DOAR O VORBĂ!

                                                  COASA

Parintele Ilie Cleopa

 

           Daca vedem ca într-o câmpie bine înflorita au intrat niste cosasi si cu coasa lor nemiloasa taie si doboara la pamânt multime mare de iarba si de flori frumoase, care acum împodobeau pamântul cu culorile lor frumoase si cu mireasma lor si daca ne aducem aminte ca si pe noi ne asteapta coasa mortii, care nu are mila de copii, de tineri si de batrâni, ci pe toti, prin dureri si suspine negraite ne scoate din viata si ne duce în vesnicia veacului celui fara de margine, apoi negresit ca dintr-o cugetare ca aceasta mare folos pentru sufletul nostru adunam si spre trezvie si grija de mântuirea noastra ne desteptam. Sa ne aducem aminte caci ca iarba si floarea câmpului suntem asemenea, care azi înfloreste, iar mâine se arunca în cuptor. Fiindca o mica fierbinteala, un junghi sau o mica suparare sau o alta întâmplare, scoate pe om dintre cei vii si-l duce în tarina pamântului si toata cinstea si podoaba lui, ca un vis a trecut si ca un fum ce-l goneste vântul s-a stins de pe pamânt.

 

Parintele Ilie Cleopa, Opt cuvinte despre minunile lui Dumnezeu din zidiri, Ed. Episcopiei Romanului si Husilor, Roman, 1996, cap. cap. 3: Minunile lui Dumnezeu din iarba si flori, p. 28-37