În memoria lui Geo Bogza

 

O vitrină de carte a fost realizată la Compartimentul Împrumut carte pentru adulți de la Biblioteca Județeană în memoria lui Geo Bogza, dat fiind că azi, 14 septembrie, se împlinesc 30 de ani de la moartea scriitorului.

Geo Bogza s-a născut în 6 februarie 1908, la Ploieşti. A fost scriitor, poet, critic literar, jurnalist, corespondent de război, membru titular al Academiei Române şi membru în Consiliul Naţional pentru Apărarea Păcii.

Sursa: MaraMedia

„O țară frumoasă, binecuvântată și cu atâtea bogății ca România nu există. Păcat că cei care ne-au condus de peste 30 de ani n-au fost oameni gospodari”

 

La ora actuală, Teodor Aflat este  cel mai mare fermier din Transilvania. În cei 22 de ani de activitate, firma sa, AgroFerm SRL, a ajuns să lucreze 10.000 de hectare de teren din județele Sibiu și Mureș, pe care sunt cultivate sfeclă de zahăr, rapiță, floarea soarelui, grâu, porumb, soia, lucernă, cartofi. Nici grajdurile nu stau goale, ci sunt pline cu 500 de oi și aproape 300 de vaci de carne din rase omologate. În curtea uneia dintre ferme, la marginea municipiului Mediaș, stau aliniate utilaje și mașini agricole ce vorbesc de la sine despre amploarea activităților agricole ce se desfășoară aici, iar clădirea cea mare, de birouri și ateliere diverse, a fost ridicată de la zero.

Copil crescut la țară, Teodor Aflat știe de pe la șase-șapte ani să sape, să secere, să țină în mâini o coasă, așa că nu i s-a părut chiar greu să pornească o afacere în domeniul agricol. În plus, de aproape un an se află în fruntea unui grup de cultivatori de sfeclă de zahăr, care s-au implicat în preluarea Fabricii de zahăr de la Luduș, din județul Mureș, pe care firma franceză care o administrase până atunci amenința să o închidă.

Ordonanță de Guvern, cu dedicație

– Domnule Aflat, cum s-a ajuns ca numele dumneavoastră să fie legat de salvarea Fabricii de zahăr din Luduș, un adevărat simbol al industriei românești din Ardeal?

– Aventura a început anul trecut, în Martie, la… telefon. Mă tot suna o doamnă din Mureș, să fac ceva să nu ajungă Fabrica de zahăr la fier vechi. Câteva zile la rând m-a tot bătut la cap, deși îi spusesem că nu e treaba mea. Mi-a zis: „Da, dar fabrica e a românilor și e păcat!”. M-a pus pe gânduri. Am început să dau și eu telefoane mai departe, am ajuns la Ministerul Agriculturii, unde am colaborat foarte bine cu domnul Chesnoiu, ministrul de atunci. A fost omul care, într-adevăr, a revoluționat ceva în România. E un om puternic, hotărât, și a promis că la 1 iulie 2022, fabrica va fi preluată de stat, ceea ce s-a și întâmplat. Am ajuns inclusiv la prim-ministrul Ciucă, căruia îi mulțumesc, căci a semnat o Ordonanță de Guvern cu „dedicație” pentru Fabrica de zahăr din Luduș. Sunt primul român care a primit o astfel de „dedicație” guvernamentală, și nu pentru binele meu personal!

– Sunteți fermier. Ce legătură este între dvs. și zahăr?

– Suntem cultivatori de sfeclă de zahăr de când ne-am apucat de activitate, din decembrie 2000. Primul contract semnat a fost cu fosta Fabrică de zahăr Târgu Mureș, «Zamur». Am început atunci cu 20 de hectare de sfeclă și le-am zis directorilor că, în câțiva ani, voi fi cel mai mare cultivator din România, că voi trece de 500, poate ajung chiar la 800 de hectare cultivate cu sfeclă de zahăr. Râdeau de mine. În anul 2021, am avut în cultură 760 de hectare de sfeclă de zahăr. Mulți ani de zile, am fost și membru în consiliul director al fabricii. Cu toate acestea, nu m-am gândit niciodată să ajung eu cel care se zbate pentru a găsi o soluție, investitori, oameni care au curajul și vor să investească în preluarea fabricii de la Luduș.

