În anul 2025, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca a apărut volumul „ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia artei”, al distinsului scriitor și jurnalist Al. Florin Țene, președinte al Ligii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, membru corespondent al Academiei Americane Române (A.R.A ), membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Canada.
Îmbinarea acestor calități și responsabilități îi
definesc la superlativ harul și abilitățile de scriitor și jurnalist, ceea ce
ne invită și ne îndeamnă să acordăm atenția cuvenită cărții.
Citind titlul volumului, cred că unii cititori se
vor întreba: oare e posibil așa ceva? și cum se poate realiza? Aflăm răspunsul
clar și răspicat exprimat de însuși autorul cărții, care susține cu argumente
concrete că jurnalismul este artă întrucât ziariștii: „Acești oameni nu au
privit gazetăria ca simpli meseriași ai cuvântului, ci ca pe o vocație. Ei au
știut să împletească luciditatea observației cu forța expresiei artistice,
transformând articolele lor în adevărate documente de cultură.” (Al. Florin Țene,
Cuvânt înainte (al cărții), p. 5)
Se spune că filosoful și matematicianul grec
Pitagora (d. anii 490 î.Hr) nu ar fi scris nimic, însă îndemnul său: „Nu spune
puțin în vorbe multe, ci mult în vorbe puține.”, mă duce cu gândul la geneza
presei. Originea ideii de presă are rădăcini adânci, străvechi. A apărut în
Peninsula Italică, în anul 59 î.H. și a evoluat în decursul istoriei omenirii.
A fost legată indisolubil de apariția tiparului (descoperire atribuită
germanului Johannes Gutenberg (1398-1468) și folosirii cernelurilor pe bază de
ulei.
Evoluția
și rolul presei parcurge un drum paralel cu cel al cărții tipărite.
Presa cunoaște o dezvoltare rapidă în întreaga lume.
În secolul al XVII-lea, cronicarii români: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron
Costin…, apoi în secolul al XVIII-lea Dimitrie Cantemir ș.a. manifestă un
interes intens și nemărginit pentru presa străină. Treptat, presa s-a dezvoltat
și în țara noastră prin contribuția unor intelectuali marcanți, scriitori
renumiți, care au devenit adevărați jurnaliști.
În cartea sa, Al. Florin Țene prezintă mari
personalități ale jurnalismului și literaturii române de la începutul secolului
al XIX-lea până în zilele noastre. A selectat cu atenție sporită nume
reprezentative: Ion Heliade Rădulescu (întemeietorul presei românești), Mihai
Eminescu, Tudor Arghezi, Constantin Rădulescu-Motru, Pamfil Șeicaru, Felix
Aderca, Nichifor Crainic, Iosif Vulcan, Constantin Graur, Pamfil Șeicaru,
Mihail Saboveanu, Geo Bogza, Octavian Paler, Petre Țuțea, Virgil Ierunca, Monica
Lovinescu, Doru Dinu Glăvan, Ilie Serediuc, Theodor Damian, Ionuț Țene, Nicolae
Băciuț, Ionel Marin…
Analizând fațeta artistică, literară a
jurnalismului, autorul străbate cu determinare trei secole, pătrunde în
interiorul vieții culturale și descoperă esența scrierilor publicistice și
literare. 59 de biobibliografii și cu a autorului 60, alcătuiesc un documentar
inițiatic, captivant și accesibil oricui dorește să descopere istoria
jurnalismului, evoluția și importanța lui. Argumentează logic și realist pe
bază de documente că cei menționați în cartea sa sunt în același timp scriitori
și publiciști.
În ultimele decenii ne confruntăm cu o explozie
copleșitoare de informații venite sub diverse forme și prin varii canale.
Jurnalismul s-a extins, de la cuvântul scris în publicații periodice și cărți
la modul auditiv (radio) și la cel vizual (televiziune). În atare situație este
nevoie acută de lucrări colective în acest domeniu prin care să se prezinte o
gamă cât mai largă a slujitorilor presei, o hartă cât mai exactă și completă a
vieții și activității acestora și a lucrărilor prestigioase. Volumul „ZIARIȘTII
care au transformat clipa în veșnicia artei” vine în întâmpinarea acestei nevoi
de informare și cunoaștere.
De obicei, asemenea lucrări se realizează de un
colectiv de specialiști în domeniu. Este o activitate de cercetare asiduă,
necesită studiu și analiză coerentă a unor personalități din domeneniul propus
a fi subiectul lucrării. Este o „muncă de Sisif”, pe care Al. Florin Țene și-a
asumat-o, rostuind-o inteligent în formatul unor biobibliografii. O asemenea
lucrare nu poate fi exhaustivă, ci întotdeauna apar informații noi. Desigur că,
noi, cititorii nu-l „osândim” pe autor, așa cum a procedat Zeus cu Sisif;
dimpotrivă, conștienți de greutatea muncii, de truda laborioasă întreprinsă, îl
felicităm cu toată sinceritatea deoarece, prin cartea sa a reușit să surprindă
esențialul, să-l discearnă și să-l despartă de secundar, promovând doar
valorile autentice
Volumul este un dicționar al scriitorilor –
jurnaliști și al jurnaliștilor – scriitori români. Oferă o imagine de ansamblu,
fidelă și detaliată a publicisticii literare românești, un domeniu dintre cele
mai reprezentative ale gândirii și creației literare naționale; după părerea
autorului adevărată ARTĂ.
Așa cum am precizat, cartea este o lucrare cu
caracter biobliografic și nu de critică literară. Dacă autorul emite judecăți
de valoare, evaluări subiective, aprecieri elogioase ori critice a folosit un
material faptic în toată cuprinderea sa și cu desăvârșită exactitate, ceea ce
creează și reflectă imaginea spirituală, culturală, literară a personalităților
incluse în volum. Autorul, un cercetător dedicat subiectului și temei propuse
semnalează din plin și cu acuratețe meritele fiecărui nume.
Poate unii se întreabă, la ce bună atâta trudă?
Răspunsul este simplu: volumul este o remarcabilă lucrare de înștiințare, un
foarte util instrument de educație și formare a tineretului (și nu numai)
pentru a deveni fini observatori a tot ceea ce se întâmplă în societate (bun și
mai puțin bun) și să ia atitudinea corespunzătoare la timpul potrivit. Doar
astfel putem evolua fiecare în parte și societatea în ansamblul ei.
Citind cartea, este lesne de surprins și de înțeles
că în aria literaturii și ziaristicii, în decursul timpului au existat și
există iluștri gazetari ai presei românești trăitori în țară ori în diaspora
românească. Percepem și ne bucurăm azi de un ecou puternic al culturii
naționale, al presei și literaturii române în interiorul țării și în străinătate.
Consider cu sinceritate că acest volum este o istorie jurnalistico-literară
asemenea unei livezi cu pomi roditori, în care răsună triluri armonioase în
tonurile autentice ale păsărilor care știu să glăsuiască frumos și bine,
indiferent de vremuri. Este o îmbinare de itinerarii biobibliografice, care mai
de care mai luminoase, mai spectaculoase, mai atrăgătoare și demne de toată
admirația.
„ZIARIȘTII care au transformat clipa în veșnicia
artei” este o fidelă prezentare a unor imagini vii ale scenei românești unde
ființează și se manifestă vânjos literatura și jurnalismul. Păstrează cu
însuflețire atmosfera epocii, fizionomia ei ideologică, orientările estetice,
gustul publicului, caracterul concret, proaspăt al luptei de opinii,
raporturile dintre cultura națională și cea universală. În opinia autorului,
presa și literatura nu sunt imperii separate, fiecare dorind să dețină puterea,
predominanța și să stăpânească arta creației. Sunt două entități prietene, în
deplină frățietate, punând umărul la dezvoltarea scrisului creativ. Niciuna nu
are complexul inferiorității și nici infatuarea supremației abuzive.
Apariția acestei lucrări este un prilej fericit de
cunoaștere a unor informații benefice, de dobândire a unei înțelepciuni care să
ne călăuzească spre buna înțelegere a vieții. În paginile sale se răsfrânge, ca
într-o oglindă nepieritoare, chipul epocii în varii ipostaze ale profilului
spiritual al poporului român.
Mulțumim scriitorului și ziaristului Al. Florin
Țene. Prin lucrarea domniei sale descoperim și cunoaștem scriitori și
publiciști, edituri și tipografii, circulația cărților și publicațiile
periodice (ziare și reviste), uniuni, ligi, societăți și grupări literare și
jurnalistice. Parcurgând pagină cu pagină, ai impresia că ești într-o călătorie
prin întreaga cultură, literatură și publicistică românească în evoluția sa. Ai
senzația unei lumi vii, active în care actorii literari și din presă își
confruntă între ei ideile, idealurile și gusturile estetice. Un admirabil joc
al minții și sufletului creatorilor de frumos și interesant. Acesta a fost și
scopul mărturisit al autorului: „Prin evocarea acestor mari personalități, am
dorit să fixez în conștiința publică ideea că presa, atunci când este făcută cu
vocație și dragoste de adevăr, nu rămâne doar un ecou al clipei, ci devine
parte integrantă a patrimoniului spiritual al națiunii.” (Al. Florin Țene,
Cuvânt înainte (al cărții), p. 6)
Îl felicităm pe vrednicul și talentatul autor și vă
îndemnăm, dragi români, să citiți cartea „ZIARIȘTII care au transformat clipa
în veșnicia artei” pentru că „A citi înseamnă a cugeta împreună cu altcineva, a
înțelege gândirea altuia și a intui gândirea pe care el ne-o sugerează, conformă
sau contrară lui.” (Emile Faguet – Arta de a citi, Buc., Albatros, 1973, p.
145)
