SEMNAL EDITORIAL - CRISTINA SERGHIESCU

 

(…)

 

Motto:

„Mă pierd în ochi de vis rotund,

În palme freamătă fiori,

Scriu aripi pe un cer fecund,

În inimă rodesc culori.

 

Mă spală ploaia de petale,

Albastrul gândului descântă,

Prin frunze de simțiri ovale,

Vântul trăirii se frământă!

Mă înfășor în dimineață,

 

Ascult cum cântă roua firii,

Bat clopotul în turn de viață,

Se-ngână vocile iubirii".

(Cristina Serghiescu, din poemul „Rouă de trăiri" și volumul cu același titlu).

 

ROUĂ DE TRĂIRI

CRISTINA SERGHIESCU

(semnal editorial; autor Vasile Bele)

 

Am primit zilele astea (pentru că Moș Crăciun, există!), un colet. De la Beclea, Bistrița Năsăud. Două volume de versuri, semnate de poeta Cristina Serghiescu. Mă bucur, fără doar și poate. Ne-am cunoscut (personal), la festivitățile de la Predeal în organizarea poetei Florentina Danu și a editorului Trandafir Sîmpetru. Bucurie și îmbrățișări.

Întâiul volum la care mă voi opri, este „Rouă de trăiri", apărut la Editura Cervantes, București, 2022, ISBN 978-606-8909-73-8, 220 p., cu o prefață, numită „Dincolo de limitele cunoașterii. Prefață la volumul - Rouă de trăiri, vol. VIII", semnată de prof. Ștefan Mazilu, din care citez doar câteva rânduri, reprezentative: „Poetica Cristinei Serghiescu depășește forma grafică ajungând să se confunde cu imaginația ce înălța spiritul poetic pe 《un cer fecund》unde 《rostesc culori》. Dincolo de cuvântul actul imaginației combină elemente de origini diferite precum: vizualul, senzorialul sau termicul. Cuvântul scris pare a avea mai mult un rol estetic, dincolo de acesta regăsindu-se un univers întreg de simboluri izvorâte din imaginația eului liric", (p. 5).

 

Rouã de trãiri

sau

Trãiesc ṣi respir odatã cu roua…

(poem îngemãnat)

 

(1).

Am întrebat vântul dacă respiră albastru

un zâmbet și o lacrimă

plină de ROUĂ DE TRĂIRI

mi-au confirmat tăcerea lui,

Doar marea și câmpul culegeau

în zorile unui alt anotimp

TĂCERI ȘI FUM...

 

Visele adună culoare și stânca PLOUĂ

peste stele și îngeri cu același

verde-miracol adunat în cunună,

Cerul CÂNTĂ LUMINI și umbrele

nasc nuferi albi

unul MI-A ÎNFLORIT ÎN PALMĂ

iar tăcerea cerului am schimbat-o

ASTĂZI în iarmaroc

pe doi bănuți de aur

care-și priveau veacul prin clipa de mâine...

 

Am agățat păsări ÎN RAMUL DE GÂND

pentru că azi va deveni un veac de amintire

dintr-un gând rămas în pribegie,

ZĂPEZILE FRAGILE-ALE IUBIRII

încă nu s-au dus la culcare

așteaptă zorile unor

SECUNDE DE GÂND

pentru același timp și curcubeu

ce înflorește în seninul altei toamne viitoare

pentru a se dărui unui AMURG VIOLET...

 

Rouã de trãiri

sau

Trãiesc ṣi respir odatã cu roua…

(poem îngemãnat)

 

(2).

Alerg prin ROUĂ DE TRĂIRI desculț

și vreau să prind cerul în palmele muncite

ATING veacul speranței și culeg amintiri

din lacrimi atinse de brumă - ATINGERI

care-mi spulberă uitarea,

Iau câteva CULORI din cununa poeziei

pentru a le face muzelor un ceai

de tei cu ESENȚE de vis și sărutări...

 

Dacă m-aș mai naște în senin

aș aduna vis de mai din câmp cu maci și gutui

NAUFRAGIEZ printre picuri de ploaie

și nu vreau să cred în uitare

nici în ZĂPEZI DE LUMINĂ.