„Niciun produs din vest nu are calitatea celor din România”

– E mai sănătos zahărul din sfeclă decât cel din trestie?

– Sunt multe plante din care se face zahăr, printre care și trestia de zahăr.  Zahărul din sfeclă are altă calitate față de zahărul din trestie, mai ales că trestia aceasta se aduce din Brazilia. Solul de acolo nu are același potențial cu solul de aici. Am umblat și eu prin multe țări și știu: niciun produs din vest, de la carnea de porc, de pasăre, ouă și așa mai departe, nu are calitatea, gustul și conținutul de nutrienți pe care îl au produsele din România. Dar ăștia suntem, ne-am vândut țara, ne-am vândut tot ce am avut.

– Povestiți-mi câte ceva despre activitatea dvs. Talentul pentru agricultură se moștenește?

– În tot ceea ce fac, l-am avut drept model pe bunicul meu, care, la începutul secolului 20, plecase la muncă în America, de unde s-a întors cu mulți bani. I-a gospodărit bine, era singurul din sat care avea batoză, teasc, boi, tot ce ține de un om gospodar. Amintirea lui m-a făcut ca, după Revoluție, să plec și eu în Germania, să fac bani cu care să pot deschide mai apoi o afacere în țară. Am lucrat aproape zece ani ca muncitor necalificat. La urmă, neamțul la care lucrasem m-a întrebat dacă nu vreau să facem împreună agricultură în România. Am zis „Da!” și așa a început povestea firmei noastre. Asociatul meu se numește Schuder Ioszef și vă spun cu convingere că mai rar poți să găsești un investitor de genul ăsta. Suntem amândoi angajați cu același salariu și, de când suntem asociați, în afară de salariu, nu a luat niciun euro, niciun leu din firmă, toți banii îi reinvestește în permanență, nu mi-a cerut un bilanț, o balanță, să analizeze, să mă controleze. Atâta timp cât există încredere, treaba merge perfect.

– Câte ferme aveți? Câți angajați?

– Avem șapte ferme și mulți dintre oamenii pe care îi avem sunt lângă noi de când am început. Și toți cei 160 de angajați au carte de muncă. Încercăm mereu să facem tot ce se poate ca oamenii noștri să fie mulțumiți, pentru că degeaba mă culc eu sătul și ei flămânzi, nu ăsta e rostul meu în viață. Întotdeauna când fac ceva mă gândesc la a zecea poruncă dumnezeiască: ce ție nu-ți place altuia nu-i face. Inclusiv ce ține de reparații de utilaje facem cu oamenii noștri, n-avem nevoie de niciun service, de nicio firmă care să ne repare utilajele.

– Ce-a fost mai greu la început?

– Să lămurim oamenii. În primii trei ani, nu aveau încredere în noi că vom putea rezista, ezitau să ni se alăture. Mai și furau, că asta e o meteahnă de nevindecat a românilor: ce aduceam astăzi, motorina, uleiul, a doua zi abia de le mai găseam. Au fost trei ani de zile de chin. Dumnezeu ne-a ajutat, a fost și este lângă noi, și am trecut peste toți pașii ăștia.

„Ținând cont de câtă lume slabă conduce România, aproape că-mi pare rău că n-am plecat din țară”

– Din experiența pe care o aveți, ce credeți că nu merge bine în România? Care e răul suprem?

– Sincer să fiu, dacă ar fi să o iau de la început, ținând cont de ceea ce văd acum, de câtă lume slabă conduce România, aproape că-mi pare rău că n-am plecat din țară. Așa a vrut Dumnezeu să fie. Ca să faci agricultură, în primul rând trebuie o gândire, o strategie, pe care eu nu le văd la conducerea țării: nu trebuia să ajungă Aflat la 10.000 de hectare, sau alții la câteva zeci de mii de hectare! Bine ar fi fost ca în fiecare zonă, pe comune poate, să fi fost câte o cooperativă agricolă, în care să fie implicați un grup de oameni și treaba să meargă la nivel local. Să se fi înființat baze de aprovizionare și tot ce ținea de o afacere organizată.

Și aș mai avea o nemulțumire, legată de micii cultivatori sau micii agricultori. E prima dată când spun public asta: ciobanii, crescătorii de animale și producătorii de cereale trăiesc și ei în România și ar trebui să fie și ei contribuabili la bugetul de stat. Așa cum la noi toată producția care iese din fermă iese pe facturi, deci se plătește TVA, iar toate impozitele pentru angajați sunt plătite la zi, nu mi se pare corect ca cei care îs mici producători, deși primesc subvenții la fel ca noi, să vândă la negru. Și pentru ei este primărie, sunt poliție și școală, și pentru ei sunt șosele și aparatul de stat, dar nimeni nu vede treaba asta. La fel, mă întreb: câți dintre cei care cresc animale au oameni angajați cu carte de muncă? Eu cred că aproape 99 la sută nu au. În ferma noastră, și oamenii care lucrează la animale au carte de muncă, au bonuri de masă, suntem la zi cu toate plățile la stat. E loc de toți pe pământ, trebuie să ne suportăm unul pe altul, dar ar fi bine să fim corecți.

„Oricât am munci și ne-am zbate, recoltele sunt în mâna lui Dumnezeu”

– A existat vreun moment în care să vă vină să renunțați la ce faceți?

– Au fost, dar niciodată nu m-am dat bătut. Am avut ocazia să umblu pe toate continentele și pot spune în cunoștință de cauză că o țară frumoasă, binecuvântată și cu atâtea bogății ca România nu există pe fața pământului. Păcat că cei care ne-au condus de peste 30 de ani n-au fost oameni gospodari și cu încredere în Dumnezeu. Legile îs făcute pe interesul fiecărui partid, vin la guvernare, schimbă o lege, pleacă de la guvernare, nu se uită înapoi ce prostii au făcut. Nimeni nu-și asumă nimic, doar omul de jos tot trage, suferă și duce greul. Credința și respectul pentru sacrificiul înaintașilor m-au ținut să nu plec din țară. Deși, recunosc, uneori parcă mi-e scârbă nu numai de mizeria de la vârf pe care o văd, ci și de mine însumi, că mă încăpățânez să rămân aici. Mult timp am trăit cu falsul complex că țăranul nu are suficientă cultură și școală. Dar eu zic că fără munca câmpului nu există viață și ar trebui mai mult prețuită munca asta. Uităm, din păcate, câtă muncă e în spatele unei sticle de lapte sau al unui kilogram de carne.

Îmi place ceea ce fac și fac cu drag, dar sunt conștient că indiferent cât am munci și ne-am zbate noi, finalitatea muncii noastre, recoltele, sunt în mâna lui Dumnezeu. De aceea, la noi nimeni nu lucrează duminica. Duminica e ziua Domnului, mergem la biserică și o petrecem în liniște, cu familia și cu cei dragi. N-ai cum să reușești altfel, indiferent ce afacere ai. Fără credință, n-ai cum să mergi înainte. N-ai cum!

Preluare: formula-as.ro

Autor: Camelia Starcescu

 

Delegație a Consiliului Județean Maramureș – vizită în Republica Moldova cu ocazia celebrării a 30 de ani de independență

 Aleșii județeni au fost prezenți astăzi la manifestările dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, care au avut loc la Hîncești și Strășeni.

La Hîncești, Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, împreună cu Sorin Ilieș și Vasile Hojda, consilieri județeni, au fost alături de cetățeni și au sărbătorit odată cu marcarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova și prima vizită oficială de la semnarea acordului de cooperare între județul Maramureș și raionul Hîncești, în 10 septembrie 2020.

Ionel Bogdan, președintele administrației județene, a declarat: ”Sunt onorat că am fost astăzi alături de cetățenii din Hîncești cu ocazia Sărbătorii Naționale a Republicii Moldova – Ziua Independenței.

Îi mulțumesc Președintelui raionului Hîncești, Iurie Levinschi, pentru respectul și aprecierea acordate Consiliului Județean Maramureș, maramureșenilor și întregii țări. Sunt sigur că împreună vom construi o relație de colaborare cât mai strânsă între județul Maramureș și raionul Hîncești, bazată pe solidaritate, susținere reciprocă și respect, care să ducă la prosperitate și dezvoltare pentru ambele regiuni.”

La evenimentele dedicate Zilei Independenței desfășurate la Strășeni, delegația de consilieri județeni a fost mai numeroasă, fiind prezenți Valeria Brezoczki, Adrian Filip, Adrian Vlad, Dorin Cozma, Bogdan Zaharia și Sorin Ilieș.

”​​Cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, vă transmit calde felicitări și cele mai sincere gânduri de prietenie în numele Consiliului Județean Maramureș și al meu personal.

Îi mulțumesc pentru prietenia arătată președintelui raionului Strășeni, Pavel Tamaciuc, cu care am discutat despre colaborările pe care dorim să le facem în domeniile educație, cultură, sănătate și economie. Sunt sigur că împreună vom consolida relația de colaborare între cele două regiuni, Maramureș și Strășeni, și că vom reuși să dezvoltăm valorile europene în ambele comunități de pe malul Prutului.”, a declarat Ionel Bogdan, președinte CJ Maramureș, în cadrul vizitei de la Strășeni.

 

Delegația formată din președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, și consilierii județeni Sorin Ilieș și Vasile Hojda a început încă de ieri vizitele oficiale la Consiliul Raional Hîncești, unde au discutat cu Președintele raionului, Iurie Levinschi, despre consolidarea relațiilor de colaborare între raionul Hîncești și județul Maramureș, dar și despre susținerea pe care România o oferă Republicii Moldova în tot parcursul de aderare la structurile europene.

Întâlnirea a fost urmată de o vizită la Spitalul Raional Hîncești, unde președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, și-a exprimat toată susținerea sa și a Consiliului Județean Maramureș pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite cetățenilor din Hîncești.

”Pentru a veni în sprijinul prietenilor noștri de peste Prut, am stabilit că vom invita cadre medicale de la Spitalul din Hîncești într-un schimb de experiență la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, iar astfel să contribuim direct la îmbunătățirea serviciilor medicale pe care le primesc cetățenii din Hîncești.”, a declarat Ionel Bogdan.

În continuare, delegația maramureșeană a vizitat Casa de Cultură Raională Hîncești și complexul Manuc Bey, unde se află și Biblioteca raională din Hîncești.

Executivul Consiliului Județean Maramureș își dorește să consolideze relațiile de colaborare cu raioanele Strășeni și Hîncești și să ofere tot sprijinul de care au nevoie în proiectele de dezvoltare, modernizare și aderare la structurile europene.

 

Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș

Comunicat de presă

Nr. 595/29.05.2020

Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş aniversează 30 de ani

            Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş (SLI MM) - cea mai notabilă organizaţie de reprezentare a angajaţilor din sistemul educaţional din judeţul nostru - aniversează astăzi, 29 mai 2020, 30 de ani de la înfiinţare. Dat fiind contextul epidemiologic actual, SLI MM marchează această zi specială printr-o conferinţă online la care vor participa membrii Colegiului Liderilor.

            "Astăzi, sindicatul nostru aniversează trei decenii de existenţă, dar şi 30 de ani de unitate, solidaritate şi perseverenţă în care scopul necondiţionat a fost acela de a apăra şi promova drepturile angajaţilor din învăţământul maramureşean. Aşa cum am făcut-o constant în cei 30 de ani, ne adaptăm şi ne continuăm misiunea, indiferent de context. Tocmai de aceea, în spiritul vremurilor pe care le trăim, astăzi organizăm o conferinţă, on-line, pentru care sunt prevăzute spre discuţie atât aspecte ce ţin de constituirea şi consolidarea organizaţiei, cât şi o trecere în revistă a activităţii sindicale din cei 30 de ani. Totodată, va fi prezentat un rezumat al implicării SLI MM în acţiunile revendicative ce au avut loc între anii 1990 şi 2020 pe plan local, naţional şi internaţional. Negreşit, vor fi punctate şi activităţile care individualizează SLI MM şi se vor creiona noi strategii de viitor", declară prof. Ioana Petreuş, preşedintele SLI MM.

            Constituit oficial în 29 mai 1990 de un grup de profesori băimăreni - membrii fondatori fiind prof. Ştefan Husti, prof. Ioan Câmpeanu, prof. Maria Radu, prof. Zamfira China, prof. Vasile Pavel, prof. Melania Orha şi prof. Ioan Păcurar - Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş şi-a asumat de la început menirea de a respecta legislaţia şcolară, statutul cadrelor didactice şi respectarea drepturilor ce decurg din Contractul colectiv de muncă. Cei aflaţi în fruntea sindicatului de-a lungul anilor - Ioan Câmpeanu (1990-1991), Zamfira China (1991-1994), Felician Rebeleş (1994-1996), Rodica Benga (1996-2004), Liviu Marian Pop (2004-2012) și Ioana Petreuş (din 2012) împreună cu membrii Biroului Operativ au dat dovadă de demnitate, de implicare în viaţa şcolii, de apărare a drepturilor şi promovarea intereselor membrilor de sindicat, înfruntând probleme de tot felul (ex. de recunoaştere ca partener social, financiare etc.). De la început, SLI MM s-a deschis tuturor unităţilor şcolare, conştientizând că unul dintre principiile majore sindicale este unitatea.

                        Dintre activitățile care individualizează SLI MM putem enumera: Participarea în comisiile de dialog social, Negocierea Contractelor Colective de Muncă la nivel județean, acțiuni de pichetare a instituțiilor responsabile cu încălcarea unor drepturi ale membrilor de sindicat și inițierea a sute procese pentru recuperarea unor drepturi salariale, procese de care au beneficiat mii de angajați din școlile Maramureșului.

În privinţa informării și comunicării, SLI MM editează cu regularitate, din 2004 începând, buletinul informativ "Jurnal sindical", ajuns la nr. 151. Totodată, site-ul www.slimm.ro conține, pe lângă comunicate și informări sindicale, aplicația pentru evidenţa proceselor intentate de SLI MM pe fiecare membru de sindicat, programe pentru calcul drepturilor salariale obținute în instanță și, mai nou, ghiduri de utilizare a platformelor educaționale pentru învățarea online. Pagina de Facebook a sindicatului este mereu actualizată şi în contact cu membrii.

De-a lungul celor 30 de ani, SLI MM a contribuit la elaborarea de ghiduri și broșuri utile unităților școlare, cum ar fi: Ghidul secretarului, Ghidul școlii pentru directori, administratori, secretari, lideri de sindicat etc. (volumele I şi II), Ghid privind elaborarea și aprobarea bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, Ghid privind egalitatea de șanse și de gen în instituțiile de educație, Ghidul liderului de sindicat etc.

În privinţa formării, peste o mie de membrii SLI MM au beneficiat de cursuri de formare în cei peste 10 ani de activitate a Centrului de Formare Eurostudy. SLI MM este şi Centru Regional de Formare FSLI în regiunea de nord-vest, organizând cursuri cu formatori (membrii SLI MM) autorizați de ministerul educației.

Vizavi de proiecte și parteneriate, SLI MM a fost beneficiar al proiectului POSDRU - Resurse umane calificate, locuri de muncă ocupate, participând totodată și la alte proiecte derulate de FSLI sau CSDR. Amintim: proiectul de mobilitate al FSLI, Leonardo, prin care aproximativ 20 de membrii ai sindicatului au participat la un schimb de experiență în Madrid, un proiect pe tema calității în educație, prin care a fost dotat centrul de formare și proiectul de succes al CSDR - Dezvoltarea structurilor de dialogul social în educație (10 grupe de cursanți au fost formați în domeniul Sănătății și Securității în Muncă), proiect finanțat prin granturi norvegiene. SLI MM are în derulare un parteneriat "Solidaritate sindicală transfrontalieră" cu sindicatul din regiunea Ivano-Frankivsk (Ucraina).

În spiritul solidarității, încă din anul 2002, SLI MM derulează un program social, prin care au fost sprijiniți, de-a lungul anilor, membrii de sindicat aflați în situații deosebite. Din 2019, SLI MM oferă membrilor săi asigurare de grup, prin care conform raportului comisiei de cenzori au fost despăgubiri de peste 190.000 lei.

Membrii sindicatului au legitimații speciale în baza cărora beneficiază de o serie de reduceri (cabinet stomatologice, laboratoare de analize medicale, agenții de turism ș.a.). De asemenea, SLI MM se numără printre organizațiile sindicale care au patrimoniu constituit pe parcursul celor trei decenii. Acesta cuprinde sediul propriu din Baia Mare şi hotelul "Eurosind" din Ocna Șugatag.

În calitate de membru fondator al Asociaţiei Pensionarilor din Învăţământ Maramureş (API MM), asociație cu care organizează anual activități, cea mai cunoscută fiind Festivitatea de pensionare a membrilor de sindicat, SLI MM a fost mereu şi alături de seniorii învățământului maramureșean.

Nu în ultimul rând, SLI MM s-a evidenţiat, în perioada COVID-19, cu câteva acţiuni umanitare: donație în bani către Spitalul Județean de Urgenţă "Dr. Constatin Opriş" Baia Mare, sprijin financiar pentru cele trei centre de robotică din judeţ (Colegiul Naţional "Gheorghe Șincai" Baia Mare, Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" Baia Mare şi Colegiul Naţional "Dragoș Vodă" Sighetu Marmaţiei), pungi cu materiale de protecție și igienă pentru API MM şi împrumutarea cadrelor didactice din judeţ cu laptop-urile Centrului de formare.

            "Mulţumim tuturor celor care, pe parcursul a 30 de ani, au avut încredere în noi şi ne-au ajutat să ne dezvoltăm dându-ne forţa de a crea o puternică reprezentare sindicală. Implicarea în elaborarea, aplicarea și respectarea legislației specifice învățământului, precum și a celei referitoare la relațiile de muncă rămâne o prioritate pentru SLI MM, la fel ca şi menținerea locurilor de muncă prin reducerea numărului de elevi în clasă. Strategia noastră de viitor mai cuprinde creșterea eficienței managementului gupei sindicale, precum şi dezvoltarea nivelului de profesionalism a liderilor prin cursuri de formare și remunerarea acestora. Mai avem în vedere, de asemenea, dezvoltarea Centrului de Formare Eurostudy, autorizarea unor cursuri pentru a facilita învățarea online, dar şi noi acţiuni în instanţă care să vină în ajutorul membrilor noştri. Negreşit, mulțumim reprezentanților din presa locală pentru colaborare și promovarea acțiunilor și evenimentelor noastre pe parcursul acestor ani. Apreciem modul profesionist și obiectiv în care au transmis mesajele noastre către colegii din întreg județul", punctează prof. Ioana Petreuş, preşedintele SLI MM.

Biroul Operativ SLI MM, Departament Comunicare

***

            Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş este o organizaţie fără caracter politic care reuneşte, pe baza liberului consimţământ, salariaţii din instituţiile de învăţământ, de educaţie specială şi unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar din judeţul Maramureş, în scopul apărării şi promovării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportiv-turistice.

         Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş este singura organizaţie din Maramureş care face parte din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cea mai mare şi reprezentativă federaţie din învățământul preuniversitar din România.

Liceul Ucecom Spiru Haret din Baia Mare se pregătește de aniversarea celor 30 de ani de existență

 Evenimentul va fi marcat printr-o serie de activități ce se vor desfășura pe tot parcursul lunii martie.

Împlinirea a 30 de ani de activitate va fi marcată în data de 4 martie, zi în care va debuta șirul acțiunilor dedicate acestei aniversări.

