Se afișează postările cu eticheta vizita. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta vizita. Afișați toate postările

marți, 5 decembrie 2023

[Europe Direct Maramures] Fwd: Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, în vizită oficială în România

 


Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, va efectua, în perioada 7-8 decembrie 2023, o vizită oficială la București.

 

În cursul zilei de joi, 7 decembrie, înaltul oficial va participa la Forumul Sustenabilității din România, organizat de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile. Ulterior, doamna comisar va susține un briefing de presă on-the-record la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

 

În cursul zilei de vineri, 8 decembrie, doamna comisar Adina Vălean participă la un eveniment organizat de Organizația de sprijin pentru start-up-uri tehnologice din România și Rețeaua Europeană pentru Start-up-uri, la sediul UIPath, cu tema „Inovația în politicile europene de transport”.

 

Agenda desfășurată a vizitei

 

Joi, 7 decembrie 2023

 

9.30 - participare la Forumul Sustenabilității din România

Locație: Romexpo, pavilion B3, sala de conferințe

 

11.00 - briefing de presă on-the-record

Subiecte abordate:

- Actualizări cu privire la TEN-T / Culoarele Solidarității și oportunități de finanțare pentru România

- Noul pachet al Comisiei Europene pentru o aplicare mai eficientă a legislației de protecție a pasagerilor (inclusiv standardizarea bagajelor de cală)

 

Vineri, 8 decembrie 2023

 

10.45 - participarea la evenimentul cu tema „Inovația în politicile europene de transport”.

Evenimentul este deschis reprezentanților mass-media.

Locație: Sediul UIPath (Vasile Alecsandri, Nr. 4)

 

 

Pentru participarea la briefing-ul de presă, rugăm reprezentanții mass-media să confirme prezența printr-un email către Alexandru.DUMITRACHE@ec.europa.eu, până cel târziu miercuri, 6 decembrie, ora 16.00. Menționăm că locurile disponibile sunt limitate și vor fi acordate în ordinea confirmărilor.

Menționăm ca briefing-ul prezintă și oportunități foto/video.

Locație: Sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România, Str. Vasile Lascăr, Nr. 31, etaj 9.

 

Persoană de contact pentru presă

Anca Păduraru

Email : Anca.Paduraru@ec.europa.eu

Tel : +40722763764

 

sâmbătă, 25 noiembrie 2023

C O M U N I C A T


 Mesaj retransmis de la Comisia Europeană


Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, va efectua, în perioada 27 – 28 noiembrie 2023, o vizită oficială la Galați și la București.

 

În cursul zilei de luni, 27 noiembrie, doamna comisar se va afla în Galați alături de ministrul proiectelor și investițiilor europene, dl. Adrian Câciu, și ministrul cercetării, inovării și digitalizării, dl. Bogdan-Gruia Ivan. Aceștia vor vizita nava de cercetare REXDAN, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC). Ulterior, înaltul oficial va participa, alături de cei doi miniștri, la un dialog cu cetățenii organizat la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. Studenții și părțile intereaste de la nivel local vor avea oportunitatea de a-și prezenta și discuta viziunile, îngrijorările și așteptările cu privire la politica de coeziune și dezvoltarea regiunii și a României. Dialogul cu cetățenii va fi urmat de o conferință de presă.

 

În cursul zilei de marți, 28 noiembrie, dna. Elisa Ferreira se va întâlni cu prim-ministrul României, dl. Marcel Ciolacu. Aceștia vor participa la o conferință privind „Transformarea verde și digitală susținută prin fonduri UE: politica de coeziune a viitorului, reconcilierea tranziției industriale cu provocările teritoriale”, care va avea loc la Parlamentul României, unde comisarul european va fi vorbitor principal.

 

Agenda desfășurată a vizitei :

·         Luni, 27 noiembrie, Galați:

12.00 – vizită și deplasare cu nava de cercetare REXDAN

15.00 – întâlnire cu studenți și cu părțile interesate de la nivel local în cadrul dialogului cu cetățenii pe tema politicii de coeziune și a provocărilor dezvoltării locale și naționale

Dialogul cu cetățenii va fi distribuit în direct pe pagina de Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

16.30 – conferință de presă comună, desfășurată cu participarea comisarului european pentru coeziune și reforme, dna. Elisa Ferreira, ministrul proiectelor și investițiilor europene, dl. Adrian Câciu, și ministrul cercetării, inovării și digitalizării, dl. Bogdan-Gruia Ivan.

Pentru participarea la conferința de presă, rugăm reprezentanții mass-media să confirme prezența printr-un email căre Alexandru.DUMITRACHE@ec.europa.eu, până cel târziu vineri, 24 noiembrie, ora 16.00. Menționăm că locurile disponibile sunt limitate și vor fi acordate în ordinea confirmărilor.

Adresă : Universitatea Dunărea de Jos, Str. Domnească, Nr. 47, Galați

Conferința de presă va fi distribuită în direct inclusiv pe pagina de Facebook a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

·         Marți, 28 noiembrie, București:

9.30 – întâlnire cu prim-ministrul României, dl. Marcel Ciolacu

10.30 – Participare la Conferința „Transformarea verde și digitală susținută prin fonduri UE: politica de coeziune a viitorului, reconcilierea tranziției industriale cu provocările teritoriale”

 

Mai multe informații sunt disponibile în comunicatul de presă.

 

Persoană de contact pentru presă

Anca Păduraru

Email : Anca.Paduraru@ec.europa.eu

Tel : +40722763764

Dr.ing. Radu BIG
Director executiv CDIMM Maramures (CEO)
Coordonator Centrul EUROPE DIRECT Maramures
tel: +40 262 224870
fax: +40 262 222409
mobil: +40 744 398063

vineri, 11 august 2023

Ministrul Culturii, Raluca Turcan la Fortul 13 de la Jilava: înfiinţarea unui muzeu dedicat acestui obiectiv „încărcat de istorie” reprezintă „o iniţiativă necesară”!

 


„Am vizitat, astăzi, Fortul 13 de la Jilava, un loc încărcat de istorie, dar marcat profund şi recunoscut ca loc al represiunii comuniste, care l-a transformat într-un centru de exterminare a deţinuţilor politici. Acest loc are o importanţă deosebită pentru memoria noastră colectivă şi ar trebui valorificat şi pus în circuitul cultural. Fortul 13 este monument istoric, iar un muzeu care să-i fie dedicat în integralitate, abordând toate tematicile şi perioadele istorice prin care clădirea a trecut, cu precădere perioada comunistă, este o iniţiativă necesară”, a transmis Turcan, pe Facebook.

Ministrul Culturii a arătat că a deschis dialoguri cu preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, directorul Muzeului Ororilor Comunismului în România, instituţie subordonată Ministerului Culturii, şi cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a consolida şi pune în valoare monumentul istoric prin identificarea unor surse de finanţare pentru refacerea structurală şi amenajarea fortului ca muzeu.

„Până în prezent, au fost identificate mai multe probleme, printre care unele de proprietate sau de natură tehnică, rezultate din degradarea construcţiei, dar şi unele care implică separarea fizică dintre muzeu şi spaţiul penitenciarului. În ciuda acestora, mă voi implica în încercarea de a transforma acest loc într-un muzeu dedicat istoriei dureroase a Fortului 13 de la Jilava, cu punerea în evidenţă a ororilor pe care regimul comunist le-a comis aici, moştenire ce trebuie lăsată viitoarelor generaţii”, a adăugat Raluca Turcan.

Construit la ordinul Regelui Carol I ca parte din sistemul de apărare a Bucureştiului împotriva unui eventual atac otoman, Fortul 13 a intrat în conştiinţa publică în a doua jumătate a secolului XX ca penitenciar în care, din 1944 şi până în 1964, au fost încarceraţi, în condiţii insuportabile, adversari ai regimului comunist.

„Acolo, la zeci de metri sub pământ, au fost închişi şi şi-au găsit sfârşitul mareşalul Ion Antonescu sau Monseniorul Vladimir Ghika, iar temniţele şi camerele de tortură păstrează urmele terorii comuniste. Astfel, pe unele cărămizi, încă se mai pot observa inscripţiile deţinuţilor, majoritatea intelectuali, şi rugile acestora de supravieţui crâncenelor chinuri cărora erau supuşi”, a precizat Turcan, în postarea de pe Facebook.

Istoria neagră a acestui loc a continuat până în decembrie 1989, când 63 de manifestanţi arestaţi de pe străzile Bucureştiului în timpul Revoluţiei au fost arestaţi, bătuţi, urcaţi în dube şi aduşi la Jilava, într-o încăpere de 15 metri pătraţi.

În prezent, clădirea aparţine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din Cadrul Ministerului Justiţiei şi adăposteşte depozite şi magazii anexe Penitenciarului Jilava.

Sursa: NapocaNews



joi, 17 noiembrie 2022

Numai vorbe și minciuni! Nu se semnează contractul de finanțare pentru Aeroportul Maramureș pentru că el nici nu există!



O nouă minciună marca Ionel Bogdan. Pentru cei care nu-l cunosc pe fratele Baronului Munchausen, trebuie să facem precizarea că el este cel care se face că ar conduce județul. Bine, omul e depășit complet de probleme, nu are practic nicio legătură cu realitatea, planurile sale fiind utopii și basme de genul celor adunate în cunoscuta antologie „O mie și una de nopți”.
Cel mai probabil pentru a lua fața celor care s-au implicat efectiv în acțiunea de alocarea fondurilor necesare pentru investițiile vitale de la Aeroportul Maramureș, Ionel s-a gândi să mai facă o șmecherie în stilul său consacrat deja, anunțând că odată cu vizita premierului dr. general cu patru stele Nicolae Ciucă, va avea loc ceremonia semnării contractului pentru aeroport.
Necazul e că nu ar avea ce semna, contractul se află în faza facerii și îi va trebui cel puțin două săptămâni până ce va vedea lumina zilei. Indolenții și incompetenții care conduc județul au tot orbecăit vreme de aproape un an pentru că, probabil, s-au gândit că de pe urma acestui proiect ar putea scoate bani frumoși.
Și uite așa, incapabilii s-au apucat să refacă proiectul realizat deja de către înaintașii lor, au cheltuit câteva milioane aiurea prin firmele de casă, dar n-au reușit să-l termine până în prezent. Suma e imensă, într-o societate normală organele competente s-ar interesa cum s-a cheltuit.
Și atunci la care ceremonie să participe dr. Ciucă? Se pare că premierul a fost informat în ultimul moment de situația penibilă în care s-ar pune, așa că a încercat inclusiv să își amâne vizita. Eu zic că ar fi fost mare păcat. Dacă nu venea rata ocazia să-i cunoască pe maeștrii din administrația județului, fiecare component fiind vinovat de propria ratare de când se află în funcție.
Se aude prin cască știrea că Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, anunțat în delegația dr. Ciucă, a rămas mască atunci când a auzit că va semna la Baia Mare contractul cu pricina, cu toate că el nu avea niciun motiv să vină în Maramureș din moment ce, așa cum spuneam, documentul nu există. Grindeanu a și anunțat că semnarea contractului va avea loc cam peste două săptămâni la sediul ministerului.
Și uite așa premierul lui Iohannis își va umple sejurul în Maramureș cu o vizită la o fermă de pui din Mireșu Mare, dacă nu mă înșel, va vorbi ce vrea la o conferință cu presa cumpărată, va trece muntele până la Sighetu Marmației unde va merge la obiective cel puțin la fel de interesante.
Excepție face Barajul Runcu lăsat de izbeliște de trei decenii și care are toate șansele să rămână în aceeași fază. Să sperăm că premierul nu va zăbovi prea mult la măsurarea ecartamentului de la calea ferată spre Ucraina și își va face timp și pentru amărâtul acela de baraj...
Fără îndoială, va fi o vizită deosebit de fructuoasă...

