen – deputat, Lupu Mihai – deputat, Motreanu Dan-Ştefan – deputat, Niculae Aurel – deputat independent, Oltean Ioan – deputat, Oros Nechita-Adrian – deputat, Palar Ionel – deputat, Popa Octavian-Marius – deputat, Săpunaru Nini – deputat PNL, Surdu Raluca – deputat, Surugiu Iulian-Radu – deputat, Tămîian Ioan – deputat, Teju Sorin – deputat, Teodorescu Cătălin-Florin – deputat, Toader Mircea-Nicu – deputat şi Zlati Radu – deputat.
Graiul Maramureşului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu