luni, 2 decembrie 2024

Excursie tematică la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmației


 În ultima zi de toamnă calendaristică, elevii din ciclul gimnazial al Școlii Gimnaziale Mireșu Mare, director Merciu Dorel, dir. adj. Dorca Raul, excursie organizată prin programul PNRAS,  au vizitat Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighetu Marmației. A fost o adevărată lecție de istorie pentru elevii noștri, atenți la explicațiile primite de la ghid și dl. profesor de istorie.

Pe urmă am vizitat parcul de la Grădina Morii unde am și mâncat iar apoi am poposit în cunoscuta comună Săpînța, unde am vizitat „Cimitirul vesel” a lui Ioan Stan Pătraș. A fost o excursie benefică iar frumusețea toamnei s-a putut vedea cel mai bine pe serpentinele Gutâiului. Mulțumim organizatorilor și colegilor prezenți: Antonela Bara, Doina Sarkany, Monica Zah, Ionela Sima, Dana Fărcășan, Mădălina Demian, Gabriela Dan, Raul Dorca și subsemnatul.

                                                                            *****


Muzeul, care adesea este confundat el singur cu Memorialul, este produsul Centrului de Studii, care  îşi are sediul în Bucureşti.

Creat în 1993 de Romulus Rusan, fiinţând mereu în criză de fonduri şi personal, Centrul a reuşit să producă proiectele de reabilitare şi dotare a muzeului, banca de date necesară umplerii acestuia cu un conţinut realist şi credibil. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori valoroşi, de crearea unei promoţii de cercetători tineri, chiar dacă n-a avut posibilitatea să facă prea multe angajări, iar salariile sunt mici. A stimulat dezbaterea unor teme importante, pe terenuri neexploatate, în cadrul simpozioanelor, seminariilor, atelierelor şi meselor rotunde.

Centrul de Studii, condus de Romulus Rusan, a demarat înregistrările de istorie orală şi colectarea de fotografii, acte, obiecte, scrisori, colecții de ziare, cărți, manuale, albume, înregistrări de istorie orală, precum și – pe un alt plan – organizarea de ateliere, seminarii, simpozioane, întâlniri între victimele comunismului și istoricii din România și din străinatate, publicarea de cărți cuprinzând mărturii, studii, statistici și documente privind rezistența anticomunistă și reprimarea ei. Până în prezent, Centrul a realizat peste șase mii de ore de înregistrări, 43000 de pagini de carte și a tezaurizat zeci de mii de documente (file, fotografii, casete audio și video). Prestigiul Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului este confirmat de prezenţa în consiliul ştiinţific a unor cercetători de talie internaţională.

                                               ***


Cimitirul Vesel
 este un cimitir din localitatea Săpînța, județul Maramureș, faimos pentru crucile mormintelor viu colorate și picturile naive reprezentând scene din viața și ocupația persoanelor înhumate. Pe unele cruci există chiar versuri în care sunt amintite, deseori cu nuanțe umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferențierea față de cultura populară, care consideră moartea ca un eveniment trist. S-a făcut ipoteza că Stan Ioan Pătraș (1908-1977) s-ar fi inspirat din cultura dacilor, despre care, de la Ovid Densușianu încoace, se predă că socoteau moartea ca un eveniment vesel. Ucenicul său Dumitru Pop-Tincu (1955-2022) a continuat opera lui Stan Ioan Pătraș din 1977. Din 1935 datează primul epitaf, iar din anii 1960 încoace, întreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu în aer liber de natură unică și o atracție turistică.

Din anul 2009, cimitirul este obiectivul festivalului anual „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.

Unele cruci sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este plasată o descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă — o descriere a motivului morții. Majoritatea crucilor sunt scrise cu greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Pe crucea lui Stan Ioan Pătraș, fondatorul cimitirului, sunt scrise următoarele:

„De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am putut
Orișicine mia cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea

Pe o altă piatră scrie:

Sub această cruce grea
Zace biata soacră-mea
Trei zile de mai trăia
Zăceam eu și cetea ea.
Voi care treceți pă aici
Încercați să n-o treziți
Că acasă dacă vine
Iară-i cu gura pă mine
Da așa eu m-oi purta
Că-napoi n-a înturna
Stai aicea dragă soacră-mea”.


Text și fotografii: Gelu DRAGOȘ


































                                                                                  


                                                                                  ***




















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu