Singurul politician responsabil. Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a declarat, sâmbătă seara, în cadrul Galei „Timişoara 35”, dedicată Revoluţiei din 1989, că singura şansă în aceste momente dificile este cultura păcii prin educaţie permanentă, religia şi biserica având un rol esenţial.
„Există o singură şansă în aceste momente dificile,
în care suntem în preajma celui de-al treilea război mondial: o cultură a păcii
prin educaţie permanentă, în care religia şi biserica sunt chemate să joace un
rol esenţial. Pentru promovarea păcii şi înţelegere în lume, se caută cel mai
mic numitor comun în jurul căruia cu toţii să cădem de acord. Acesta este bazat
pe interese comune, fie că sunt militare, economice sau sociale. Dacă, în urmă
cu 20 de ani, în Estul Europei, oamenii erau gata să lupte şi să moară pentru
libertate şi democraţie, acum, sub ochii noştri, în alte părţi ale lumii,
tineri dovedesc aceeaşi determinare. Cred că putem gândi nu doar la interese
comune, ci şi la idealuri comune. Putem realiza o înţelegere şi o pace
adevărată raportându-ne la cel mai înalt numitor comun, idealul păcii. În acest
nou secol ne putem redescoperi credinţa, nu pentru a lupta unii împotriva
altora, ci pentru a înţelege menirea noastră pe pământ”, a afirmat Emil
Constantinescu.
El a arătat că în decembrie 1989, la Timişoara,
Nicolae Ceauşescu a scos tancurile pe străzi împotriva timişorenilor care se
solidarizaseră cu pastorul Tokes Laszlo, punctând că cea mai apropiată de
sufletul omului este credinţa religioasă.
Emil Constantinescu a subliniat că pastorul român
Petre Dugulescu a venit alături de pastorul maghiar Tokes Laszlo, solidaritatea
extinzându-se ulterior în toate oraşele din România, iar exemplul românilor a
fost o piatră de temelie la nivelul Europei.
„Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima
efectuată de Suveranul Pontif într-o ţară ortodoxă, a reuşit să pună capăt
celor nouă secole de schismă în Biserica Creştină. Dacă credinţa şi religia au
reuşit că înfrângă dictaturile în momente decisive, acum, în democraţie, şi mai
ales în cele occidentale, se observă o scădere a credincioşilor în Occidentul
care trăieşte în bunăstare. Este un lucru foarte periculos. (…) Dacă
dictaturile au anulat simbolurile credincioase, în democraţiile de astăzi sunt
supuse degradării. Dacă pierdem credinţa, pierdem un reper important. (…) Aşa
începe degradarea exerciţiului puterii”, a explicat fostul preşedinte al
României.
Preşedintele Ungariei, Tamás Sulyok, a vorbit despre
puterea solidarităţii prin „protejarea celuilalt”, lucru evident în decembrie
1989 în România, şi a subliniat că acea comunitate care este capabilă să înveţe
din istorie dă dovadă de înţelepciune.
„Această protejare a celuilalt a fost lucrul care a
încercat să pună pe calea cea bună România. Unii, din minciunile comunismului,
alţii, din teroarea statului, au trecut pe această cale a solidarităţii
europene. Tokes Laszlo are merite de necontestat pentru recucerirea libertăţii
României şi în dărâmarea acelei dictaturi ucigaşe. (…) Acea comunitate care
este capabilă să înveţe din istorie dă dovadă de înţelepciune. Nu putem nega şi
trebuie să ne confruntăm cu ea, că istoria comună româno-maghiară este pătată
de câteva pete negre, dar am comite o greşeală dacă ne-am focusa doar pe
acestea, pentru că ar însemna că nu am învăţat nimic din trecut. Noi avem nu
doar o viaţă trăită unul lângă celălalt, ci trăită împreună, iar aceasta are
foarte multe puncte strălucitoare, unul dintre acestea fiind tocmai acea
solidaritate de acum 35 de ani”, a detaliat Tamás Sulyok.
Cei 35 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 de
la Timişoara au fost marcaţi, sâmbătă seara, prin evenimentul Gala „Timişoara
35”, la care au participat preşedintele Ungariei, Tamás Sulyok, fostul
preşedinte al României Emil Constantinescu, fostul episcop Tokes Laszlo,
preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, şi primarul
municipiului Timişoara, Dominic Fritz.
Sursa:
Agerpres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu