Uniunea Europeană urmează să admită, printr-o rezoluție a Parlamentului European, că a discriminat România şi Bulgaria

 

Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană urmează să admită, printr-o rezoluție a Parlamentului European, că a discriminat România și Bulgaria atunci când le-a blocat intrarea în Spațiul Schengen.

Rezoluția va ajunge la vot miercuri, 12 iulie a.c. unde cel mai probabil va primi un vot pozitiv. Ea este bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare, a explicat europarlamentarul Vlad Gheorghe, citat de Știrileprotv.

„În primul rând (rezoluţia – n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece – şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen – va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei e constituit discriminare.

Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp.

Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu”, a subliniat Vlad Gheorghe.

Sursa: Știrileprotv

Parlamentul ungar a adoptat o rezoluţie ce reflectă poziţia Ungariei în dezbaterea privind viitorul UE. Fără Comisia Europeană!

Parlamentul ungar a adoptat marţi, 19 iulie, o rezoluţie ce reflectă poziţia Ungariei în dezbaterea privind viitorul UE, document în care Budapesta susţine că actualele tratate europene ”nu sunt o bază adecvată de cooperare într-o perioadă de crize” şi propune, printre altele, includerea protejării minorităţilor etnice în tratatele UE, transformarea Comisiei Europene într-o instituţie neutră politic şi ideologic şi crearea unei armate europene, relatează agenţia MTI.

Ca urmare a războiului din Ucraina şi deciziilor ”pripite” ale Uniunii Europene de a impune sancţiuni Rusiei, blocul comunitar se confruntă cu o perioadă de „crize şi incertitudini”, notează parlamentarii ungari în rezoluţia adoptată cu 130 de voturi pentru, 50 împotrivă şi 7 abţineri.

Legislativul de la Budapesta propune ca tratatele europene să recunoască rădăcinile creştine ale Europei şi cultura acesteia, iar toate naţiunile să poată decide cu cine doresc să trăiască, referire la opoziţia Ungariei faţă de primirea migranţilor.

Parlamentul ungar reafirmă şi opoziţia sa faţă de obiectivului unei ”Uniuni tot mai strânse” şi cere să-i fie interzis blocului comunitar să contracteze noi împrumuturi, după cele angajate de Comisia Europeană în numele statelor membre pentru finanţarea planului european de relansare.

De asemenea, Comisia Europeană trebuie să fie o instituţie neutră din punct de vedere politic şi ideologic, mai notează parlamentarii ungari în rezoluţia lor.

În schimb, ei pledează pentru constituirea unei armate europene comune.

Rezoluţia Budapestei mai propune delegarea europarlamentarilor de către parlamentele naţionale ale statelor UE şi ca protejarea drepturilor minorităţilor etnice să fie înscrisă în tratatele europene.

În fine, parlamentarii ungari cer în document consolidarea perspectivei de integrare europeană a statelor din zona Balcanilor Occidentali.

 

Sursa: NapocaNews

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989

 Parlamentul European a adoptat joi, 19 decembrie,  cu 513 voturi pentru, 18 împotrivă şi 87 de abţineri, o rezoluţie privind comemorarea a treizeci de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, transmite Romanian Global News.

O dezbatere pe această temă a avut loc luni seara, când reprezentanta Comisiei Europene Adina Vălean, comisarul pentru Transporturi, a spus în faţa eurodeputaţilor că revoluţia română a fost cel din urmă act al mişcărilor de revoltă din Europa de Est şi cel mai sângeros şi că românii au luptat în acea iarnă pentru libertate, drepturi fundamentale şi democraţie.

Prin rezoluţia adoptată joi, Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul privind Revoluţia din decembrie 1989, iar instituţiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele săvârşite de regimurile comuniste nu sunt uitate şi a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată, transmite Agerpes.

Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1.142 de vieţi omeneşti, 3.138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate. De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.

Statului român i se reproşează în acest document, la a cărui redactare au contribuit numeroşi eurodeputaţi români şi străini din grupurile PPE, S&D şi Renew Europe, că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.

Conform textului rezoluţiei, Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

                                                                                                        RGN

Participanţii la Universitatea de la Izvoru Mureşului cer protejarea românilor din Covasna şi Harghita

Participanţii la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului solicită adoptarea de urgenţă a Legii privind votul prin corespondenţă, crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni şi măsuri pentru protejarea românilor din Covasna şi Harghita expuşi “sistematic unui proces de deznaţionalizare”.

Într-o rezoluţie adoptată la finalul lucrărilor celei de-a XIII-a ediţii a Universităţii de Vară “România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO” de la Izvoru Mureşului, se arată că românii din jurul frontierelor ţării şi din Balcani sunt supuşi unui proces agresiv de asimilare, unele dintre comunităţile româneşti nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale.

Potrivit sursei citate, pentru remedierea situaţiei sunt necesare înfiinţarea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, “o structură unică în cadrul Guvernului, care să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni” şi elaborarea şi aplicarea în regim de urgenţă a unei strategii prin care comunităţilor româneşti din vecinătate şi Balcani le sunt asigurate mijloacele necesare păstrării identităţii naţionale.

De asemenea, se solicită lansarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni, format din reprezentanţi “activi” ai asociaţiilor româneşti din jurul frontierelor, Balcani şi Occident, identificarea mecanismelor prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României, mărirea numărului de burse acordate tinerilor etnici români din ţările vecine şi Balcani şi modificarea metodologiei de selecţie a bursierilor.

Participanţii la Universitatea de Vară au cerut, totodată, facilitarea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani şi simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române, adoptarea “în regim de urgenţă” a Legii privind votul prin corespondenţă, iar partidelor româneşti de pe cele două maluri ale Prutului le-au solicitat să semneze un “Pact pentru Reunire”, care să ducă până în 2018 la integrarea completă a Republicii Moldova cu România.

În document se precizează că este nevoie şi de un set de măsuri pentru protejarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, expuşi “sistematic unui proces continuu şi susţinut de deznaţionalizare”, precum şi pentru suprimarea “procesului de maghiarizare” a românilor de confesiune romano-catolică din Bacău, Iaşi şi Neamţ.

În acest sens, organizatorii Universităţii de Vară propun finanţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, “după aceleaşi criterii şi direct proporţional cu suma alocată de Guvernul României Fundaţiei «Comunitas» a maghiarilor din România”, monitorizarea procesului de maghiarizare a românilor romano-catolici din judeţele din Moldova şi sprijinirea păstrării identităţii româneşti a acestora.

În finalul documentului dat publicităţii sâmbătă, lectorii, cursanţii şi organizatorii universităţii au mai solicitat adoptarea “unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania” şi “înfiinţarea unui Fond Suveran (pe modelul Norvegiei) care să identifice, exploateze şi să gestioneze resursele naturale ale României, în beneficiul poporului român”.

Rezoluţia adoptată la finalul ediţiei a XIII-a a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului va fi înaintată Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului şi Parlamentului României, partidelor politice şi societăţii civile.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului s-a desfăşurat, de luni până sâmbătă, în judeţul Harghita, la ea participând aproximativ o sută de persoane.

                                                                                            J.R.