Se afișează postările cu eticheta 30 noiembrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 30 noiembrie. Afișați toate postările

sâmbătă, 29 noiembrie 2025

Creștinii români îl sărbătoresc pe Sfântul Andrei – Apostolul românilor!


Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. ÎI-III d.Hr.

S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Țării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu știm cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească).

Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi.

Se susține că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar și de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei și că cel care era căpetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peștera care i s-a oferit ca adăpost.

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși nouă ne este cunoscută tradiția care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domitian (81-96).

In anul 357, moaștele Sfântului Andrei au fost așezate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfințirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capuâ va duce moaștele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al ÎI-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei.

Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”.

La mulți ani tuturor care-și serbează ziua numelui!

C.L.

30 Noiembrie, emoția unei sărbători vechi cât credința românilor

În răsăritul iernii, când lumina se micșorează și vânturile încep să umble mai aspru peste dealuri și ape, românii își ridică privirea către unul dintre cei mai iubiți apostoli: Sfântul Andrei, „Cel Întâi Chemat”, ocrotitorul țării și vestitorul creștinătății pe aceste pământuri.

Potrivit tradiției străvechi, dar și unor mărturii ale istoricilor bisericești precum Origen și Eusebiu, Sfântul Andrei ar fi predicat Evanghelia în teritoriile Sciției, nume antic ce îngloba și regiunea Dobrogei de astăzi.
Se spune că a coborât pe țărmurile Pontului Euxin, oprindu-se în peșteri, sate și cetăți, făcând să răsară credința în inimile oamenilor care trăiau între mare, păduri și stepe.
Nu avem documente de epocă pentru fiecare pas pe care l-a făcut, dar memoria creștină și tradiția locurilor păstrează o continuitate neîntreruptă: în Dobrogea, la Betfia, în Peștera Sfântului Andrei, în satele ce încă îi poartă numele, toate stau mărturie iubirii poporului român pentru apostolul său.
Sfântul Andrei este chipul apostolului simplu, smerit, fără tronuri și fast, cel care L-a urmat pe Hristos la primul cuvânt: „Vino după Mine”. Aducător de lumină în ținuturile de la marginea Imperiului Roman, el a devenit pentru români simbolul rădăcinii, rădăcina credinței, a identității, a chemării către Dumnezeu.
Legendele românești îl înfățișează ca un binefăcător al oamenilor, un sfânt care binecuvânta izvoarele, hrănea călătorii și oprea primejdiile nevăzute.
De aceea noaptea de 29 spre 30 noiembrie este încă încărcată de rituri vechi, supraviețuite din epoci precreștine, dar păstrate tocmai datorită lui: usturoiul care apără casa, grâul pus la încolțit, semn al vieții care va birui iarna, veghea peste animale, ca răul să nu se apropie, poveștile despre strigoi, într-o lume în care sacrul și ancestralul se ating.
Sfântul Andrei nu a respins tradițiile străvechi ale pământului, ci le-a îmblânzit, dându-le sens și lumină creștină.
Viața lui s-a încheiat la Patras, în Grecia, pe o cruce în formă de X, „Crucea Sfântului Andrei”. A murit cu seninătate, rugându-se pentru cei ce îl răstigneau, rostind cuvinte ce păstrează până azi ecoul iubirii apostolice: bucuria de a pătimi pentru Hristos. Astfel, cel ce a început ca pescar în Galileea a sfârșit ca luminător al popoarelor.
În 1997 a fost proclamat oficial Ocrotitor al României, dar în sufletul oamenilor era deja de secole prezent în icoane, în numele satelor, în tradițiile de iarnă, în rugăciunile celor care îl simt aproape.
Pentru români, Sfântul Andrei nu este doar un apostol, ci un părinte al credinței, un martor al începuturilor, un semn că Dumnezeu nu uită pământurile de la marginea lumii. O emoție care trece prin generații.
În fiecare an, la 30 noiembrie, peste sate și orașe coboară o liniște care seamănă cu începutul unui colind. Oamenii aprind lumânări, se roagă, își aduc aminte de rădăcini. Și poate că în fiecare gest, în fiecare sămânță de grâu pusă la încolțit, se ascunde o mărturisire tainică:
„Andrei, apostole al Domnului, rămâi cu noi. Veghează asupra țării, asupra copiilor și asupra credinței noastre.”
Astfel, între istorie și legendă, între ritual și rugăciune, se naște una dintre cele mai frumoase sărbători ale neamului românesc.

C.L.


vineri, 26 mai 2023

Tezaurele Umane Vii vor avea o zi națională: 30 noiembrie, când România își serbează ocrotitorul spiritual

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat recent Legea pentru instituirea zilei de 30 noiembrie ca Ziua națională a tezaurului uman viu.

Inițiatorul, deputatul  Florin-Claudiu Roman, a ales această dată pentru că este sărbătoarea Sf. Ap. Andrei, ocrotitorul României.

Scopul legii sale a fost „creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor de patrimoniu cultural imaterial”.

Prin normele introduse, legea permite autorităților administrației publice centrale și locale și altor instituții publice să organizeze sau să sprijine manifestările culturale, artistice și educaționale dedicate acestei zile.

Titlul de „Tezaur uman viu” este acordat de UNESCO persoanelor recunoscute în comunitatea lor ca păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare ale elementelor de patrimoniu cultural imaterial, cum ar fi meșteșuguri sau manifestări artistice străvechi.

 

Sursa: NapocaNews

marți, 30 noiembrie 2021

Evenimentele zilei de 30 noiembrie 2021

 


Evenimente

1936: La LondraPalatul de Cristal este distrus într-un incendiu.
1939: Începutul războiului ruso-finlandez.

Nașteri

Philip Sidney, poet englez  
Mark Twain, scriitor și umorist american  
Winston Churchill, prim-ministru al Regatului Unit, laureat Nobel  
Gustaf Dalén, fizician suedez, laureat Nobel  
Edgar Douglas Adrian, fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel  
Henry Taube, chimist american, laureat al Premiului Nobel  
Ben Stiller, actor, comedian, scenarist, regizor și producător american  
Kaley Cuoco, actriță și producătoare americană  

Decese

Carol al XII-lea, rege al Suediei  
Oscar Wilde, scriitor irlandez  
Cincinat Pavelescu, poet și epigramist român  
Corneliu Zelea Codreanu, politician român, liderul și fondatorul Gărzii de Fier  
Francis Picabia, artist plastic, poet, pictor și tipograf francez de origine spaniolă  
Inder Kumar Gujral, politician indian, al 12-lea prim-ministru al Indiei  
Paul Walker, actor american  
George H. W. Bush, politician american, al 41-lea președinte al Statelor Unite  

Sărbători


Sursa: Wikipedia