”Școala noastră împlinește 30 de ani de existență ca Liceu de Arte și Meserii, ca Școală profesională patronată de UCECOM. Pe toată durata lunii martie vom avea diverse acțiuni dedicate acestui eveniment. Am participat și anul trecut la concursul de meserii, faza națională, de unde am venit cu multe premii. Și în acest an vom face același lucru, ieșim în față cu ospătărie, coafură, bucătărie și frizerie. Vă invităm în luna martie la toate evenimentele pe care le vom organiza”, spune Mărioara Mărieș, directorul Liceului Ucecom Baia Mare (foto).

În data de 4 martie vor debuta evenimentele dedicate acestei aniversări, lună pe care conducerea unității o numește ”30 de ani de arte și meserii, 30 de ani de aniversare Ucecom”. Vor fi și invitați speciali. Organizatorii vor pregăti și o activitate legată de cultura și tradiție maramureșeană. și multe alte surprize.

”Pentru acest an ne dorim să creștem numărul de elevi, să creștem calitatea actului educațional și să pregătim foarte buni meseriași . Ne propunem și o modernizare a școlii, să o fațetăm să o aducem în actualitatea băimăreană. Am modernizat deja câteva săli de clase. Am renovat sobele de teracotă, urmează să dăm drumul atelierului de cosmetică. În 17 februarie vom porni cursul de make up artist, în colaborare cu lectorul formator Cezara Frențiu”, spune Mărioara Mărieș, directorul unității de învățământ.

                                                                                                  MaraMedia

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989

 Parlamentul European a adoptat joi, 19 decembrie,  cu 513 voturi pentru, 18 împotrivă şi 87 de abţineri, o rezoluţie privind comemorarea a treizeci de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, transmite Romanian Global News.

O dezbatere pe această temă a avut loc luni seara, când reprezentanta Comisiei Europene Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a spus în faţa eurodeputaţilor că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros şi că românii au luptat în acea iarnă pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie.

Prin rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârşite de regimurile comuniste nu sunt uitate şi a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată, transmite Agerpes.

Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate. De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.

Statului român i se reproşează în acest document, la a cărui redactare au contribuit numeroşi eurodeputaţi români şi străini din grupurile PPE, S&D şi Renew Europe, că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.

Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

                                                                                                        RGN

Fiul meu, Gelu DRAGOŞ JR. a schimbat prefixul! La mulţi, mulţi ani cu fericire!

Fotografia zilei - "Dacă dragoste nu e, nimic nu e..."

7 mai - Treizeci de ani de la câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua Bucureşti !

Azi, 7 mai, se împlinesc 30 de ani de la cea mai mare performanţă din istoria fotbalului românesc, câştigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua Bucureşti. Pe data de 7 mai 1986, Steaua o învingea în urma loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0, pe FC Barcelona, pe stadionul Ramon Sanchez Pizjuan din Sevilla.

Ultima aniversare a celor 30 de ani de la eveniment va avea loc în data de 9 mai, la Sala Polivalentă, de la ora 19:00, unde Clubul Sportiv al Armatei, George Ogăraru şi fanii Stelei vor organiza un meci între Steaua 1986 şi Steaua 2006. Evenimentul se va desfăşura sub titulatura ”Uniți pentru Mihai”, urmând ca toţi banii obţinuţi din vânzarea de bilete să ajungă la Mihai Neşu, a cărui stare de sănătate s-a agravat în ultima perioadă. La acest meci şi-au confirmat deja participarea: Gică Hagi, Marius Lăcătuş, Helmuth Duckadam, Tudorel Stoica, Gabi Balint, Ilie Dumitrescu, Emerich Ienei, Miodrag Belodedici, Adrian Bumbescu, Mirel Rădoi,  NIcolae Dică şi mulţi alţi jucători reprezentativi ai Stelei din acele perioade.Şi un gând şi regrete din partea celor care l-au iubit pentru titularul acelei memorabile finale "băimăreanul" prin adopţie Lucică Bălan! Felicitări Steaua!

                                                                                         Cristi Someşan