Grigore CIASCAI

vineri, 11 martie 2022

Kamala Harris: „Sunt în România astăzi ca să reîntăresc angajamentul SUA că vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”

 

Vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, a ajuns vineri, 11 martie, la Bucureşti, în prima sa vizită în România de la preluarea mandatului. Kamala Harris vine în vizită oficială în România în contextul amenințărilor de securitate produse de războiul de agresiune pe care Rusia l-a început împotriva Ucrainei.

Principalele declarații ale vicepreședintelui SUA, Kamala Harris:

~Mulțumesc pentru prietenie și primirea călduroasă. Aș vrea să mă adresez direct românilor și să le mulțumesc din partea SUA. România a fost absolută extraordinară și a dat dovadă de generozitate și curaj. Am văzut cum i-ați primit pe refugiați și ați dovedit atât de mult curaj. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Puterea alianței noastre este acum mai mare decât oricând și include angajamentul nostru să apărăm principiile noastre și integritatea teritorială. Sunt prezentă aici pentru a reafirma angajamentul SUA. Demonstrăm angajamentul SUA față de securitatea României, am trimis de curând 1.000 de trupe în România. 2.000 de militari sunt gata să apere flancul estic al NATO. Am întărit acțiunile noastre de descurajare și apărare colective. Îi mulțumesc președintelui Iohannis pentru leadershipul pe flancul estic al NATO. Am luat decizia în Congres să acordăm un ajutor de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina. 4 miliarde dintre aeștia merg direct pentru asistența umanitară. Am fost profund mișcată despre ceea ce mi-ați relatat în legătură cu refugiații din Ucraina. Mulțumesc românilor pentru ce ați făcut din punct de vedere umanitar pentru refugiații ucraineni. Relația SUA-România este una puternică și de durată, care va continua și peste ani. Mulțumesc României și președintelui Iohannis~.

  Principalele declarații ale președintelui României, Klaus Iohannis:

Îi mulțumesc doamnei vicepreședinte pentru prezența sa în România, în aceste momente de cumpănă pentru comunitatea democratică și pentru securitatea euroatlantică. Vizita dumneavoastră, doamnă Vicepreședinte, reflectă, o dată în plus, profunzimea și soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral și angajamentul ferm al Statelor Unite pentru securitatea României și a Aliaților de pe Flancul Estic. I-am transmis doamnei Vicepreședinte aprecierea României pentru eforturile și leadership-ul Statelor Unite, ale Președintelui Biden, ale domniei sale și ale întregii Administrații de la Washington, în acest context foarte complicat. NATO va acționa fără ezitare pentru a apăra fiecare aliat. Securitatea începe acasă. În acest sens am luat decizia de a mări cheltuielile pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5%. Dialogul continuu și coordonarea strânsă ale Statelor Unite cu România și cu toți aliații și partenerii au avut o contribuție esențială la conturarea răspunsului unitar și puternic al comunității internaționale la acțiunile Rusiei. Am coagulat, împreună, un răspuns ferm și prompt, atât în planul asistenței pe multiple paliere pentru Ucraina și pentru persoanele afectate de conflict, cât și în ceea ce privește sancțiunile aplicate Rusiei și măsurile de adaptare a posturii Aliate în ansamblul său, mai ales pe Flancul Estic. Doamna Vicepreședinte a reconfirmat, în cadrul discuțiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esența și spiritul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianțe. O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă. Am mulțumit pentru aceste garanții de securitate de nezdruncinat, așa cum societatea românească nu a mai beneficiat până acum în istoria noastră și datorită cărora fiecare cetățean al României poate să fie liniștit, fără grijă pentru siguranța sa și a familiei sale. Am mulțumit, de asemenea, pentru consolidarea prezenței militare a Statelor Unite în România. Am discutat, în același timp, despre necesitatea, în acest context tensionat, a creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, pe termen lung, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre, dar și a întregii regiuni. Am evaluat implicațiile pe termen lung ale invaziei în Ucraina. Am stabilit să cooperăm pentru a continua eforturile de consolidare a posturii defensive a flancului sudic al NATO. Am subliniat că e necesară operaționalizarea cât mai rapidă a grupului de luptă al NATO din România. România consideră necesară regândirea substanțială a abordării posturii NATO pe flancul estic. Avem nevoie de o prezență puternică cât mai curând posibil. Am discutat și despre răspunsul în plan umanitar. România și SUA au acordat sprijin pe multiple paliere Ucraineni. Am decis operaționalizarea la Suceava a unui hub care, cu sprijinul UE, colectează și trimite sprijinul umanitar pentru Ucraina. Am invitat SUA să sprijine acest centru.  Am discutat despre sprijinul pe care trebuie să îl dăm Republicii Moldova, cu un număr mare de refugiați. După cum probabil vă amintiți, am lansat în marja reuniunii Summit-ului COP 26 de la Glasgow proiectul comun România-SUA de includere a Reactoarelor Mici Modulare în sistemul național din România. Am convenit să continuăm și să intensificăm cooperarea noastră pe acest palier strategic. Nu în ultimul rând, un aspect fundamental pentru succesul eforturilor noastre vizând asigurarea securității comune este menținerea și consolidarea relației transatlantice, prin asigurarea unității și a coordonării Uniunii Europene, Statelor Unite, NATO și G7. România și-a adus propria contribuție în acest sens prin promovarea Formatului București 9, care a fost foarte eficient și în contextul actual. Anul acesta aniversăm 25 de ani de la lansarea Parteneriatului nostru Strategic, care s-a dezvoltat continuu în ultimii ani și se află în prezent, clar, la cel mai înalt nivel din istoria sa. Pe lângă cooperarea consolidată în domeniul apărării și securității și al inițiativelor ambițioase în sectorul energiei, am discutat cu doamna Vicepreședinte să continuăm aprofundarea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, de la cea economică – inclusiv prin dezvoltarea proiectelor strategice prioritare regionale de interconectare de interes pentru România, până la consolidarea cooperării științifice și, sigur, a relațiilor interumane. Am discutat, de asemenea, chestiunea Visa Waiver pentru România și sperăm să avem rezultate și pe această linie. Încă o dată, îmi exprim satisfacția pentru realizarea vizitei în România a doamnei Vicepreședinte Harris. Sunt sigur că discuțiile de substanță pe care le-am avut vor fi urmate de măsuri concrete și decizii adecvate, decizii adecvate contextului fără precedent pe care îl traversăm în această perioadă.

Ultimul vicepreședinte american care a vizitat România a fost chiar actualul președinte de la Casa Albă, Joe Biden, în 2014.

 

SURSA: Digi24.ro și Google News

vineri, 27 august 2021

Delegație a Consiliului Județean Maramureș – vizită în Republica Moldova cu ocazia celebrării a 30 de ani de independență

 Aleșii județeni au fost prezenți astăzi la manifestările dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, care au avut loc la Hîncești și Strășeni.

La Hîncești, Președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, împreună cu Sorin Ilieș și Vasile Hojda, consilieri județeni, au fost alături de cetățeni și au sărbătorit odată cu marcarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova și prima vizită oficială de la semnarea acordului de cooperare între județul Maramureș și raionul Hîncești, în 10 septembrie 2020.

Ionel Bogdan, președintele administrației județene, a declarat: ”Sunt onorat că am fost astăzi alături de cetățenii din Hîncești cu ocazia Sărbătorii Naționale a Republicii Moldova – Ziua Independenței.

Îi mulțumesc Președintelui raionului Hîncești, Iurie Levinschi, pentru respectul și aprecierea acordate Consiliului Județean Maramureș, maramureșenilor și întregii țări. Sunt sigur că împreună vom construi o relație de colaborare cât mai strânsă între județul Maramureș și raionul Hîncești, bazată pe solidaritate, susținere reciprocă și respect, care să ducă la prosperitate și dezvoltare pentru ambele regiuni.”

La evenimentele dedicate Zilei Independenței desfășurate la Strășeni, delegația de consilieri județeni a fost mai numeroasă, fiind prezenți Valeria Brezoczki, Adrian Filip, Adrian Vlad, Dorin Cozma, Bogdan Zaharia și Sorin Ilieș.

”​​Cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova, vă transmit calde felicitări și cele mai sincere gânduri de prietenie în numele Consiliului Județean Maramureș și al meu personal.

Îi mulțumesc pentru prietenia arătată președintelui raionului Strășeni, Pavel Tamaciuc, cu care am discutat despre colaborările pe care dorim să le facem în domeniile educație, cultură, sănătate și economie. Sunt sigur că împreună vom consolida relația de colaborare între cele două regiuni, Maramureș și Strășeni, și că vom reuși să dezvoltăm valorile europene în ambele comunități de pe malul Prutului.”, a declarat Ionel Bogdan, președinte CJ Maramureș, în cadrul vizitei de la Strășeni.

 

Delegația formată din președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, și consilierii județeni Sorin Ilieș și Vasile Hojda a început încă de ieri vizitele oficiale la Consiliul Raional Hîncești, unde au discutat cu Președintele raionului, Iurie Levinschi, despre consolidarea relațiilor de colaborare între raionul Hîncești și județul Maramureș, dar și despre susținerea pe care România o oferă Republicii Moldova în tot parcursul de aderare la structurile europene.

Întâlnirea a fost urmată de o vizită la Spitalul Raional Hîncești, unde președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, și-a exprimat toată susținerea sa și a Consiliului Județean Maramureș pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite cetățenilor din Hîncești.

”Pentru a veni în sprijinul prietenilor noștri de peste Prut, am stabilit că vom invita cadre medicale de la Spitalul din Hîncești într-un schimb de experiență la Spitalul Județean de Urgență “Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, iar astfel să contribuim direct la îmbunătățirea serviciilor medicale pe care le primesc cetățenii din Hîncești.”, a declarat Ionel Bogdan.

În continuare, delegația maramureșeană a vizitat Casa de Cultură Raională Hîncești și complexul Manuc Bey, unde se află și Biblioteca raională din Hîncești.

Executivul Consiliului Județean Maramureș își dorește să consolideze relațiile de colaborare cu raioanele Strășeni și Hîncești și să ofere tot sprijinul de care au nevoie în proiectele de dezvoltare, modernizare și aderare la structurile europene.

 

Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș



sâmbătă, 7 noiembrie 2020

S-a redeschis Casa Memorială “George Pop de Băseşti”


 Vineri, 6 noiembrie 2020, la 13.00, a avut loc, în mod solemn, redeschiderea Casei Memoriale “George Pop de Băseşti”, după recenta restaurare, în prezenţa preşedintelui României Klaus Iohannis, a preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, a Prefectului judeţului Maramureş, Nicolae Silviu Ungur, a directorului Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, prof. dr. Viorel Rusu, dar şi a altor oficialităţi, ziarişti, consăteni şi alţi invitaţi.


Preşedintele Klaus Werner Iohannis a semnat în cartea de onoare a casei memoriale şi a rostit o alocuţiune în care a adus un omagiu preşedintelui Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, George Pop de Băseşti. Preşedintele ţării a acordat medalia aniversară „Centenarul Marii Unirii” Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş. De asemenea, au mai rostit alocuţiuni preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Ionel Bogdan, dar şi directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, prof. dr. Viorel Rusu.

Informaţii şi fotografii preluate de pe portalul „George Pop de Băseşti” realizat de Ionel Mesaroş, fiu al satului Băseşti.
 

Presedintele Iohannis la Casa Memoriala George Pop de Basesti

Presedintele Iohannis la Casa Memoriala George Pop de Basesti

miercuri, 4 noiembrie 2020

Preşedintele Iohannis participă vineri la inaugurarea casei memoriale “George Pop de Băseşti”


 Vineri, 6 noiembrie 2020, va avea loc o vizită istorică pentru localitatea Băseşti din judeţul Maramureş. Primul şef de stat, Klaus Iohannis  va inaugura  Casa Memorială “George Pop de Băseşti”, recent restaurată.

Amenajată în conacul construit în perioada 1885-1890, reşedinţa familiei Preşedintelui Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, George Pop de Băseşti, Casa Memorială „George Pop de Băseşti”, o bijuterie arhitecturală care are o simbolistică deosebită în sufletul românilor,  a beneficiat de finanţare guvernamentală de 2,6 milioane de lei pentru consolidare şi reabilitare, ca monument istoric de importanţă naţională.

Casa lui George Pop de Băseşti a fost timp de trei decenii un punct de referinţă şi de întâlnire a multor personalităţi, cum ar fi Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Ion Raţiu, Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Iosif Vulcan, Vasile Branişte şi Teodor Mihali etc.

Până în 1940 casa a fost locuită de fiica sa, Elena Pop Longin, împreună soţul ei, Francisc Hossu Longin. Naţionalizată în anul 1948, a servit ca sediu CAP şi magazie de cereale.

La 1 februarie 1976 a fost inaugurat Muzeul Memorial “George Pop de Băseşti”, în casa ce a aparţinut tribunului Marii Uniri.

Datorită lui George Pop, Băseştiul a devenit centrul spiritual al judeţului, dar, tot din cauza lui, în perioada comunismului, comuna era cât pe ce să dispară de pe hartă, în 1967, pentru ca nimic să nu mai aducă în conştiinţa viitorimii despre luptele şi idealurile acestui nobil şi generos om, ce s-a contopit afectiv cu năzuinţele consătenilor şi al Neamului Românesc. Lui George Pop i s-au pus trei capete de acuzare: că era moşier, catolic şi preşedinte al Partidului Naţional Român. Pentru asta s-a încercat să fie scos din istorie, deşi a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Comuniştii nu s-au mulţumit însă cu atât, au încercat să schimbe numele localităţii în Livada, dar oamenii n-au acceptat schimbarea. Comuniştii au stabilit inclusiv ziua când să înceapă demolarea casei lui „Badea George”. Prin intervenţia lui Dumitru Pop, marele folclorist, originar din Băseşti, s-a reuşit salvarea casei şi transformarea ei în Muzeu Etnografic al Zonei Codru.

Numele ilustrului înaintaş a fost preluat de liceele particulare “George Pop de Băseşti”, patronate de Fundaţia Sfântul Anton de Padua din Ulmeni. Un liceu se află în municipiul Satu Mare, pe strada Mihai Viteazu 26 şi cinci în judeţul Maramureş, în Ulmeni, Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Târgu Lăpuş.

miercuri, 22 ianuarie 2020

Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureş



 Unirea Principatelor Române, înfăptuită prin alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, atât în Moldova (5 ianuarie 1859), cât și în Țara Românească (24 ianuarie 1859), va fi marcată la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Joi, 23 ianuarie 2020, elevi ai Școlii Gimnaziale „George Coșbuc” Baia Mare, însoțiți de doamnele profesoare Monica Câmpeanu și Silvia Dumitrescu vor desfășura o oră de istorie în muzeu, care va cuprinde o vizită ghidată și o prelegere despre înfăptuirea și importanța „Micii Uniri” în contextul istoriei europene și naționale, susținută de către muzeograf dr. Ioan Botiș.
Vineri, 24 ianuarie 2020, expozițiile Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș vor putea fi vizitate gratuit, în intervalul orar 10.00 - 16.30.
                                                                                                                 MJIA

miercuri, 21 august 2019

Ion Cristoiu: ”Data trecută, Donald Trump l-a bătut pe Klaus Iohannis pe umărul drept. Ne-a costat șase miliarde de dolari. Acum cît dracu o să ne coste bătutul pe celălalt umăr?!”

Președintele Klaus Iohannis se află la Washigton într-o vizită de două zile avînd drept principal moment întîlnirea de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump. 
Despre această vizită opinia publică din România a aflat dintr-un Comunicat al Administrației prezidențiale dat publicității pe 6 august 2019. Cităm: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 19-20 august a.c. o vizită la Washington D.C., la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump.
Casa Albă a difuzat și ea un Comunicat, din care cităm: „Președintele Donald J. Trump îl va primi la Casa Albă pe președintele României Klaus Iohannis pe 20 august 2019. ” Momentul nu e o premieră în relația dintre Klaus Iohannis și Donald Trump. Pe 9 iunie 2017, a avut loc o întîlnire la Casa Albă între Klaus Iohannis și Donald Trump. Un Comunicat al Administrației prezidențiale din 1 iunie 2017 ne anunța evenimentul. Citez: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 4-9 iunie a.c. o vizită în Statele Unite ale Americii. Elementul central al acestei vizite este constituit de întrevederea oficială a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump, în data de 9 iunie a.c.”
Casa Albă a difuzat la vremea respectivă un Comunicat din care cităm: „Președintele Donald J. Trump îl va primi pe președintele României, Klaus Iohannis, la Casa Albă, pe 9 iunie, pentru o vizită de lucru.” Din start sesizăm o uriașă diferență între cele două momente. În 2017 avem de a face cu o vizită de mai multe zile a lui Klaus Iohannis în SUA, care culminează cu întrevederea de la Casa Albă. În 2019, avem de a face cu o vizită în SUA avînd întrevederea de la Casa Albă drept singur obiectiv.
În 2017, imaginea publică sugerată era a unei vizite mai ample (Klaus Iohannis s-a întîlnit cu o sumedenie de oficiali americane) în cadrul căreia a avut loc întîlnirea de la Casa Albă. Momentul de la Casa Albă, chiar dacă o culme a vizitei, e înscris din punctul de vedere al comunicării publice, în seria de întîlniri la nivel înalt ale președintelui român. Nu-i exclus ca și acum Klaus Iohannis să se întîlnească cu oficialități americane. Sigur e că s-a dus în America special pentru această întîlnire. Sigur e că, spre deosebire de momentul din 2017, Klaus Iohannis se deplasează la Washington la invitația lui Donald Trump.
La invitația lui Donald Trump?
În realitate, e vorba de o convocare. În stilul convocării la Kremlin pe vremuri a Ștabilor din țările socialiste.
Contrar neghiobiile vînturate de PSD-ști, vizita la Washignton nu e aranjată de Klaus Iohannis pentru a avea în fața românilor beneficiile unei bătăi pe celălalt umăr a președinteelui american. A fost impusă lui Klaus Iohannis de Donald Trump. Și Klaus Iohannis, care are nevoie ca de aer pentru campania electorală de imaginea că Donald Trump îl bate pe umăr, a acceptat fără să clipească. Și – sînt sigur- va accepta tot ce-i va vîrî pe gît Donald Trump. Să punem față-n față cele două momente și din punctul de vedere al motivelor celor două întîlniri. Cea din 9 iunie 2017 în viziunea Cotrocenilor din Comunicatul oficial:
„Întrevederea celor doi înalți oficiali va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va aborda prioritățile de acțiune în cadrul relației bilaterale și va reconfirma angajamentul ferm al țării noastre de a rămîne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite.”
Casa Albă e mai puțin vorbăreață:
„Președintele Trump așteaptă cu nerăbdare să discute mijloacele pentru a adînci pe mai departe legăturile și a întări parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România.”
Comunicatul din 6 august 2019 al Cotrocenilor prezintă astfel motivele întrevederii:
„Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic.
Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.”
Viziunea Casei Albe e nițel diferită:
„Cei doi lideri vor discuta cum vor putea înfrunta mai bine provocările pe securitate pe care le întîmpină Statele Unite și România precum și promovarea parteneriatelor imparțiale și reciproce pentru comerț și energie. Vizita va avea loc pe parcursul comemorării României a 30 de ani de la căderea comunismului și a celui de al 15-lea ani de cînd România a devenit membru NATO. Președintele așteptă cu nerăbdare să celebreze aceste comemorări alături de președintele Iohannis.”
În ambele Comunicate, Klaus Iohannis ține să-și ia un fel de angajament public înaintea întîlnirii. Aflăm astfel, în 2017, că Președintele Iohannis „va reconfirma angajamentul ferm al țării noastre de a rămâne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite”, iar în 2019, „va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii”.
Excesul de precizie naște confuzie, zicea Camil Petrescu. De ce ține Klaus Iohannis să reietereze angajamentul privind parteneriatul strategic?
E o întrebare de bun simț.
Dacă nevasta nu-ți pune la îndoială faptul că-i ești credincios, e absurd s-o asiguri de dimineață pînă seara de angajamentul tău că n-o vei înșela cu alta. La fel și în cazul lui Klaus Iohannis. De ce e nevoie să-și tot reia angajamentul de loialitate față de America?
Răspunsul ni-l dă o scurtă privire asupra politicii lui Donald Trump din ultimul timp. Președintele american se află într-un război deschis cu Germania, actuala stăpînă a Uniunii Europene. Acest adevăr a depășit demult nivelul informațiilor de culise. Războiul e pe față. Din acest război fac parte și încurajările fățișe ale lui Donald Trump pentru liderii europeni care cîrtesc împotriva celui de-al patrulea Reich, de la Mateo Salvini pînă la Victor Orban. Klaus Iohannis și-a dobîndit nu numai în România, dar și în Europa, renumele de pudelul lui Angela Merkel. A fost și este în România o slugă a Germaniei. Ceva asemănător domnilor fanarioți în raport cu Înalta Curte Otomană. Klaus Iohannis știe că Donald Trump știe că e pudelul lui Angela Merkel. Vrînd să fie bine cu ambele părți în conflict, potrivit năravului românesc al celor două luntri, el nu contenește să facă lui Donald Trump jurăminte de credință.
De ce-l cheamă Donald Trump pe Klaus Iohannis la Washington?
Donald Trump se laudă pe toate drumurile cu talentul său – format de pe vremea cînd era om de afaceri- de a obține de la cineva tot ceea ce-și propune. Donald Trump se dă de ceasul morții să mai găsească pe planetă un neghiob, care, în schimbul unei strîngeri de mînă sau a unei bătăi pe umăr, să- i dea tot ceea ce vrea el. Ceva cu care să se dea apoi mare în fața americanilor:
Vedeți ce geniu al negocierilor sînt?! Că acesta e scopul chemării lui Iohannis la Casa Albă ne spun și declarațiile lui Klaus Iohannis de la o întîlnire informală cu presa despre vizita în SUA. După ce a pus flașneta cu vizele, Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că e chemat de Donald Trump pentru a face grave concesii președintelui în mai multe chestiuni de interes național:
Chestiunea gazelor din Marea Neagră. Chestiunea sporirii numărului de militari americani în România. Nu ne o cere America, ne căciulim noi să fie și mai mulți militari americani. Chestiunea boicotării Huawei. Asta e ceea ce i s-a zis înainte de vizită că trebuie să facă în schimbul onoarei electorale de a fi primit de Donald Trump. Donald Trump e faimos și pentru imprevizibilitatea sa. Cine știe ce-i va mai trece prin cap să-i ceară lui Klaus Iohannis chiar în timpul vizitei!
Premierul României a declarat duminică seara la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu de pe Antena 3:
„Bineînţeles, eu sper ca domnul preşedinte să nu vină cu anumite lucruri pe care guvernul să le implementeze și care efectiv nu au făcut obiectul unor discuții (…)”.
Cum adică Klaus Iohannis ar putea veni de la Casa Albă cu o serie de angajamente în numele României care n-au făcut obiectul unor discuții? Ce știe Viorica Dăncilă și nu ne spune? Nu cumva că Klaus Iohannis, interesat electoral să fie bătut de Donald Trump și pe celălalt umăr, e gata să ne vîndă cu țară cu tot numai să se pricopsească el cu un al doilea mandat?
Data trecută bătutul pe umărul drept ne-a costat 6 miliarde de dolari.
Acum cît dracu o ne coste bătutul pe celălalt umăr?!
N.B. La întîlnire de va discuta și Cazul Caracal? Nu de altceva, dar noi credem că finalul poveștii pe care scenariștii nu l-au scris încă depinde de discuția de la Casa Albă. De aceea anchetatorii trag de timp în chip evident. Ca să vadă cum se va încheia discuția de la Casa Albă despre Cazul Caracal.
Autor: Ion Cristoiu

marți, 30 octombrie 2018

Comunicat de presă


Vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș a fost primit în Italia de Excelența Sa ambasadorul Daniele Verga

 Delegaţia maramureşeană alcătuită din reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș dar și ai Universității Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare, condusă de vicepreședintele administrației județene, Ioan Doru Dăncuș, care s-a aflat la Roma și Vatican în aceste zile pentru a promova și a desfășura proiectul “Preotul Vasile Lucaciu, promotor al Marii Uniri”, a avut o nouă întâlnire oficială.
Reprezentantul executivului CJ Maramureș, vicepreședintele Doru Dăncuș a fost primit într-un cadru unic care se deschide doar la ocazii speciale, în sediul diplomatic “Palace Magistral” de pe Colle Aventino al Ordinului Cavalerilor de Malta, de Excelența Sa ambasadorul Daniele Verga, consilierul diplomatic al Marelui Cancelar. Cu ocazia întrevederii, vicepreședintele CJ Maramureș a subliniat si felicitat activitatea Serviciului Maltez în România și a propus inițierea unui acord de cooperare strânsă cu instituția Consiliului Județean în domeniul asistenței sociale și a protecției copilului, inclusiv derularea pe viitor a unor parteneriate pe o serie de proiecte comune. Consilierul diplomatic al Marelui Cancelar al Ordinului de Malta, Danielle Verga s-a arătat încântat de propunere și a promis ca va depune diligențele necesare în vederea realizării unor astfel de parteneriate între cele două părți.
Gazdele au oferit, în continuare, un tur al sediului diplomatic de pe Colle Aventino al Ordinului Cavalerilor de Malta, o clădire emblematică cu acces rezervat doar oficialilor de stat. Cu această ocazie, delegaților Maramureșului li s-a prezentat istoria Ordinului, dar li s-a oferit și acces în Biserica Santa Maria del Priorato, acolo unde se desfășoară slujbele și ceremoniile oficiale.

                                                                                CJMM

joi, 24 august 2017

Ion Cristoiu:”S-a ivit în Europa o proastă cu bani: România. Aflînd vestea, Emmanuel Macron s-a grăbit să-i facă o vizită.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, beneficiar în Hexagon al unei Operații de tip Nicușor Dan – președinte, infinit mai inteligentă decît cea meșterită în România de sergenții majori mesianici, vine în vizită la București.
Cum îi stă bine unei țări care a fost tot timpul o bilă pe care Marele Puteri, zise și garante, au rostogolit-o cum au vrut ele pe suprafața geopoliticii, vizita a luat la noi înfățișarea unei sărbători naționale, amintind mult de cea stîrnită în Bordeienii lui Sadoveanu de venirea boierului, împreună cu cucoana, la cei trăitori prin găuri ca de șobolani dintr-o lume în care erau trinuri și căși peste căși.
Presa noastră, supusă procesului istoric de fanariotizare, e gata să pîndească fiecare scărpinat al Oaspetelui, alintat drept Înalt, nu chiar ca Donald Trump sau Angela Merkel, dar oricum și el Înalt, pentru a deosebi în el o nouă dovadă că România e – vorba lui Klaus Iohannis – un aliat de încredere și al Franței, cum e, în funcție de cine ne cheamă la ordine, și al SUA, și al Angliei și al Germaniei, ba chiar și al Luxemburgului.
Pentru ce vine la București președintele Franței?
Pentru a ne da o mînă de ajutor în construirea de școli, de autostrăzi, de căi ferate sau măcar în instalarea de WC-uri publice în București, astfel încît bucureștenii, cu excepția lui Gabriela Firea, să nu mai apeleze la boscheți?
Pentru a ne garanta că vom intra în fine în Schengen?
Pentru a ne da vestea că investițiile franceze în România vor crește?
Nici vorbă de așa ceva într-o țară care are nevoie, mai mult ca niciodată, de un salt în lumea civilizată, de un brînci pentru a recupera cît de cît decalajul față de Occident.
Potrivit tuturor informațiillor de pînă acum, Emmanuel Macron vine în România ca să ne vîre pe gît, contracost, armament de producție franceză, astfel încît companiile care produc așa ceva în Franța să-l binecuvînteze și eventual să-l ajute în a-și propulsa nevasta la statutul de Primă Doamnă a Franței, echivalentul țiitoarei oficiale de vremea bordelului care a fost Regalitatea în Franța.
Emmanuel Macron s-a grăbit să vină la București în numele industriei de armament a Franței, deoarece în Europa ultimului an s-a ivit o proastă cu bani: România.
Și dacă proasta din Balcani, amintind de servitoarele de peste munți din anii interbelici, în căutare de cătane prin Cișmigiu, are bani de dat pe armament cui îi promite c-o ia de nevastă, de ce să nu-i dea tîrcoale berbanții Europei?
Așa cum se vede tot mai tare pe zi ce trece, Klaus Iohannis și-a propus să transforme România într-o bază militară totală, într-un poligon pentru armatele străine, într-o cazarmă din care soldații americani vor ieși în permisie pentru Fetele noastre, contra cost, de pe Șoseaua de Centură, dar și pentru cele, pe gratis, din Centru.
Sub acest semn, România cumpără pe rupte dintr-o parte și într-alta.
Și dacă proasta are bani, vorba frizerilor din suburbii, de ce nu i-am lua? își zic șmecherii din cancelariile Marilor Puteri.
Am scris în mai multe rînduri despre adevărul dureros că bătutul pe umăr al lui Klaus Iohannis de către Donald Trump ne costă 3,9 miliarde de dolari.
Ca să updatez, vorba internauților, voi preciza acum:
Nu ne costă 3,9 miliarde de dolari.
Ne costă 5 miliarde.
Asta deoarece americanii au dezvăluit existența unei noi comenzi de armament pe lîngă hîrburile Patriot:
Sisteme mobile de rachete de artilerie de 1,25 miliarde dolari.
Și e doar începutul plăților pentru bătutul pe umăr.
Au apărut informații că vom cumpăra și elicoptere de atac.
Nu va trece mult și o parte din depozitele de vechituri ale Armatei americane se vor muta, plătite de noi din greu, în România.
E mai mult decît semnificativ pentru politica de tip PSD-ist – ca să ne lase să furăm, acceptăm tot ceea ce ne cer Licuricii! – că despre noua comandă nu s-a știut nimic pînă la anunțul făcut de americani.
E un nou motiv să ne întrebăm:
Cîte astfel de comenzi a făcut pe șest, pe sub masă, Guvernul PSD, în urma unei negustorii cu Klaus Iohannis, pe seama țării, fără ca opinia publică să fie informată?
E o întrebare la care ne răspunde graba neghioabă a numitului Adrian Țuțuianu, pus ministru al Apărării la cererea lui Klaus Iohannis, de a anunța că România își va spori prezența militară în Afganistan, potrivit trăsnăii ivite peste noapte în mintea turmentată de atîta postat pe Twitter a lui Donald Trump.
Toate țările aliate Americii au păstrat prudență față de anunțul făcut de Donald Trump, orice analiză minimă arătînd celor care gîndesc cu capul lor, că decizia președintelui e o prostie, una la care Donald Trump, în stilul său hrușciovist, ar putea să renunțe peste noapte.
Numai România, prin vocea lui Adrian Țuțuianu, s-a grăbit să ofere carne proaspătă talibanilor din Afganistan, culmea! fără s-o fi cerut încă America.
Sînt sigur că pe șest au fost făcute comenzi de armament, s-au încheiat negustorii și cu alte Mari Puteri garante, s-au promis bani de la buget.
N-am nici o îndoială că Germania are asigurată o comandă babană fără să fi făcut mare lucru, dat fiind că președintele României n-are nevoie de traducător pentru a înțelege ordinele de la Berlin.
Așa cum am mai scris, Donald Trump și-a propus să ne vîre pe gît o comandă de armament american învechit de 5 miliarde de dolari.
Pentru un președinte spînzurat de o ață pe plan intern, o astfel de comandă era vitală.
Nu l-a costat prea mult.
Al nostru, ca orice supus Înaltei Porți, s-a mulțumit cu o bătaie pe umăr.
Asta-mi amintește de răcnetele de entuziasm ale lui Dimitrie Bolintineanu, membru al Grupului de presă din timpul vizitei lui Cuza la Constantinopol, că domnitorul nostru a avut marele privilegiu de a nu se mai tîrî în genunchi pînă la papucul marelui Padișah.
Cronicarul lui Cuza vedea în asta un uriaș succes al regimului Cuza.
Asemănător, cronicarii prezidențiali de la noi au văzut în bătutul pe umăr al lui Klaus Iohannis o nouă dovadă a prețuirii de care se bucură pe plan internațional România sub noul regim.
Emmanuel Macron împărtășește în Franța disperarea lui Donald Trump din America de a se vedea prăbușit în sondaje.
Ca și Donald Trump, Emmanuel Macron vede în vîrîrea pe gît românilor a unei comenzi de armament drept un moment necesar revenirii în sondaje pe plan intern.
Înaintea vizitei lui Klaus Iohannis la Casa Albă, Donald Trump și-a consultat consilierii pentru a vedea ce trebuie să facă în timpul vizitei ca să obțină cele 5 miliarde de dolari de la Proasta de România.
I s-a spus că o bătaie pe umăr a lui Klaus Iohannis ajunge în cazul unui președinte disperat că după trei ani de mandat în afară de știrile mondene despre nevastă-sa n-a produs nimic.
La fel s-a întîmplat și cu Emmanuel Macron.
Ce-i vor fi spus consilierii să facă pentru se pricopsi și el cu o comandă de armament de la proasta cu bani a Europei?
Sînt tare curios să văd ce gest i-a pregătit Emmanuel Macron lui Klaus Iohannis pentru a se pricopsi cu o comandă de armament din partea României.
Să fie tot bătaia pe umăr?
Nu cred.
Cu asta s-a scos președintele Americii.
Autor: Ion Cristoiu