Portofelul digital pentru bani, portofelul european de identitate digitală și euro digital
de Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița
Cuprins
1. Ce este portofelul digital
2. Portofelul digital pentru bani: plata cu telefonul, cu ceasul inteligent, cu tableta sau cu calculatorul
3. Portofelul european de identitate digitală: actele pe telefon
4. Euro digital și legătura dintre cele trei portofele digitale
5. Avantajele portofelului digital
6. Riscurile portofelului digital
7. Ce se întâmplă cu oamenii care nu au telefon inteligent
8. Concluzii
9. Glosar de termeni
10. Bibliografie
1. Ce este portofelul digital
În ultimii ani auzim tot mai des vorbindu-se despre „portofelul digital”.
Unii oameni plătesc zilnic cu telefonul la magazin fără să știe că, de fapt, folosesc un portofel digital.
Trebuie făcută aici o precizare: plata cu cardul obișnuit, cel de plastic, nu înseamnă portofel digital.
Portofelul digital apare abia atunci când cardul este introdus într-o aplicație de pe telefon, iar plata se face apropiind telefonul de aparatul de plată.
Alții aud cuvintele „portofel digital” la televizor sau în presă și se întreabă, pe bună dreptate, ce înseamnă și dacă îi privește.
Acest articol încearcă să explice, pe înțelesul tuturor, ce este portofelul digital, ce avantaje aduce și ce riscuri ascunde.
Portofelul digital aparține erei digitale, adică perioadei în care tot mai multe activități ale oamenilor se fac cu ajutorul calculatoarelor, al telefoanelor și al internetului, iar inteligența artificială este folosită tot mai des pentru siguranța lui.
Ca și portofelul obișnuit din buzunar, în care ținem bani, carduri și acte, portofelul digital este locul în care păstrăm aceleași lucruri, numai că în formă electronică, de regulă într-o aplicație instalată pe telefonul mobil, dar și pe ceasul inteligent, pe tabletă sau pe calculator.
Când vorbim despre portofelul digital, trebuie să deosebim trei lucruri diferite, care adesea se confundă:
1. Portofelul digital pentru bani, o aplicație de pe telefon în care sunt păstrate, în formă electronică, cardurile bancare și cu care plătim cu telefonul în loc de card (de exemplu, Google Pay sau Apple Pay).
2. Portofelul european de identitate digitală, o aplicație oficială de pe telefon, în care Uniunea Europeană vrea ca oamenii să-și poată păstra actele în formă electronică: cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele și altele.
3. Euro digital, o formă nouă de bani electronici, emiși de Banca Centrală Europeană împreună cu băncile centrale naționale din zona euro, ca și bancnotele, și care ar urma să fie păstrați tot într-un portofel digital.
Primul există deja și este folosit de milioane de oameni.
Al doilea este pe cale să apară în toate statele Uniunii Europene.
Al treilea este încă în discuție.
Le vom lua pe rând.
2. Portofelul digital pentru bani: plata cu telefonul, cu ceasul inteligent, cu tableta sau cu calculatorul
Cel mai cunoscut portofel digital este cel pentru plăți. Omul își introduce cardul bancar într-o aplicație de pe telefon, iar apoi, la magazin, în loc să scoată cardul din buzunar, apropie telefonul (sau ceasul inteligent) de aparatul de plată. Plata se face la fel ca și cu cardul.
Cele mai răspândite astfel de aplicații sunt Google Pay, pentru telefoanele cu sistemul Android, și Apple Pay, pentru telefoanele iPhone. Multe bănci au și propriile aplicații, care permit plata cu telefonul.
Este important de înțeles că acest portofel nu este un cont nou și nici o monedă nouă. Banii rămân în contul de la bancă, exact unde erau.
Telefonul doar ține locul cardului.
Cu alte cuvinte, portofelul digital pentru bani este un „card în telefon”.
Din punctul de vedere al siguranței, plata cu telefonul este, în general, la fel de sigură ca plata cu cardul, iar în unele privințe chiar mai sigură: numărul real al cardului nu este transmis comerciantului, ci un cod înlocuitor, iar plata se confirmă cu amprenta degetului, pusă pe senzorul telefonului, cu recunoașterea feței sau cu codul telefonului. Dacă telefonul este pierdut, cardul poate fi blocat din aplicația băncii, la fel ca un card pierdut.
3. Portofelul european de identitate digitală: actele pe telefon
3.1. Ce este portofelul european de identitate digitală
Uniunea Europeană a adoptat în anul 2024 Regulamentul nr. 2024/1183, prin care obligă fiecare stat membru să le pună la dispoziție cetățenilor, rezidenților și firmelor cel puțin un portofel european de identitate digitală.
Termenul stabilit este sfârșitul anului 2026, mai exact în jurul datei de 24 decembrie 2026.
Este vorba despre o aplicație pe telefon în care omul își va putea păstra, în formă electronică, actele: cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele de studii, rețetele medicale și alte documente oficiale. Cu acest portofel, omul își va putea dovedi identitatea atât pe internet, cât și față în față, la un ghișeu, și va putea semna documente în formă electronică, cu aceeași valoare ca semnătura de mână.
3.2. Ce se va putea face cu portofelul european de identitate digitală
Cu acest portofel, oamenii vor putea face, direct de pe telefon, mai multe lucruri, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
1. Dovedirea identității la instituțiile statului, fără drumuri și fără cozi.
2. Deschiderea unui cont bancar sau încheierea unui contract, de acasă.
3. Prezentarea permisului de conducere la un control în trafic.
4. Ridicarea medicamentelor pe bază de rețetă, inclusiv în alt stat al Uniunii Europene.
5. Prezentarea diplomelor la angajare.
6. Semnarea electronică a documentelor, gratuit.
Un lucru interesant este că omul va putea arăta doar informația necesară.
De exemplu, pentru a dovedi că are peste 18 ani, nu va trebui să-și arate data nașterii sau adresa, ci doar confirmarea că este major.
Regulamentul mai prevede că, începând de la sfârșitul anului 2027, băncile și marile platforme de pe internet vor fi obligate să accepte acest portofel pentru identificarea clienților.
3.3. Portofelul european de identitate digitală în România
România lucrează la propria versiune a portofelului, numită RO Wallet.
În iunie 2026, Guvernul a anunțat că aplicația românească va fi construită pe baza soluției dezvoltate de Germania, preluată gratuit, ca să nu se pornească de la zero.
Potrivit informațiilor apărute în presă, o versiune de probă ar urma să apară până la sfârșitul anului 2026, iar lansarea oficială, la începutul anului 2027.
Nici celelalte state nu stau mult mai bine.
În toamna anului 2026, doar câteva dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene aveau portofelul în funcțiune, iar specialiștii apreciază că multe dintre ele nu vor reuși să respecte termenul.
3.4. Este obligatoriu portofelul european de identitate digitală?
Nu. Pentru cetățean, folosirea portofelului este voluntară, iar regulamentul european prevede că cei care nu îl folosesc nu trebuie să fie dezavantajați. Cartea de identitate și permisul de conducere obișnuite rămân valabile.
Obligația este a statelor, care trebuie să pună la dispoziție portofelul european de identitate digitală, nu a oamenilor, care nu sunt obligați să-l folosească.
Pentru persoanele fizice, portofelul este gratuit.
4. Euro digital și legătura dintre cele trei portofele digitale 4.1. Ce este euro digital
Euro digital este o formă electronică a monedei euro, emisă de Banca Centrală Europeană împreună cu băncile centrale naționale din zona euro, la fel ca bancnotele.
Mai simplu spus, euro digital ar fi o bancnotă euro în formă electronică.
Ca și bancnota din buzunar, ar fi emis de băncile centrale din zona euro, nu de o bancă obișnuită.
Diferența este că nu l-am putea ține în mână, ci doar pe telefon sau pe un card special.
Euro digital nu ar înlocui banii de hârtie, ci ar exista alături de ei.
Euro digital nu este o monedă virtuală la fel ca Bitcoin. O monedă virtuală (numită și criptomonedă) este o formă de bani electronici creată de persoane sau firme private, nu de o bancă centrală, care nu este garantată de niciun stat și a cărei valoare se schimbă mult de la o zi la alta.
Valoarea lui ar fi exact aceeași cu a euro obișnuit: un euro digital ar valora întotdeauna un euro. Dacă euro crește sau scade față de alte monede, de exemplu față de leu sau de dolar, euro digital crește sau scade exact la fel, pentru că este aceeași monedă, doar în altă formă. Nu ar aduce dobândă, la fel cum nu aduce dobândă nici bancnota ținută în sertar.
4.2. Cum obține cetățeanul euro digital
Cetățeanul l-ar obține cam în felul în care scoate astăzi bani de la bancomat: ar muta o sumă din contul bancar în portofelul de euro digital sau ar depune bancnote și ar primi în schimb euro digitali.
Invers, oricine ar putea oricând să transforme euro digital înapoi în bani în contul bancar sau în numerar (bancnote și monede).
Potrivit proiectului de lege, băncile ar fi principalii distribuitori ai euro digital și ar trebui să le ofere clienților portofele de euro digital. Pentru cei care nu au cont la nicio bancă, euro digital ar urma să poată fi obținut și prin alte instituții, cum ar fi oficiile poștale. Aceasta ar fi o veste bună mai ales pentru oamenii în vârstă și pentru cei săraci, care nu au cont bancar.
4.3. Banii din contul bancar sunt euro digitali?
Nu. Mulți oameni cred că banii din cont, pe care îi vedem doar ca cifre pe ecranul telefonului, al calculatorului sau al bancomatului, sunt deja „bani digitali”, la fel ca euro digital, și nu știu că între ei există o deosebire importantă.
Ei sunt, într-adevăr, bani electronici, dar nu sunt euro digitali.
Banii din cont sunt ai noștri, dar nu îi avem la propriu: ei se află la banca comercială, care îi folosește și ne datorează suma respectivă.
Juridic, banii depuși intră în depozitul băncii, care are obligația să ni-i dea oricând îi cerem.
Euro digital ar fi, ca și bancnota, bani ai băncii centrale.
Diferența se vede mai ales într-o situație rară, dar gravă: falimentul unei bănci.
În Uniunea Europeană, banii din cont sunt garantați doar până la 100.000 de euro de persoană și de bancă, în timp ce euro digital, ca și bancnota, nu ar depinde de soarta niciunei bănci.
Ca oamenii să nu-și golească conturile bancare, ceea ce ar slăbi băncile, s-a prevăzut o limită: fiecare om ar putea ține în portofelul de euro digital doar o anumită sumă.
S-a vehiculat o valoare de aproximativ 3.000 de euro, dar plafonul nu este încă stabilit definitiv.
Banii care depășesc limita ar trece automat în contul bancar.
4.4. „Am card bancar și plătesc cu el. De ce mi-ar mai trebui euro digital?”
Aceasta este întrebarea simplă și firească pe care și-o pune omul obișnuit. Să luăm exemplul unui pensionar care își primește pensia pe card, plătește cu cardul la magazin și scoate bani de la bancomat când are nevoie. El se întreabă, pe bună dreptate: „Doamne, nu înțeleg ce este și ce câștig dacă trec la euro digital?”
În realitate, pentru omul care are deja card, diferența dintre banii de pe card și euro digital ar fi mică în folosirea lor de zi cu zi.
Totuși, Banca Centrală Europeană aduce câteva argumente:
1. Plățile obișnuite, de zi cu zi, cum sunt cumpărăturile de la magazin sau de la piață, plata la farmacie ori trimiterea unei sume către o rudă sau un prieten, ar fi gratuite pentru cetățean. Astăzi, la plata cu cardul, comisionul îl plătește de obicei comerciantul, către bănci și către firmele de carduri, iar acest cost ajunge, până la urmă, în prețul produselor; în plus, cetățeanul plătește uneori comisioane la anumite transferuri de bani. Cu euro digital, aceste comisioane ar urma să fie mai mici sau să dispară.
2. S-ar putea plăti și fără internet, de exemplu la țară, unde semnalul este slab, sau în timpul unei pene de rețea.
3. Banii ar fi în siguranță chiar dacă banca ar da faliment.
4. Euro digital ar fi acceptat peste tot în zona euro, chiar și acolo unde un anumit card nu este primit.
5. Omul fără cont bancar ar putea plăti electronic, ceea ce astăzi nu poate.
Un exemplu concret îl reprezintă pensionarii. Mulți dintre ei au cerut ca pensia să le fie adusă acasă în numerar, de poștaș, pentru că, primind-o pe card, au de plătit anumite comisioane bancare. Dacă plățile cu euro digital vor fi într-adevăr fără comision, tot mai mulți oameni, printre care și pensionarii, ar putea accepta să-și primească pensia în formă electronică. Pentru pensionarii din România, acest lucru va conta însă abia după adoptarea monedei euro.
Adevăratele motive ale introducerii euro digital depășesc însă interesul fiecărui om în parte: ele privesc Europa întreagă. Astăzi, majoritatea plăților cu cardul din Europa trec prin firme din afara Europei, mai ales americane, precum Visa și Mastercard. Dacă într-o zi relațiile politice dintre Europa și Statele Unite s-ar strica, plățile europenilor ar putea fi afectate. De aceea, Europa vrea un sistem de plată al ei. Apoi, numerarul este folosit tot mai puțin, iar Banca Centrală Europeană spune că vrea ca oamenii să poată folosi și în viitor bani emiși direct de ea, ca bancnotele, nu doar banii din conturile băncilor comerciale, care sunt firme private. Cum bancnotele sunt folosite tot mai rar, euro digital ar fi un fel de bancnotă electronică.
Criticii spun însă că, prin euro digital, omul obișnuit câștigă prea puțin față de cardul bancar pe care îl are deja și că beneficiul real ar fi mai degrabă al statelor și al băncii centrale.
Cine nu înțelege la ce îi folosește un lucru are, firește, motive să fie neîncrezător.
Iar instituțiile europene nu au reușit încă să-i explice limpede omului simplu ce câștigă.
4.5. Este cineva obligat să folosească euro digital?
Nu. Potrivit proiectului de lege, pentru cetățean folosirea euro digital ar fi facultativă: cine nu vrea, nu-și deschide portofel de euro digital. Cardul și numerarul rămân.
Obligația ar fi pentru comercianți: magazinele din zona euro ar trebui, în principiu, să accepte plata cu euro digital, cu unele excepții pentru firmele foarte mici, care primesc doar bani numerar. Așadar, pentru cetățean, euro digital ar fi facultativ, iar pentru comerciant, obligatoriu de acceptat.
4.6. Stadiul legii privind euro digital
Legea nu este încă adoptată. În iunie 2026, comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European și-a aprobat poziția asupra euro digital, iar în iulie 2026 plenul Parlamentului European a votat, cu 416 voturi pentru, 169 împotrivă și 22 de abțineri, începerea negocierilor finale cu guvernele statelor membre. Dacă legea va fi adoptată, Banca Centrală Europeană estimează că primele probe ar putea începe în 2027, iar euro digital ar putea fi pus în circulație cel mai devreme în anul 2029.
Poziția Parlamentului European prevede, printre altele, că euro digital:
1. va funcționa atât cu internet, cât și fără internet;
2. nu va aduce dobândă;
3. va fi gratuit pentru plățile obișnuite, de zi cu zi;
4. va avea o limită a sumei pe care o poate ține fiecare om;
5. nu va fi „bani programabili”, adică nu se va putea stabili dinainte pe ce pot fi cheltuiți banii.
Toate acestea se mai pot însă schimba în negocierile dintre Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene.
4.7. Euro digital și România
Euro digital s-ar folosi doar în statele din zona euro.
România are încă moneda națională, leul, așa că, deocamdată, euro digital nu i-ar privi direct pe cetățenii români, ci abia atunci când România va adopta moneda euro.
Portofelul european de identitate digitală, în schimb, privește toate statele Uniunii Europene, inclusiv România.
4.8. Legătura dintre cele trei portofele digitale
Deși sunt lucruri diferite, cele trei portofele de care am vorbit se pot întâlni.
Acestea sunt:
1. Portofelul digital pentru plăți, cu care plătim cu telefonul în loc de card.
2. Portofelul european de identitate digitală, în care ne păstrăm actele.
3. Portofelul de euro digital, în care ar urma să ținem noii bani electronici ai Băncii Centrale Europene.
Portofelul european de identitate digitală a fost gândit astfel încât să poată fi folosit și pentru confirmarea plăților și pentru deschiderea conturilor bancare.
Iar euro digital ar putea fi păstrat, în viitor, în aceeași aplicație sau în aplicații legate între ele.
Pe de o parte, aceasta ar fi o comoditate: o singură aplicație pentru acte și pentru bani.
Pe de altă parte, tocmai această legătură îi îngrijorează pe mulți: dacă identitatea omului și banii lui ajung în același loc digital, cresc atât tentația, cât și posibilitatea de a ști totul despre el.
De aceea, legătura dintre identitatea digitală și banii digitali merită urmărită cu atenție.
5. Avantajele portofelului digital
Portofelul digital, în toate cele trei forme ale sale, aduce o serie de avantaje reale:
1. Comoditatea: actele și mijloacele de plată sunt pe telefon sau pe ceasul inteligent, pe care omul le are permanent la el.
2. Mai puține drumuri și cozi la ghișee: multe acte și servicii pot fi rezolvate de acasă.
3. Valabilitatea în toată Uniunea Europeană: actele din portofelul european de identitate digitală vor fi recunoscute în toate statele membre.
4. Protecția datelor personale, prin dezvăluirea doar a informației strict necesare.
5. Siguranța plăților: numărul real al cardului nu este transmis comerciantului, ci este înlocuit cu un cod special, iar plata se confirmă cu amprenta degetului, cu recunoașterea feței sau cu codul de deblocare al telefonului.
6. Mai puține falsuri: un act digital este mai greu de falsificat decât unul de hârtie.
7. În cazul euro digital: plăți gratuite, plăți fără internet, protecția banilor în caz de faliment bancar și independența Europei în domeniul plăților.
6. Riscurile portofelului digital
Orice lucru nou are, pe lângă avantaje, și neajunsuri și riscuri.
Iată riscurile despre care se discută cel mai des.
6.1. Supravegherea prin portofelul digital
„Cei care renunță la libertatea esențială pentru a obține puțină siguranță trecătoare nu merită nici libertate, nici siguranță.” (Benjamin Franklin)
Cu bancnota plătești fără ca nimeni să știe ce ai cumpărat.
Cu banii digitali, fiecare plată rămâne înregistrată electronic: se poate afla cine a plătit, cât, când, unde și pentru ce, spre deosebire de plata cu bani numerar, care nu lasă nicio înregistrare.
Tehnic, autoritățile ar putea să vadă oricând pe ce cheltuiește fiecare om, iar singura protecție a cetățeanului ar fi legea, care interzice acest lucru, dar care poate fi oricând schimbată.
Banca Centrală Europeană promite că nu va avea acces la datele personale ale oamenilor și că plățile fără internet vor fi la fel de discrete ca numerarul, iar Parlamentul European a cerut ca protecția vieții private să fie înscrisă în sistem încă de la început. Neîncrederea multor oameni rămâne însă, mai ales că promisiunile se pot schimba odată cu guvernele și cu legile.
