După votul din Senat de respingere a proiectului de lege privind instituirea autonomiei „ținutului secuiesc”, singura concluzie pe termen lung: UDMR nu mai are ce căuta în nici o guvernare de acum înainte. Da, să reprezinte comunitatea maghiară, să aibă inițiative de tot felul și pe toate planurile, dar în Guvern nu mai au cum să fie. Au probat lipsa de loialitate, hrănită, cum știm, de ticăloșia acelor lideri români care, la rândul lor, ar trebui dați cu șuturi în fund afară din funcțiile pe care nu le merită. Diversiunea aceasta, pentru că despre asta este vorba, nu mai are voie să se repete. Serviciile să inventeze alte narațiuni. Nu mai putem, din decembrie 1989 și până în aprilie 2020, la momente de criză, să apelăm la aceiași rețetă. Când o țară se joacă retoric cu propria geografie în mod repetat, să nu ne mai mire că suntem în postura de cerșetor al UE, că suntem resursa de sezonieri, de prostituate și îngrijitori ai bătrânilor altora, în vreme ce la noi câmpurile devin pârloagă, avorturile se țin lanț și părinții ne mor singuri. Vocația acestei țări este alta! O țară cu o istorie de excepție, punte între Orient și Occident, cu un rol esențial în apărarea Creștinătății, plătind un preț uriaș în comunism, cu un exil remarcabil și o diasporă articulată, bună nu doar pentru manipulări electorale. Nu, nu sunt cuvintele unui naționalist dacopat, ci ale cuiva care se simte solidar cu Europa, fără complexe, dar care știe de unde vine și că sursa este parte esențială a destinației.
Dumnezeu să binecuvânteze România!
Pr. Radu PREDA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu