Subsemnatul alături de profesorul și etnologul Pamfil Biltiu cu soția Maria și prof. Gelu
Dragoș -Târgu Lăpuș 21.06.2025.
preot Radu
BOTIȘ
miercuri, 25 iunie 2025
O fotografie istorică
vineri, 5 iulie 2024
sâmbătă, 11 martie 2023
La Cenaclul Scriitorilor Maramureș a citit Pamfil Bilțiu
Sâmbătă, 11 martie la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc o nouă întrunire a membrilor cenaclului băimărean. A citit despre personalitatea și opera lui Octavian Goga profesorul, etnologul și scriitorul Pamfil Bilțiu. Bine pregătit, cu documente și cărți vechi la purtător dl. Bilțiu ne-a prezentat și marile iubiri ale poetului transilvănean, a făcut o scurtă și necesară fișă biografică a poetului, omului politic, dar mai întâi de toate un bun român a lui Octavian Goga.
De remarcat sala plină și fețele noi care au venit la ședință - studenți la litere la Nord, precum și a marei soliste de muzică populară Ileana Bumbar care ne-a cântat magistral ”Balada lui Pintea Viteazul”, a rapsodului popular (fluier) Alexandru Ilea care a doinit și ne-a amintit de ciobanii de odinioară.
A fost o ședință interactivă la care au vorbit și: Florica Bud (moderator și președintele cenaclului), Maria Bilțiu, Doina Poduț, Nicu Scheianu, Șarolta Vaida, Ștefan Herțeg, Viorel Pop, Maria Berciu, Vasile Bele, ș.a.
Următoarea întâlnire va avea loc pe data de 25 martie când surprizele literare nu vor lipsi!
GDL
miercuri, 8 martie 2023
Întâlnirea Cenaclului Scriitorilor Maramureș este sub semnul ”Mărțișorului” și a ”Eternului Feminin” cu etnologul și publicistul Pamfil Bilțiu!
Sâmbătă -- 11.03.2023, orele 11, la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare, Sala de cenaclu „Ion Burnar” – va avea loc o nouă întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.
Așa cum se cade la început de martie, întâlnirea va fi sub semnul „Mărțișorului”, a „Eternului Feminin” și a „Iubirilor Primăvăratice”. Ca atare, despre iubire, muze și despre legăturile lui Octavian Goga cu Maramureșul, ne va vorbi prof. Pamfil Bilţiu, etnolog, membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România(ASER).
Prof. Pamfil Bilțiu, etnolog, publicist și istoric al artei populare laice și religioase, s-a născut în Făurești, comuna Copalnic Mănăștur, Maramureș. A absolvit Liceul „Gheorghe Șincai”, Baia Mare, actual Colegiul „ Gheorghe Șincai” , continuându-și studiile la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie. În timpul studenţiei a desfăşurat o susţinută activitate culturală, literară şi folcloristică.
După terminarea studiilor a fost profesor de Limba și Literatura Română și bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „ Petre Dulfu”, Baia Mare, unde a desfăşurat o vie activitate culturală de cercetare ştiinţifică. După două decenii de activitate ca bibliotecar, a ocupat funcţia de inspector şi consilier la Inspectoratul pentru Cultură a Judeţului Maramureş, unde și-a încheiat activitatea.
Împreună cu soția sa, Maria Bilțiu, au activat în domeniul culturii populare; s-au axat, deopotrivă, pe investigaţii de teren în toate zonele etnofolclorice ale Maramureşului, dar şi în alte zone ale ţării: Vrancea, Valea Buzăului, Valea Râmnicului, Valea Tazlăului, Valea Trotuşului, inclusiv a Slănicului, Valea Gurghiului şi Valea Bilborului.
În total au publicat 44 de volume, care s-au bucurat de mare succes atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe parcursul activităţii au desfăşurat și o vie activitate publicistică, colaborând la peste 70 de publicaţii periodice.
În domeniul culturii au desfăşurat o activitate susţinută, participând sau organizând manifestări variate: simpozioane, mese rotunde, şezători, întâlniri cu scriitorii, festivaluri culturale, lansări de cărţi. Prof. Pamfil Bilțiu a desfăşurat o activitate bogată în cadrul unor societăţi culturale ştiinţifice naţionale şi internaţionale: Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), Asociaţia Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj Napoca, „Oraşul”, Cluj Napoca, Asociaţia „Pro Unione”, Asociaţia „Clepsidra de Cristal”, etc. făcând parte din Comitetul consultativ al American Biographical Institute, care i-a decernat, în anul 2002, distincţia de „Om de Ştiinţă al anului”, ca urmare a activităţii „puse în slujba umanismului”.