6.2. Controlul asupra banilor digitali
„În banca noastră banii voștri sunt în deplină siguranță. Nici măcar voi nu-i puteți ridica.” (Milan Bestić)
Mulți se tem că banii digitali ar putea fi, într-o zi, limitați sau condiționați: plafoane de sumă, interdicția de a cumpăra anumite produse, bani cu „termen de expirare” sau blocarea banilor celor care deranjează puterea. Proiectul actual prevede că euro digital nu va fi „bani programabili”, adică bani cărora li se pot impune dinainte reguli despre pe ce, unde sau până când pot fi cheltuiți, de exemplu bani care pot fi folosiți doar pentru alimente ori care dispar dacă nu sunt cheltuiți până la o anumită dată. Oamenii se întreabă însă, pe bună dreptate, ce garanție există că o lege viitoare nu va schimba acest lucru.
6.3. Dispariția treptată a numerarului
Oficial, se spune că euro digital nu va înlocui bancnotele și monedele, iar Parlamentul European a votat chiar măsuri pentru apărarea numerarului.
Totuși, mulți se tem că, pe măsură ce plățile digitale se înmulțesc, numerarul va fi folosit tot mai puțin și va dispărea treptat din viața de zi cu zi: bancomate tot mai puține, magazine care nu mai primesc bani în numerar. Iar fără numerar, omul nu mai are nicio cale de a plăti fără ca plata lui să rămână înregistrată electronic.
6.4. Furtul de date și atacurile informatice asupra portofelului digital
Un portofel digital care conține actele și banii unui om este o țintă foarte atrăgătoare pentru hoți. Telefonul poate fi furat, aplicațiile pot fi atacate, iar o bază de date cu milioane de identități ar putea fi spartă. De asemenea, o pană mare de sistem sau de curent electric ar putea lăsa oamenii, pentru o vreme, fără acces la acte și la bani.
6.5. Pierderea telefonului cu portofelul digital
Dacă omul își pierde telefonul, pierde, pentru moment, și accesul la acte și la bani. În cazul euro digital păstrat pentru plățile fără internet, pierderea telefonului sau a cardului special pe care se află banii ar însemna pierderea acestor bani, la fel ca la pierderea unui portofel cu bancnote.
6.6. Slăbirea băncilor din cauza euro digital
„Instituțiile bancare sunt mai periculoase decât armatele mobilizate.” (Thomas Jefferson)
Dacă oamenii ar muta în masă banii din conturi în euro digital, mai ales în vremuri de criză, băncile ar putea rămâne fără o parte din banii cu care acordă credite. De aceea s-a propus ca fiecare om să poată ține în portofelul de euro digital doar o sumă limitată, iar ce depășește această sumă să treacă automat în contul lui bancar.
Criticii observă însă că această limită apără mai ales interesele băncilor, nu libertatea oamenilor de a-și ține banii unde vor. Băncile plătesc dobânzi foarte mici pentru banii din conturi, dar îi dau mai departe ca împrumuturi, cu dobânzi mult mai mari, iar din această diferență își fac o bună parte din câștig. Faptul că în aproape orice oraș mai mare funcționează zeci de bănci, iar falimentele bancare sunt foarte rare, arată cât de profitabilă este această activitate și cât de mult ar avea de pierdut băncile dacă oamenii ar avea dreptul să-și mute toți banii în euro digital.
6. 7. Dependența portofelului digital de tehnologie și de marile firme
Portofelele digitale depind de telefoane, de programele de bază care le fac să funcționeze (numite sisteme de operare, cum sunt Android și iOS) și de magazinele de aplicații, adică locurile de pe internet de unde descărcăm programele pentru telefon (cum sunt Google Play și App Store). Toate acestea aparțin câtorva mari firme, în special americane.
Cine controlează telefonul controlează, într-o anumită măsură, și felul în care omul își folosește banii și actele din portofelul digital, ba chiar și scopul pentru care le folosește.
7. Ce se întâmplă cu oamenii care nu au telefon inteligent
Nu toți oamenii au telefon inteligent, adică un telefon mobil cu ecran mare, care funcționează ca un mic calculator: are acces la internet și pe el se pot instala aplicații, de exemplu aplicația băncii.
Nu toți oamenii se descurcă ușor cu telefonul inteligent și cu aplicațiile lui.
Mulți vârstnici, oameni cu venituri mici sau cu dizabilități, ori locuitori ai satelor unde semnalul de telefon și de internet este slab ar putea rămâne în afara acestor schimbări.
Există riscul ca societatea să se împartă în două: cei care se descurcă în lumea digitală și cei care rămân pe dinafară.
Regulile europene încearcă să răspundă acestor temeri:
1. Folosirea portofelului european de identitate digitală este voluntară, iar actele obișnuite rămân valabile.
2. Pentru euro digital s-a prevăzut posibilitatea unui card special, pentru cei care nu au telefon inteligent.
3. Euro digital ar putea fi obținut și fără cont bancar, de exemplu prin oficiile poștale.
4. Numerarul, adică bancnotele și monedele, rămâne și el mijloc legal de plată, alături de plățile cu cardul și de cele digitale.
Totuși, experiența arată că ceea ce începe ca „voluntar” poate deveni, în practică, aproape obligatoriu: când tot mai multe servicii se mută pe internet, când ghișeele se închid și când pentru orice lucru ți se cere o aplicație, omul fără telefon inteligent este, de fapt, obligat să-și cumpere unul, altfel rămâne fără acces la multe servicii de care are nevoie.
De aceea, statele trebuie să păstreze întotdeauna, pentru cei care nu pot sau nu vor să folosească portofelul digital, posibilitatea de a-și rezolva treburile ca până acum: cu acte pe hârtie și cu plata în numerar.
8. Concluzii
„Oamenii și-au cedat sănătatea doctorului, banii bancherului, sufletul preotului, copiii sistemului școlar și, procedând astfel, și-au pierdut puterea de a-și controla viața.” (Rolling Thunder)
Portofelul digital nu este un singur lucru, ci trei:
1. portofelul pentru plăți, care există deja și ține locul cardului;
2. portofelul european de identitate digitală, care va aduce actele pe telefon începând, în cele mai multe state, din anul 2027; și
3. euro digital, o formă nouă de bani a Băncii Centrale Europene, care ar putea apărea cel mai devreme în 2029, doar în statele din zona euro.
Toate trei aduc comoditate, rapiditate și mai puține drumuri la ghișee.
În același timp, toate aceste trei noutăți ridică întrebări serioase despre viața privată, despre controlul asupra banilor și asupra plăților făcute cu ei și despre soarta celor care nu se descurcă în lumea digitală.
Pentru omul care își primește pensia pe card și plătește cu el fără probleme, schimbarea nu va fi una mare, iar nimeni nu îl obligă, deocamdată, să folosească nici portofelul de identitate, nici euro digital.
Dar tocmai pentru că aceste schimbări vin pas cu pas, fiecare cetățean are dreptul să înțeleagă ce i se propune și să ceară garanții clare: că folosirea portofelelor digitale și a euro digital va rămâne cu adevărat liberă, că numerarul nu va dispărea, că datele lui nu vor fi folosite pentru supraveghere și că banii lui vor rămâne ai lui.
Tehnologia poate fi un ajutor de preț, dar numai dacă rămâne în slujba omului, nu omul în slujba ei.
9. Glosar de termeni
Amprenta degetului – desenul unic al pielii de pe vârful degetului, după care telefonul își recunoaște proprietarul.
Aplicație – un program instalat pe telefon, pe tabletă sau pe calculator, cu care se poate face un anumit lucru, de exemplu plăți sau păstrarea actelor.
Banca Centrală Europeană – instituția care emite moneda euro și conduce politica monetară a statelor din zona euro.
Bancă comercială – o bancă obișnuită, la care oamenii și firmele își țin banii în conturi și de la care iau credite.
Bani programabili – bani electronici cărora li se pot impune dinainte, printr-un program de calculator, reguli despre pe ce, unde, când sau până când pot fi cheltuiți (de exemplu, bani care se pot folosi doar pentru alimente sau care expiră după o anumită dată).
Card special pentru euro digital – un card prevăzut pentru cei care nu au telefon inteligent, pe care s-ar putea păstra euro digital.
Ceas inteligent – un ceas de mână legat de telefon, cu care se pot face, printre altele, și plăți.
Comision – suma reținută de bancă sau de altă firmă pentru efectuarea unei plăți sau a unui transfer de bani.
Deosebirea dintre era digitală și inteligența artificială – era digitală înseamnă trecerea informațiilor și a activităților în formă electronică, în timp ce inteligența artificială este o etapă mai nouă a acestei ere, în care calculatoarele nu doar păstrează și transmit informații, ci le și analizează și iau decizii. Portofelul digital aparține erei digitale, dar inteligența artificială este folosită tot mai des pentru siguranța lui, de exemplu la recunoașterea feței sau la depistarea fraudelor.
Era digitală – perioada în care trăim, în care tot mai multe activități ale oamenilor, cum sunt plățile, actele, comunicarea și munca, se fac cu ajutorul calculatoarelor, al telefoanelor și al internetului.
Euro digital – o formă nouă de bani electronici, emiși de Banca Centrală Europeană împreună cu băncile centrale naționale din zona euro, ca și bancnotele, și păstrați într-un portofel digital.
Identitate digitală – totalitatea datelor electronice prin care o persoană poate fi recunoscută și își poate dovedi identitatea pe internet sau prin telefon (de exemplu, datele din cartea de identitate păstrate în portofelul european de identitate digitală).
Inteligența artificială – ramura informaticii care creează programe capabile să facă lucruri care până acum cereau gândire omenească, cum ar fi să înțeleagă vorbirea, să răspundă la întrebări, să recunoască fețe sau să ia decizii.
Limita de deținere – suma maximă de euro digital pe care o poate ține fiecare om în portofelul său digital.
Numerar – bancnotele (bani de hârtie sau de plastic) și monedele (bani de metal).
Plata fără internet – plata cu euro digital care se poate face direct între două telefoane sau carduri, chiar și acolo unde nu există semnal de internet.
Portofel digital – locul în care se păstrează, în formă electronică, banii, cardurile sau actele unui om, de regulă într-o aplicație de pe telefon.
Portofel digital pentru plăți – aplicația în care se pune cardul bancar, ca să se poată plăti cu telefonul sau cu ceasul inteligent în loc de card (de exemplu, Google Pay sau Apple Pay).
Portofel european de identitate digitală – aplicația în care cetățenii Uniunii Europene își vor putea păstra actele: cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele și altele.
RO Wallet – versiunea românească a portofelului european de identitate digitală.
Telefon inteligent – un telefon mobil cu ecran mare, care funcționează ca un mic calculator: are acces la internet și pe el se pot instala aplicații.
Zona euro – statele Uniunii Europene care au adoptat moneda euro; România nu face încă parte dintre ele.
10. Bibliografie
1. Regulamentul Uniunii Europene 2024/1183 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind instituirea cadrului european pentru identitatea digitală.
2. Comisia Europeană, „Identitatea digitală europeană”, commission.europa.eu.
3. Comisia Europeană, „Regulamentul privind identitatea digitală europeană”, digital-strategy.ec.europa.eu.
4. Guvernul României, comunicatul din 26 iunie 2026 privind implementarea portofelului european pentru identitate digitală al României, prezentat de Economedia, Newsweek România și Ziarul Financiar.
5. Știrile Pro TV, „RO Wallet, portofelul european pentru identitate digitală, va fi lansat oficial pe 14 ianuarie 2027”, stirileprotv.ro.
6. Parlamentul European, poziția Comisiei pentru afaceri economice și monetare privind euro digital, votul din 23 iunie 2026.
7. Parlamentul European, votul în plen din 9 iulie 2026 privind începerea negocierilor asupra euro digital (416 voturi pentru, 169 împotrivă, 22 de abțineri), prezentat de Positive Money Europe.
8. Banca Centrală Europeană, documentele privind proiectul euro digital, ecb.europa.eu.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu