La mulți ani binecuvântați, fiului meu Gelu DRAGOȘ Jr.

 

Cum au ajuns aripile sa fie ataşate pe spatele îngerilor

privind pasarile, dedal si icar au invatat zborul,

oamenii l-au uitat...

tarziu au inceput sa viseze ca zboara din nou

si nicio pasare nu s-a mai simtit libera in zbor;

masinarii de zbor mai grele ca aerul

aruncau bombe grele,

pamantul devenea plin de sange

iar pasarile flamande rupeau cu ciocul

bucati de carne

soldatilor ramasi li se montau aripi metalice

din armele devenite inutile dupa

razboi

si deveneau ingeri...

Cum a ajuns marea să fie sărată

Pamantul sa fie un ring de dans!

au spus,

apoi au dansat pana li se rupeau incaltamintele

si tot nu s-au oprit,

nici cand le sangerau picioarele

si marile se colorau in rosu...

apoi au zis:

Pamantul sa fie o pictura imensa,

au vopsit catargele vapoarelor,

pescarusii si marea

si nu s-au oprit nici cand li se rupeau pensulele,

nici cand ii dureau mainile...

tarziu, cand s-a lasat inserarea,

au inceput sa planga si au sarat marea...