De anul trecut, Prof. Pamfil Bilțiu
este cetățean de onoare a Județului Maramureș. Felicitări!
Florica Bud, președintele Cenaclului Scriitorilor Maramureș
P.S. Astăzi, „8 Martie”, dorim tuturor
colegelor și tuturor femeilor un călduros: „La mulți ani!”.
Conducerea Cenaclului Scriitorilor din
Maramureș
marți, 25 octombrie 2022
23 de proiecte de hotărâre la ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș din 31 octombrie 2022
Consiliul Județean Maramureș se convoacă în ședința ordinară, pentru data de 31 octombrie 2022, ora 14,00 ,care se va desfășura în sistem videoconferinţă prin intermediul aplicaţiei informatice CISCO WEBEX.
Proiectul
ordinii de zi a ședinței:
1. Proiect
de hotărâre privind rectificarea bugetului județului Maramureș pe anul 2022;
2. Proiect
de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici
actualizați și a devizului general actualizat pentru obiectivul de investiții
“Reabilitare DJ 182B Baia Mare – Coaș”
3. Proiect
de hotărâre privind aprobarea cofinanțării pentru categoriile de cheltuieli
finanțate de la bugetul local pentru obiectivul de investiții „Reabilitare DJ
182B Baia Mare – Coaș” ;
4. Proiect
de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor
tehnico-economici actualizați și a devizului general actualizat pentru
obiectivul de investiții „Reabilitare DJ108A Gârdani – lim. jud. Sălaj” ;
5. Proiect
de hotărâre privind aprobarea cofinanțării pentru categoriile de cheltuieli
finanțate de la bugetul local pentru obiectivul de investiții „Reabilitare
DJ108A Gârdani – lim. jud. Sălaj”;
6. Proiect
de hotărâre privind aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor
tehnico-economici și a devizului general pentru obiectivul de investiții „Pasaj
Italsofa (Baia Mare – Groși)” ;
7. Proiect
de hotărâre privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici ai
obiectivului de investiții Centru pentru coordonarea și conducerea intervențiilor în situații de
urgență, proiect „COMAND – Synchronization of operational emergency situation
in border region, HUSKROUA 1901/8.1/0059”
8. Proiect
de hotărâre privind încheierea unui Acord de parteneriat între UAT Județul
Maramureș, prin Consiliul Județean Maramureș și Compania Națională de Căi
Ferate “CFR”- S.A pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării
obiectivelor de investiții privind promovarea în parteneriat a unor proiecte din
domeniul dezvoltării infrastructurii feroviare din județul Maramureș;
9. Proiect
de hotărâre privind participarea Consiliului Judetean Maramureș la realizarea
proiectului „Cooperarea interinstituțională privind creşterea capacităţii
administrative și sprijin operațional la nivelul Serviciului Județean Maramureș
al Arhivelor Naționale”;
10. Proiect
de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru realizarea obiectivului de
investiții ”Înființarea și dezvoltarea unei rezervații de animale sălbatice, de
zimbri, în comuna Băiuț, județul Maramureș”;
11. Proiect
de hotărâre privind darea în administrare la Muzeul Județean de Etnografie și
Artă Populară Maramureș a imobilului monument istoric ”Casa de lemn Deac Vasile
Moșu” aparținând domeniului public al Județului Maramureș;
12. Proiect
de hotărâre privind acceptarea ofertei de donație a unor bunuri mobile,
formulată de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Transilvania de
Nord;
13. Proiect
de hotărâre privind solicitarea trecerii unui teren în suprafață de 242.044 mp
din domeniul public al comunei Copalnic Mănăștur în domeniul public al
Județului Maramureș pentru amenajare parc fotovoltaic ;
14. Proiect
de hotărâre privind solicitarea trecerii unui teren în suprafață de 650.376 mp
din patrimoniul comunei Groși în patrimoniul Județului Maramureș pentru
amenajare parc fotovoltaic ;
15. Proiect
de hotărâre privind solicitarea trecerii unui teren în suprafață de 150.000 mp
din domeniul public al orașului Târgu Lăpuș în domeniul public al Județului
Maramureș pentru amenajare parc fotovoltaic ;
16. Proiect
de hotărâre privind neexercitarea dreptului de preempţiune asupra cotei părți
de 5/18 din imobilul monument istoric,situat în Municipiul Baia Mare, P-ța
Libertății, nr. 12/Str. Podul Viilor, nr.2;
17. Proiect
de hotărâre privind modificarea arondării unităţilor administrativ-teritoriale
din judeţul Maramureş la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a
persoanelor ;
18. Proiect
de hotărâre privind aprobarea listei unităților de cult beneficiare de
finanțare nerambursabilă, declarate eligibile la sesiunea de finanțare din anul
2022, etapa a II-a;
19. Proiect
de hotărâre privind aprobarea majorării capitalului social la S.C. „Drumuri –
Poduri Maramureş” SA ;
20. Proiect
de hotărâre privind modificarea Statului de funcţii pentru Muzeul Județean de
Etnografie și Artă Populară Maramureș;
21. Proiect
de hotărâre privind acordarea titlului de “Cetățean de onoare al Județului
Maramureș” domnului Pamfil Bilțiu (foto2);
22. Proiect
de hotărâre privind acordarea titlului de “Cetățean de onoare al Județului
Maramureș” domnului Ludovic Gyorffy;
23. Proiect
de hotărâre privind acordarea post mortem a titlului de “Cetățean de onoare al
Județului Maramureș”, domnului Cornel Sitar.
CJ MM
luni, 26 septembrie 2022
Cărțile anului
de Gheorghe Pârja
Și a fost concursul Cărțile anului 2022, manifestare
organizată în această toamnă numai de revista de cultură NORD LITERAR. O
manifestare sub semnul unei apreciabile durate. După calculele mele, date
culese din presă, s-ar rotunji mintenaș trei decenii. O vreme lungă pentru
literatură, în vremi cu alte priorități. La multe dintre edițiile precedente am
fost martor. Da, un timp literar cu marcă băimăreană, cu participanți de
valoare ai literaturii române. Se celebra o sărbătoare a scrisului românesc,
prin care se aprecia valoarea cărților confraților din Maramureș. Era făcută de
scriitori precum Augustin Buzura, Nicolae Breban, Cornel Ungureanu, Mircea
Muthu, Varujan Vosganian, Mircea Petean, Ioan Moldovan. Și lista celor veniți
în Nord este mai lungă, precum este și viața manifestării. Era un regal al
dialogului despre literatură, despre noi, oamenii care ne-am pus sufletul în
cărți.
Pentru mine, această ediție a Cărților anului a fost
și un prilej de a evalua meritele celor care au pus struțul pe poarta acestei
idei. Sunt intelectuali consecvenți cu ei înșiși, cu operă literară confirmată
de critică, cu suflul entuziast de a disloca comoditatea și vremea unduitoare.
Îi am în față, în felul meu, pe regretatul critic literar, Augustin Cozmuța,
recunoscut printre inițiatorii acestui eveniment, pe consecventul întru Cărțile
anului, criticul și istoricul literar Săluc Horvat, fost manager al revistei,
tot în eșalonul dintru început. Foarte aproape de ei au fost universitarul Gheorghe
Glodeanu, V.R Ghenceanu, Ion M. Mihai, Mircea Bochiș. Apoi, în jurul revistei
s-au adunat și alte nume de scriitori, care fac ca publicația să-și vadă de
valoarea ei recunoscută. Apare și sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Am simțit nevoia să fac această recapitulare, pe
sărite, dar cu eroi reali, acum la Sărbătoarea Cărților anului 2022. Sâmbătă,
24 septembrie, în holul Palatului administrativ, a avut loc decernarea
premiilor Cărțile anului. A fost o ediție cu sită nouă. Actualul manager al
revistei de cultură NORD LITERAR, doamna Dana Buzura-Gagniuc, a intrat cu bine
în rolul ei, câștigat prin concurs. A făcut aprecieri valorice despre cărțile
primite pentru jurizare, despre autorii care au cercetat liric, epic și
științific domenii de interes. Și pe mine m-au interesat cărțile trimise spre
judecare valorică. După o perioadă de acalmie economică, de griji sociale, de
alte tulburări din jur, autorii care cred în scrisul lor nu s-au dezmințit.
Concursul, sobru în esența lui, a fost și o provocare
de bun augur. Au fost premiate și apreciate cărți din domenii diverse. De la
poezie, la critică literară, de la cartea de știință la studii de cercetări în
domeniul etnografiei și folclorului, memorialisică, ori cartea de istorie. Un
premiu cu parfum inedit s-a acordat cărții ca obiect de artă. Premiul pentru
Cartea anului, aici spun și numele laureatului, a fost acordat prestigiosului
etnolog și folclorist Pamfil Bilțiu, pentru cartea lui de excepție: „Ion Stan
Pătraș și zestrea sa artistică.” Despre multe dintre cărțile premiate și
apreciate la această ediție a Cărților anului am scris la timpul potrivit. Fără
a ști că vor fi o probă de juriu. M-a bucurat coincidența aprecierilor mele cu
cele ale juraților.
Da, a fost o ediție care confirmă că mai avem în
Maramureș autori ce trebuie prețuiți. Iar această ediție a făcut-o. După cum
ne-a spus și doamna manager la deschiderea manifestării: “Vom duce mai departe
o tradiție! Pentru că tot ce e bun trebuie să meargă mai departe.” Așa să fie!
Noi, breasla scriitorilor din Maramureș, vom susține, cum am făcut-o și până
acum, ca scrisul nostru să fie o marcă a vremii în care suntem. Să fim alături
de revista NORD LITERAR, pentru suveranitatea valorii creației noastre. Da, a
fost o ediție de aplaudat premiile, mențiunile și participanții. Ei au dat
farmecul duratei manifestării. Dar și a celei din această toamnă. Să ne vedem
la anul care vine.
P.S. În deschiderea manifestării, am păstrat un
moment de reculegere pentru poeta IOANA ILEANA ȘTEȚCO, membră a Uniunii Scriitorilor
din România – Reprezentanța Maramureș, care sâmbătă, 24 septembrie, în ziua
decernării premiilor, ar fi împlinit șapte decenii de viață. A plecat dintre
noi exact în urmă cu două luni.
duminică, 25 septembrie 2022
Concursul ”Cărțile anului” și-a desemnat câștigătorii
Desfășurat în fiecare an în cadrul ”Sărbătorii Castanelor”, concursul ”Cărțile anului”, organizat de Revista de Cultură ”Nord Literar” și-a desemnat câștigătorii. De-a lungul timpului, în această agoră culturală numită Nord Literar, s-au auzit voci importante ale literaturii, s-au promovat valori, s-au descoperit talente, iar nume de referință ale literaturii române s-au regăsit în juriul concursului.
”Cărțile anului” s-a impus valoric și, cu mici intermitențe, s-a perpetuat în timp, încă din 1992, de când, regretatul scriitor și jurnalist Augustin Cozmuța a venit cu ideea acestui concurs. În anul 1993 s-a organizat prima ediție a „Cărților anului”. Înființată în 2003, Revista de Cultură ”Nord Literar” a preluat ideea organizării concursului, având ca parteneri în timp Asociația Scriitorilor Maramureș, condusă de Săluc Horvath, Primăria Municipiului Baia Mare și Consiliul Județean Maramureș.
În holul Palatului Administrativ Baia Mare, scriitorii care și-au înscris cărțile în concurs, dar și reprezentanți ai mediului literar maramureșean au participat la festivitatea de premiere, desfășurată sâmbătă 24 septembrie.
Juriul, al cărui președinte a fost conf. univ. dr. Carmen Dărăbuș a decis acordarea a 11 premii și a 6 mențiuni. Premiul ”Cartea Anului” a fost obținut de Pamfil Bilțiu pentru lucrarea Ion Stan Pătraș și zestrea sa artistică, iar Premiul special al juriului a fost acordat prof. Delia Munetan – pentru realizarea antologiilor George Vulturescu, Anton Pann, Vasile Igna din colecția „O sută și una de poezii” a Academiei Române.
Câștigătorii pe secțiuni sunt următorii:
- Premiul pentru poezie: Vasile Morar – pentru volumele Poemele umbrei, Cartea ultimilor cai, Cartea mâinii dumitale, Poeme tăvălite-n iarbă, Epistole către Filipeni;
- Premiul pentru debut în poezie: Anca Goja pentru volumul Păpuși;
- Premiul pentru „editare antologie”: Nicolae Scheianu pentru lucrarea O antologie de proză maramureșeană contemporană;
- Premiul pentru critică literară: Delia Muntean pentru lucrarea Poezia de lângă noi;
- Premiul pentru „carte de știință”: Veronica Cornelia Oneț pentru lucrarea Nume în basme românești și străine;
- Premiul pentru entografie și folclor: Corina Isabella Csiszar pentru lucrarea Obiceiuri din Țara Lăpușului;
- Premiul pentru memorialistică: Dumitru Chiș pentru lucrarea Sălișteni de seamă de ieri și de azi;
- Premiul pentru „carte de istorie”: Viorel Rusu și Lucia Pop pentru Clădiri, edificii, monumente și statui cu poveste. O altfel de istorie a orașului Baia Mare; și Alexandru Bucur și Marius Câmpeanu pentru Participarea românilor din comuna Copalnic- Mănăștur la Primul Război Mondial (1914-1918);
- Premiu pentru „carte – obiect de artă” pentru volumul Mircea Bochiș pentru ilustrarea volumului Plăcuțele din Medio Monte. Cuvânt și imagine;
Mențiuni s-au acordat următorilor autori:
- Gelu Dragoș, pentru volumul de versuri Singurătatea poetului;
- Nicolae Dumitru, pentru volumul de proză Amintiri revărsate;
- Adriana Pop și Doina Maria Tudor, pentru volumul Haikuuri pentru copii;
- Ioan Halas, pentru volumul de epigrame Umor pandemic;
- Radu Botiș, pentru volumul Sfaturi pentru mântuire, grijă pentru suflet;
- Nicoară Mihali, pentru îngrijirea ediției adaptate Avram Iancu, biografia din 1897 (autor: Iosif, Sterca Șuluțiu de Cărpeniș).
sâmbătă, 24 septembrie 2022
Pamfil Bilţiu marele câştigător al ediţiei din acest an al Concursului "Cărţile Anului"
Voi reveni cu câştigătorii Concursului "Cărţile Anului", ediţia 2022 cât de curând. Deocamdată, pentru buna informare a cititorilor blogului MOARA LUI GELU, câteva aspecte de la acest concurs, încadrat în cadrul manifestărilor "Sărbătoarea castanelor" (eu nu prea am simţit acest lucru, nici un oficial din cadrul Primăria Baia Mare nu a fost prezent, iar bani nu ştiu să se fi alocat!).
Locaţia a fost aleasă Holul Prefecturii Maramureş şi nu Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" cum a fost de obicei, lucru reproşat şi de poetul Vasile Morar. Că a fost semiîntuneric nu mai spun că se poartă, că jumătate dintre participanţi, şi ei puţini, (doar cei care au trimis cărţi şi ceva rudenii), au stat în picioare, numărul scaunelor puse la dispoziţia manifestării de către organizatori fiind de maxim 15, dar mai contează acum?
Pe lângă o mediatizare aproape inexistentă, pe afiş şi diplomele primite sunt trecuţi ca organizatori Consiliul Judeţean Maramureş (nici urmă de vreun oficial!), Primăria Baia Mare (am spus) şi revista de cultură "Nord Literar", printre cei prezenţi trebuie amintiţi din respect câţiva dintre fondatorii ei: Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu şi Ştefan Jurcă, dar deşi sunt instituţii serioase (sau ar trebui să fie!) din nou cultura este "cenuşăreasa" în ceea ce priveşte alocarea de bani, premiile find minuscule asemeni P.I.B. ului României, nici măcar nu spun sumele ca să nu râdă artiştii invitaţi la Sărbătoarea Castanelor sau fotbaliştii de la Minaur când mai obţin şi ei o victorie în Divizia "B".
Dacă în ceilalţi ani preşedintele juriului a fost ales din afara judeţului (personalităţi ai Transilvaniei culturale), anul acesta a fost dr. Carmen Dărăbuş (o personalitate marcantă a Maramureşului literar, pe care o preţuiesc), mă gândesc că tot din motive pecuniare sau pe principiul totul "pe repede-nainte", să mai bifăm un eveniment cultural sau să legitimăm noua conducere.
Pe unii a surprins absenţa scriitorului Săluc Horvat, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare, manager interimar (până mai ieri) al revistei "Nord Literar" la manifestarea pe care a iniţiat-o, dar urând succes noii conduceri, cu Dana Buzura-Gagniuc în frunte, nu pot să nu remarc lipsa de fair-play sau lipsa de tact, (aşa cum îl au unii politicieni), ca să mulţumească sau să amintească efortul depus de acesta (prof. Săluc Horvat) de-a lungul timpului ca această manifestare să fie aşteptată cu mult interes de către scriitorii maramureşeni fiind o manifestare de ţinută care legitimează valoarea scriitoricească.
Cu bune şi rele, mă bucur că acest concurs există, mă bucur că marele câştigător a fost desemnat folcloristul Pamfil Bilţiu cu volumul "Stan Pătraş şi zestrea sa artistică", Editura "Cetatea Romei", director Nicoară Mihali. Pe merit!
Gelu DRAGOŞ
luni, 1 martie 2021
Concurs - interactiv cu premii şi diplome oferite de editură. Povești pentru „copiii singuri”
În clipa în care scriitorul Pamfil Bilțiu a aflat că scriitorul Nicoară Mihali și-a făcut o editură, i-a dăruit o carte de povești culeasă de-a lungul timpului de la țăranii din Maramureș. Volumul intitulat „Bătrânul Împărat și păsările dragostei” a apărut ca un dar de Sfântul Nicolae pentru toți copiii iubitori de povești.
