de Gheorghe Pârja
Pledoariile politice ale încheiatei campanii
electorale au fost fără profunzime. S-au axat pe multă iscodire a biografiilor,
reproșuri de ocazie și mai puține, chiar foarte puține, elemente dintr-un
proiect de țară. Acesta este jocul electoral. Nimeni nu a făcut trimiteri la
cultură, ori la români care au făcut ori fac cinste țării. Din acest colț de
pagină voi continua să fac trimiteri la fenomene culturale, la personalități
maramureșene și românești care s-au remarcat în acest spațiu, care l-a dăruit
pe Cantemir și Eminescu. Și multe alte genii pornite din plămada pământului
românesc. Sunt români care au lăsat urme adânci și în destinul altor popoare.
Așa că, acum, m-am gândit să fac portretul istoricului de talie mondială Kemal
Karpat, cu rădăcini dobrogene, care a ajuns să fie consilier al președinților
americani Carter, Reagan și Bush-senior.
Puțini români de astăzi cunosc vigoarea acestei
personalități. Că este bine să ne apropiem documentele pentru a ne lămuri de
unde bate vântul istoriei. Așa mi-am adus aminte de profesorul Kemal H. Karpat
care a fost, cum ziceam, consultant al unor mari oameni ai lumii. Cartea care
l-a consacrat a fost „Istoria democrației în Turcia”, în care descrie cu
detalii societatea turcă, volum care l-a consacrat ca un specialist redutabil
în politologie. S-a spus că este prima lucrare care descifrează enigma
politicii interne turcești. Profesorul tătar s-a născut în România, la Babadag,
în anul 1923. După cursurile Seminarului Teologic Musulman din Medgidia (1940),
urmează Facultatea de Drept a Universității din Istanbul. Obține titlul de
Doctor în drept public și politic. Ajunge cercetător științific la
Universitatea Harvard. Doctor al Universității din New York. Profesor la
Universitatea Wisconsin.
Îl chema Kemal Hasim Omer. După plecarea în lume își
schimbă numele în Kemal H. Karpat. Mărturisea într-un interviu: „Am vrut să iau
din puterea Munților Carpați. Ca să nu mă plec! Și am devenit ca un munte de
puternic.” Istoricul și profesorul Karpat a văzut și a comentat cum se schimbă
lumea, regimuri, puteri mondiale, populații, state, influențe. Credea că de la
11 septembrie 2001, mutația cea mai gravă a fost terorismul. Profesorul a
analizat cauzele care au dus la aceste acte criminale. Marea majoritate a
musulmanilor din Europa denunță actele de violență. Regreta că lipsește o
organizație care să vorbească în numele islamului și să explice ce este islamul
și ce nu este islamul. Așa cum catolicii au Vaticanul și Papa.
Europa a primit milioane de imigranți în ultima
jumătate de veac. Într-o generație sau două europenii sunt asimilați. Cu
musulmanii este mai greu. Diferențele de cultură și religie fac să existe o
distanță între musulmani și băștinași. Profesorul Karpat nu credea că în
România vor avea acte de violență. În Dobrogea nu va exista terorism.
Musulmanii din România n-au niciun motiv să se revolte împotriva regimului.
Acolo peste Ocean avea în preajmă familii de români. Cu care petrecea Crăciunul
și Anul Nou, dar și el îi invita la sărbători. Credea că Dobrogea este un loc
sfânt. În camera lui de lucru avea pe perete harta Dobrogei. Mărturisea că a
păstrat limba română în comunicare deoarece în această limbă a crescut și a
citit sute de cărți, s-a instruit în lumea cercetării. Știa limba română la
perfecție.
A contribuit la bunele relații dintre România și
Statele Unite. Avea o carieră internațională prodigioasă. Culminând cu
invitarea la Casa Albă ca sfătuitor al mai multor președinți americani. Mi-a
plăcut destinul și patriotismul acestui tătar născut în România. De care nu a
uitat niciodată. În luna mai 2015, a fost la Cluj-Napoca, Universitatea
clujeană i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Avea 92 de ani. Discursul
de recepție a fost rostit în limba română. Descoperindu-l, vi l-am prezentat și
dumneavoastră, distinși cititori. Pentru a ne cumpăni cu un strop de mândrie.
Istoricul care a rămas toată viața dobrogean a plecat din această lume, în
februarie 2019.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu