Zi plină de declaraţii politice

          de Dumitru Păcuraru

De parcă s-ar apropia alegerile, toată lumea se agită. Preşedintele Klaus Iohannis s-a deplasat la Bruxelles pentru a discuta, printre altele, despre controversatele legi ale Justiţiei. Călin Popescu Tăriceanu a prezentat decalogul ALDE. Guvernul a renunţat la serviciile SPP. Pe motiv că se simţeau spionaţi. Liviu Dragnea a cerut să fie audiat la comisia de control a SRI.

Lucrurile se mişcă într-un ritm mai alert. Anul viitor România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale. La această întâlnire s-a remarcat o schimbare de ton. Klaus Iohannis a insistat mai puţin decât s-ar fi aşteptat susţinătorii lui din ţară despre legile Justiţiei. Preşedintele a promis că se va implica total pentru ca, într-un final, legile Justiţiei „să iasă aşa cum trebuie”.

Este pentru prima oară când preşedintele, aflat în străinătate, nu critică România, sau, mai precis, guvernul şi majoritatea parlamentară. Atmosfera pozitivă, probabil prima fără avertismente, pare să deschidă o nouă pagină în relaţia UE-România.

Klaus Iohannis, în sfârşit, a ajuns să declare că problemele României se rezolvă în România. Preşedintele vine întrucâtva în întâmpinarea opiniilor exprimate de opozanţii lui. Până acum i s-a reproşat constant că exportă scandalurile din ţară. De data aceasta lucrurile au stat altfel. Dar cu un mic efort se poate trage, totuşi, concluzia că preşedintele CE ameninţă România.

Cu greu vor putea fi extrase pasaje din declaraţiile lui Klaus Iohannis şi ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care să ateste un atac dur, un avertisment adresat României. Legile Justiţiei par să fie trecute în plan secund la această întâlnire.

Cu toate acestea, preşedintele Comisiei Europene nu a dat o dată precisă a primirii României în Schengen. Suntem ţinuţi încă la uşă.

În ţară situaţia rămâne aceeaşi. În timp ce PNL insistă pe legile Justiţiei şi cere sprijin în stradă, adversarul direct face primii paşi spre un program  electoral propriu. Este o platformă liberală în cel mai pur sens. Prezentarea lui, din poziţia de partid aflat la guvernare, ar trebui să îngrijoreze PNL. Ludovic Orban ar fi trebuit să prezinte un astfel de program, bazat pe  intervenţia minimă a statului în economie, pe susţinerea capitalului autohton, pe limitarea impozitelor şi taxelor etc.

Slabul ecou pe care l-a avut Cartea Neagră a Guvernării prezentată de PNL s-a datorat şi faptului că nu a fost oferită o alternativă. Dacă PNL va continua să se concentreze pe o singură problematică, pe îmbinarea independenţei Justiţiei cu corupţia, opoziţia riscă să rămână într-o nişă din ce în ce mai mică. Pe măsură ce lucrurile se vor aşeza în domeniul juridic PNL va rămâne fără obiectul muncii. Preşedintele Klaus Iohannis a promis la Bruxelles că se va implica total pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Până la urmă va avea succes, şi legile nu vor ieşi din matca lor constituţională, oricât de mult şi-ar dori cineva.

La orizont se iveşte însă un nou scandal. A intrat în atenţia opiniei publice o nouă instituţie, SPP, acuzată că este puternic implicată politic. Se va forma o nouă comisie de anchetă parlamentară care cine ştie ce va scoate la iveală.