Luna aceasta a ieșit de sub tipar o carte de povești
într-o calitate grafică de excepție. Volumul „Bătrânul Împărat și păsările dragostei”
a apărut la editura Cetatea Romei, ilustrat de către scenografa Anca Cernea de
la Teatrul ACT din București, și cuprinde șapte povești pline de învățătură, de
sfaturi înțelepte, transmise din generație în generație de către țăranii Maramureșului
pentru pruncii lor. Aceste povești au fost culese de către etnologul Pamfil
Bilțiu și au fost adaptate limbajului zilelor noastre de către scriitorul
Nicoară Mihali, pentru că există cuvinte pe care copiii din București, de
exemplu, nu le-ar înțelege: socăciță, mândruță, caier, cânepă, a toarce, hâdă,
strigoi etc. În prefața cărții, editorul declară „că timp de 20 de ani, prin
mâna lui au trecut sute de manuscrise care s-au transformat în cărți cu
ajutorul tiparului.
Acum, în momentele grele pentru omenire, când școala
a devenit o clădire fără elevi, și-a pus în gând că este nevoie de întoarcere
la povești. Așa cum s-a mai arătat, autorii acestor povești sunt oameni simpli,
oameni necunoscuți, fără nume sonore precum scriitorii. Copiii de altădată au
fost crescuți cu povești în timp ce elevii zilelor noastre au o școală BMW care
visează mașini de lux și o școală on-line, care, din cauza pandemiei, i-a
îndepărtat pe bunici să le spună câte o poveste în fiecare seară nepoților”,
spune Nicoară Mihali. Așa s-a născut ideea de a pregăti această carte de
povești pentru „copiii singuri”. Singuri, nu în sensul că nu au părinți, ci în
sensul că foarte puțin se mai ocupă școala de ei.
Ca să înțelegem mai bine cum s-a umplut tolba cu
povești a etnografului Pamfil Bilțiu, merită să poposim în casa lui Vasile Buda
în vârstă de 75 de ani, în anul 1990, în satul Ungureni din Țara Lăpușului,
când etnologul înregistrase pe bandă vreo 5 ore cu povești. Trecuse bine de
miezul nopții, banda era terminată, etnologul adormise, iar povestitorul l-a
trezit și a spus să-și „pregătească măgăoaia” că încă mai are de spus povești
până dimineață. Cel mai greu a fost să se dea titlul acestei cărți. Nicoară
Mihali s-a consultat în permanență cu autoarea ilustrațiilor acestei cărți. Pe
măsură ce desena, trimitea desenele care să însoțească poveștile. „La un moment
dat am găsit titlul cărții ca «Cenușotca», era o formulă ingenioasă a autorilor
anonimi din Maramureș, care aveau o poveste asemănătoare cu Cenuşăreasa. Simbolul
cenușii este foarte puternic: din mistuirea unei iubiri se va naște alta.
Cuvântul vine din limba valahă, dar și din limba slavă. Cenușa îngroapă lumea
copilăriei, iar adolescența aduce alte experiențe personajului. După mai multe
căutări, am ajuns în sfârșit la titlul «Bătrânul Împărat și păsările dragostei»,
pentru că maramureșenii au varianta lor de basm la «Tinerețe fără bătrânețe și
viață fără de moarte»: într-o dimineață, Împăratul se trezește și realizează că
a îmbătrânit strângând toată viața avere. Îi cheamă pe cei trei feciori să le
împartă averea, dar
să-i aducă în schimb păsările dragostei din
tinerețe. În varianta basmului din Maramureș, personajul nu îmbătrânește, ci cu
ajutorul păsărilor dragostei se întoarce la tinerețe. Feciorul cel mic îi va
aduce păsările dragostei călătorind pe spinarea unei vulpi”, explică Nicoară
Mihali.
Chiar dacă o parte dintre copiii care vor ajunge în
posesia acestei cărți nu cunosc încă alfabetul, ei vor putea înțelege foarte
bine poveștile cu ajutorul desenelor. Amintindu-ne de ceea ce spunea Seneca, că
rădăcinile fiecărei învățături sunt amare, și că roadele ei sunt dulci, cartea
aceasta le oferă copiilor dulceața poveștilor pentru a fi fericiți. Cele 7
povești poartă nume generice: Omul și lupul, Fata floare și drăguţul strigoi,
Povestea celor doi nepoți de împărat orfani, Baba care toarce, Pahon cel sărac,
Cenușotca și Bătrânul Împărat și păsările dragostei.
Poveștile
sunt culese de la Vasile Buda din Ungureni, de la Floarea Rus din Oarța de Sus,
de la Gheorghe Bancoș din Urminiș, de la Nița Dăncuș din Ieud, de la Maria Zah
din Băița de sub Codru și de la Dochia Lucian din Costeni. Cartea se așază ca o
zăpadă proaspătă peste urmele lui Moș Nicolae, care va trece pe la ferestrele
copiilor cuminți. Imaginea din poveste, trăită de un personaj, sună cam așa:
„Am fost și eu la nuntă și mi-au pus ciorbă într-un ciob spart și am mâncat de
m-am săturat”. Este la fel ca imaginea Sfântului Nicolae care prin bunătatea
lui a renăscut un obicei pe care-l păstrăm de sute de ani, cel de a dărui și a
aduce bucurii copiilor. „Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa.
Și-am încălecat pe-o roată și v-am spus povestea toată. Și-am încălecat pe-o
alună, poate că a fost și minciună”.
Volumul va fi dus de către editor în școlile din
Maramureș, atunci când acestea vor fi deschise, iar copiii care vor citi
această carte, și vor demonstra asta, vor fi premiați de către editură.
Autor:
Mircea Crişan
Sursa: Gazeta de Maramureş
Nota noastră. Concursul este în plină desfăşurare iar pentru a vă înscrie luaţi legătura cu directorul editurii, dr. Nicoară Mihali, nr. telef. 0745861650 sau contact pe adresa de mail nicoaramihali@yahoo.com
marți, 25 decembrie 2018
Martor la izvoare • Colinda, o carte de spirit
Crăciunul este o sărbătoare magnifică, de o încărcătură spirituală cu totul aparte, care a asigurat perfecționarea prin viu grai a celei mai frumoase, mai înălțătoare și mai complexe manifestări artistice a sufletului uman: colinda.
Colinda este cântecul care ne vestește că timpul va trage peste anul trecut o perdea și ne va șopti „ați mai îmbătrânit puțin”. Colinda aprinde făclia speranței și credem că în noul an vom avea parte de bine, vom fi mai prosperi, mai bogați și mai buni.
Câte înțelesuri și concepții de gândire a semănat în colinde acest popor, înzestrat cu atâta imaginație și har creator?! Este suficient să luăm, spre pildă, colindele rit de ploaie, sau cele care descriu aratul și semănatul, ca să dovedim că de când suntem am practicat agricultura și în zonele sărace de munte și n-am fost un popor doar de păstori, cum vrut-au unii să ne caracterizeze.
Ce minunate poezii conțin colindele și ce mare istorie de spirit stă scrisă în ele! Ce frumos se face elogiul gospodarului harnic, care „Brazdă neagră răsturnă, / Grâu roșu revărsă, / Grâu roșu de primăvară, / Să răsară până-n sară; / Grâu roșu ca și focù, / Să să sature omù”. Prin vers se face elogiul meșterului genial, făuritorul de minuni, căci avem colindă și la Meșterul Manole, care exprimă supremația creației și culmile pe care omul cu har le poate atinge.
Colinda dezvoltă, adesea, o poezie de cea mai mare frumusețe, ajunsă la noi după un lung drum al desăvârșirii artistice, pe cale orală. Ne impresionează sufletul versurile șlefuite: „Îngerii când îl văzură, / Mare rugă-n cer făcură. / De ruguța lor cè mare, / Pomii-n rai să legănarè, / Când cu vârvurile-n sus, / S-a născut Domnu’ Iisus, / Când cu vârvurile-n jos, / S-a născut Domnu’ Hristos”.
Ce impresionante sunt colindele la fată, în care este așezată în leagăn de mătase, purtată în coarne de boul sur, simbol al primăverii și animal sacralizat, și coase cu mâna-i meșteră straie pentru drăguțul ei. În colindă descifrăm vrăji și farmece consacrate căsătoriei și elementelor emblematice: inelul, cununa, deoarece căsătoriile trebuiau să se împlinească în câșlegile ce vor veni, ca să se asigure perpetuarea neamului și a spiței umane: „Iè-n fântână s-o plecat, / Junii la iè s-o țâpat, / Inelu’ i l-o luat”. Nu lipsesc nici urările direct la căsătorie: „Adă, june, inelù, / Cununa-te-ai cu dânsù”.
Dar colinda este și o mare carte de spirit a creștinismului, prin care specia capătă valențe în plus. Primim acel plus de înnobilare, de care avem atâta nevoie, atunci când o ascultăm cu emoție: „Cum s-a născut Hristos în frig, / În ieslea cea săracă, / Iar boii peste el suflau, / Căldură ca să-i facă”.
Cât de mult ne-au legănat colindele copilăria este greu de redat în cuvinte, cu câtă nerăbdare așteptam venirea serii acestei miraculoase sărbători, dintre toate cea mai încărcată de trăire spirituală. „Vin colindătorii, / Cum veneau odată, / Să colinde-n noaptea / Asta fermecată.” Cu câtă bucurie învățam colindul și rosteam cele mai frumoase cuvinte pe care le-a articulat vreodată limba română: „O, ce veste minunată!” Nimeni nu poate reda cu cât neastâmpăr insistam la mamele noastre să ne pregătească traistele albe, legate cu fuior de cânepă, încărcăte de valențe magice, botele cu zurgalăi, pe care le împodobeam cu flori și verdeață, să fim mai bogați și mai prosperi, ca florile de frumoși. Cine poate reda nerăbdarea cu care o porneam, până a nu se culca găinile, să ajungem să colindăm tot satul, așa cum o cereau legile nescrise ale tradiției? Cine poate reda în cuvinte cu câtă emoție ajungeam pe la casele gospodarilor, turtindu-ne nasurile înghețate de fereastră, să vedem în casă cum se pregătește gazda să ne primească? Cine poate reda în cuvinte cum ceream acordul gazdei, după datină, cu „Veseli-ti-i, gazdă? Slobod îi a colinda?” și cu câtă bucurie rosteam, cel mai adesea: „O, ce veste minunată!”, veritabilă odă închinată sărbătorii, prin care vesteam cel mai mare miracol al omenirii: nașterea din fecioară? Cine poate reda în cuvinte expresive cu câtă încărcătură poetică felicitam gazda către final și ce mesaj umanist exprimă poezia rezervată felicitării, specifică sărbătorii, când, la fine de an fiind, prin tot ce se oficiază, se pune sub semnul binelui anul ce va veni. „Și colinda nu-i mai multă, / Să trăià cine ascultă. / Și colinda-i atâtà, / Cine-ascultă să trăià”. Și astfel de formule și de motive le colindam mai bine, mai expresiv și mai tare, ca să ne audă gazda și să se împlinească pe cale magică cele rostite, așa cum a lăsat tradiția: „Noi colinda o gătăm, / Sus la ceruri o-nălțăm, / Jos la gazde o-nchinăm, / O-nchinăm cu sănătate, / Pă la gazde pă la toate”. Da, pe la toate, pentru că nicio gazdă nu este permis să rămână necolindată.
A vorbi despre colindă este ceva temerar și asta pentru că orice cuvinte am căuta nu îi putem reda strălucirea. Cine ar putea reda în cuvinte cu câtă încărcătură umoristică făceam aluzie la darurile rituale, la finele colindului: „Dați-ne-on covrig, / Că murim de frig, / Dați-ne o nucă, / Să ne vedem de ducă, / Că noi suntem mititei, / Ne mănâncă cei câni răi / Și ne-așteaptă și tătucu’ / Și ne-ngheață și năsucu’ / Și-om mai rebegi de frig, / Pentru-o nucă și-on covrig”, sau „Puică neagră stă-nt-o labă, / Mie tri colaci îmi trabă, / Cât rotița plugului, / Ici, în straița pruncului”, sau „Dă-mi on pic de slăninucă, / De mi-i frig la o mânucă / Și-on colac mândru rotat, / La noi în straiță băgat / Și-on cârnaț pă cât on lanț, / Învârtit p-ângă grumaz, / Noi să-l trajem pă su’ nas”.
Eram atâta de bucuroși când îi uram preotului satului, cum numai poporul o știe face: „Varsă, Doamne, har și bine / Har și bine de la tine, / Peste casă, peste masă, / Peste oamenii din casă, / Peste noi de la fereastă, Peste mari și peste mici, / peste câți suntem aici…”
Colinda ne recheamă și ne reunește pe toți într-o trăire, într-o bucurie a sărbătorii, într-o visare, făcând să coboare în sufletele noastre pacea, liniștea și smerenia. „O, ce veste minunată!” răsună din nou în sufletele noastre. Răsună întru bucuria de mai bine și întru bucuria de a trăi frumos în sărbătoare. Să avem cu toții Crăciun 2018 fericit!