Am plecat spre tine anotimp răstignit

PRIN TIMP curg CULORI necălcate

iar tăcerea lui noiembrie

adună culoare și ceață

CÂND se duc speranțele la culcare...

 

Știu că E PREA MULT anotimp de vise

legat de umbra gândului

dar nu pot întoarce roata pentru

că-mi NINGE peste vârfuri de amintiri

iar stelele au ACCENTE în șoapte

și în lacrimi frământate în lut,

Azi, SUNT o tăcere în focul din vatră

iar albastru îmi spune că

SUNT O PASĂRE DE NOAPTE

care-și așterne lumină în cuib

pentru alt timp din martie...

 

Rouã de trãiri

sau

Trãiesc ṣi respir odatã cu roua…

(poem îngemãnat)

 

(3).

Câmpul îmi adună pașii

iar eu ALERG să prind valul

doar TU îmi auzi speranța

purtată în brațe de visare

aceste IMAGINI vor prinde rădăcini

în noaptea dintre două clipe

când PRIN PALME vor fi scrise

mai multe TRECERI către asfințitul trezit…

 

ÎNTOTDEAUNA am sperat să mă strige ecoul

dintre CĂRĂRI de lumină,

Eu, printre picuri de vânt

ÎN LUT DE AMINTIRI

să privesc ROUĂ DE TRĂIRI

și să adun gândul răstignit

în visare netulburată...

 

PRIN LUTURI GALBENE DE SENTIMENTE

înfloresc boabe de fericire

cusute cu ROUĂ DE TRĂIRI

am tăcut și am așternut

clipa spre răsărit

ÎN FELUL MEU eram plin de anotimp și speranță

din octombrie viitor

AȘTEPT SĂ PLOUĂ CU UITARE

iar zăpezile să culeagă gânduri...

 

Rouã de trãiri

sau

Trãiesc ṣi respir odatã cu roua…

(poem îngemãnat)

 

(4).

Te strig ROUĂ DE TRĂIRI

să îmi fii călăuză spre înălțimi

te-am rătăcit și ieri prin clipe

TE-AȘTEPT ȘI AZI prin anotimpuri

plecate în pribegie lunii.

Vor înflori gutuii CÂND VOI PLECA

și am să îți duc un ram rupt dintr-o

visare părăsită de uitare...

 

TU TRECI prin clipe de adevăr

fără să privești înapoi

aici mi-e bine și mi-e joi

CÂNDVA voi ruga gândul

să îmi fie albastru

până atunci am să ADUN priviri

în palme și în tăcere

MEREU va fi un octombrie cu rod și brumă

iar TU, SUFLET nu-mi vei intelege rostul

mai fi-vor TRECERI prin șoapte

mai aduna-vom TRĂIRI din rouă necălcată

în timp ce NOI ne vom trece visările

prin flăcări de iluzii…

 

Vom trece mult prin vreme și anotimpuri

ROUĂ DE TRĂIRI vom aduna în priviri

DACĂ TĂCERILE-AR PUTEA VORBI

ar crește amintiri neculese în

clipele dintre două SIMȚIRI de gând,

Așa a fost să fie

TE-AM CĂUTAT în drumuri pietruite

fără ca să NE RISIPIM în senin

CÂTEODATĂ vom întreba dacă zâmbetul

din speranțe și CĂUTĂRI prin alte timpuri

mai respiră albastru...

 

PESTE LINIȘTEA DIN ZARE

crește ROUĂ DE TRĂIRI...

 

(N.A. ce apare scris cu majusculă sunt titlurile unor poeme cuprinse în volumul ROUĂ DE TRĂIRI, autor Cristina Serghiescu)

Felicitări, pentru această minunată realizare literară. Cititori pe măsură și succes în continuare...

 

Vasile Bele, 18 noiembrie 2022

- președinte ASCIOR, filiala Baia Mare;

- membru U.Z.P.R., filiala Vâlcea;

- membru L.S.R., filiala Cluj-Napoca;

- membru Asociația Scriitorilor din Maramureș.