O întrebare justificată

 

Dacă pentru un profesor sau un medic sunt necesare examene și ani de pregătire, de ce nu am avea aceleași pretenții și pentru cel care devine liderul statului?

Urmăresc cu revoltă și dezamăgire mascarada candidaturilor la cea mai înaltă funcție în Statul Român.

În timp ce pentru orice altă profesie serioasă este nevoie de examene, ani de studiu și pregătire riguroasă, pentru a ajunge Președinte pare suficient doar să ai un discurs populist și sprijinul unor grupuri de interese.

O astfel de funcție ar trebui să fie ocupată doar de oameni cu adevărat competenți, iar selecția lor să fie un proces serios și riguros. Selecție care ar împiedica indivizii care nu au nicio competență să ajungă în poziția de a lua decizii pentru o țară întreagă. Această comisie ar trebui să analizeze competențele candidaților în domenii esențiale: psihologie, politică, economie, apărare, diplomație. Oricine aspiră la această funcție trebuie să cunoască structura statului român, rolul CSAT-ului, obligațiile României în NATO și UE, principalele aspecte ale istoriei noastre și să aibă măcar un nivel mediu de cunoaștere a limbii engleze.

Un președinte nu trebuie să fie doar o figură politică, ci un om cu o înțelegere profundă a realităților naționale și internaționale, capabil să reprezinte România cu demnitate și responsabilitate.

Funcția prezidențială nu trebuie să fie un premiu de consolare pentru politicieni eșuați sau o rampă de lansare pentru impostori!

dr. Valeria BILȚ, scriitor

Notă. Text preluat pentru ca sunt de acord cu fiecare cuvânt!

Toate reacţiile:9

Toți se grăbesc să scape de Iohannis! Alegeri prezidențiale pe 23 martie 2025!

Coaliția de guvernare a stabilit în ședința de sâmbătă, 28 decembrie 2024, data alegerilor prezidențiale. Conform surselor Digi24, acestea vor fi organizate pe 23 martie (primul tur) și 6 aprilie (al doilea tur). Coaliția pro-europeană formată din PSD-PNL-UDMR au anunțat deja public că îl susține pe Crin Antonescu drept candidat comun.

Printre ceilalți candidați se mai numără Elena Lasconi (USR), Nicușor Dan (independent), Călin Georgescu (independent) și Daniel Funeriu (independent).

Alegerile prezidențiale din 2025 vor fi repetate după ce Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al scrutinului organizat la finalul lunii noiembrie.

Hotărârea Curții, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători, cu doar două zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale. În turul 2, programat pentru 8 decembrie, urmau să se înfrunte Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).

Alegerile prezidențiale din 2025 vor marca sfârșitul mandatului actualului președinte Klaus Iohannis, iar interesul publicului și al partidelor politice este deja foarte mare, având în vedere contextul politic intern și internațional.

Stabilirea unei perioade clare pentru desfășurarea acestui scrutin reprezintă un moment crucial pentru partidele politice, care vor începe să își construiască strategii pentru a-și mobiliza electoratul și a câștiga sprijinul publicului în vederea alegerilor prezidențiale.

C.L.

Sondaj - Alegeri prezidențiale 2024

 

Sondaj Alegeri Prezidențiale 2024

 

SCANDALUL FRAUDEI DIN 2009: CAM CÂT DE PROȘTI NE CREDE TRAIAN BASESCU?

Fostul președinte a intrat într-un clinci de zile mari, cum se spune la box. Pune la cale cu fidelii săi dezvăluiri de senzație despre oameni grei în stat care ar fi avut acțiuni neortodoxe legate de alegerile din 2009, în speranța retezării capetelor unora dintre ei, care îi stau azi în gît.

Beleaua e că, la acea vreme, ei îi erau profund devotați astfel că, pentru a depăși impasul, fostul președinte aruncă acuzații aiuritoare, fără logică și în disprețul unui bun simț elementar. Cît de mult mai poate forța, însă, coarda liderul PMP? Și cît de proști ne crede?

Întrebat ce părere are despre anchetarea posibilei fraudări a alegerilor prezidențiale din 2009, în urma dezvăluirilor lui Dan Andronic despre noaptea fierbinte al celui de al doilea tur, Băsescu e de-a dreptul încîntat.

“Cred că este un lucru foarte bun. Eu am cerut ca Parchetul General să se sesizeze din oficiu pe informaţiile date de Dan Andronic. Să cerceteze. Eu nu ştiu de o astfel de implicare, dar este binevenită”, a declarat el pentru Digi24, precizând că PMP va susţine demersul.
Pînă aici, lucrurile sunt în grafic, fiind obligatorie asemenea anchetă după dezvăluirile lui Andronic.

De aici încolo, firul logic se rupe, însă.

„Vor constata că fraudarea s-a făcut de PSD, PNL, UDMR şi PC. Pot să fiu audiat, că eu ce am de spus la o comisie am spus şi public. Proba că au fost fraudate alegerile este aceea că s-au renumărat cele 130.000 de voturi anulate şi s-a constatat că 3.000 erau voturi furate de la mine. Eu aş vrea să se numere, să vedem câte pachete de voturi, din voturile care mi se cuveneau mie, au fost băgate în traista lui Geoană.” mai spune Băsescu.

Va să zică, Andronic, dacă n-o spune de-a dreptul, măcar sugerează că Oprea, Coldea, Maior, Kovesi, Onțanu, Iordănescu etc se adunaseră în casa primului pentru a coordona o anume parte a procesului electoral, mai precis votul din diaspora, care l-a scos președinte pe Băsescu.
Dezvăluirile respective sunt clar făcute cu aprobarea șefului de partid al lui Andronic, aflat în mare război cu Laura Kovesi ori Coldea, cum se știe.
Totuși, Băsescu indică un alt sens al fraudei, exact contrar lui Andronic.
Nu se lucra în favoarea lui, ci împotriva lui, pentru el a fost, de fapt, victima fraudei electorale, deși a cîștigat.

Jocul lui Băsescu e simplu, dar și jenant, totodată: el divulgă mînării, mai mult ca sigur reale, comise în favoarea lui de gașca lui Oprea în 6 decembrie 2009, dar vrea, totodată, să iasă curat ca lacrima, astfel că vorbește de un furt de voturi de la el spre PSD.

Deci, Oprea, Onțanu, Coldea & comp au tras pentru PSD în noaptea fatidică.

Interesantă poziționare.

Gabriel Oprea și Anghel Iordănescu părăsiseră cu scandal PSD în cursul anului 2009.

În 6 octombrie 2009, cei doi difuzau presei o declarație în care salutau intrarea lui Băsescu în cursa electorală: ”Consideram candidatura presedintelui Traian Basescu ca fiind ghidata doar de interesul national si fara implicarea vreunui interes specific de grup (…) Singura solutie responsabila pentru Romania si pentru romani este ca Traian Basescu sa obtina un nou mandat de presedinte”.

La scurt timp, din PSD a fost exclus și Neculai Onțanu, după ce acesta dăduse, la rîndul său, pe 21 octombrie, o declarație similară: “Traian Basescu a dovedit ca are dorinta de schimbare a Romaniei, stie sa se lupte pentru aceste idei si sunt convins ca alaturi de domnia sa vor veni multi specialisti, politicieni si independenti”.
Pe 22 octombrie, Onțanu e exclus din PSD.

Pe 23 octombrie, președintele Traian Băsescu semnează un decret prin care Gabriel Oprea, Puiu Iordănescu și Neculai Onțanu primesc încă o stea de general în rezervă, a patra și ultima posibilă pentru fostul ministru. Băsescu nu mai avea răbdare pînă la 1 Decembrie ca să-și răsplătească fidelii.

Gașca Oprea se sudează tot mai puternic: la jumătatea lui noiembrie, o găsim la o mega-petrecere la hotelul Radisson, unde are loc botezul fiului lui Dinu Pescariu, denunțătorul de profesie de mai tîrziu, dar și gazda meciurilor de tenis ale lui Coldea, Maior, Dragnea și alții.
La chef, Oprea, Onțanu și chiar Eugen Bejinariu – încă membru PSD – stau, veseli, la aceeași masă, între multe alte VIP-uri.
Concordia nu era deplină, însă: ajuns mai tîrziu la chef, Victor Ponta (cu soția Daciana) vine la masa lui Oprea, dă mîna cu Bejinariu, dar nu și cu tandemul Oprea-Onțanu, cărora le întoarce, ostentativ, spatele.

După alte trei săptămîni, regăsim cheflii de la Radisson, plus alți cîțiva, acasă la Oprea, conform dezvăluirii lui Andronic.

Iar noi trebuie să-l credem azi pe fostul președinte că cei în cauză, dacă s-au dedat la furtul de voturi, au făcut-o în favoarea PSD.
Cam cît de proști ne crede Traian Băsescu?

Autor: Bogdan Tiberiu Iacob

Sursa: In Politics

P.S. La începutul lunii noiembrie 2009 s-a mai produs un eveniment misterios, care nu a făcut prea mari valuri la acea vreme, însă care avea să se dovedească de o importanță uriașă în economia alegerilor prezidențiale, atît cele din 2009, cît și cele din 2014. Dar, despre asta veți afla amănunte în curînd.

CERERE DE ANULARE A ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2 NOIEMBRIE 2014 - GHEORGHE FUNAR

Către,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI

În atenţia domnului Preşedinte AUGUSTIN ZEGREAN

Subsemnatul Gheorghe Funar, candidat la funcția de Președinte al României, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, str.____, nr.__, bloc __, etaj __, ap.__, județul Cluj, având C.I. seria CJ nr.____, CNP ________, eliberată de S.C.P.L.E.P. Cluj-Napoca la data de 17 iunie 2014, e-mail gheorghe_funar@yahoo.com, telefon ______, in temeiul art. 52. al. 1 si 2, din Legea nr. 370 din 2004 formulez prezenta

CERERE DE ANULARE A ALEGERILOR PREZIDENTIALE DIN 2 NOIEMBRIE

Pentru urmatoarele motive:

In fapt:

1.Cu ocazia turului de scrutin din data de 2 noiembrie a.c. nu s-a asigurat egalitatea cetățenilor în fața legii, milioanele de cetățeni români aflați în străinătate fiind discrimininati prin arondarea a circa 13.000 de cetateni cu drept de vot la o secție de votare. Au fost astfel încălcate prevederile Constituției României, articolul 1, alin.5, articolul 16, alin.1, 2 și 3, articolul 31, alin.1 si dreptul de vot a peste trei milioane de cetățeni români aflați în străinătate. Cu toate că față de alegerile prezidențiale din anul 2009 a crescut cu circa două milioane  numărul românilor exilați din Țara-Mamă din cauza sărăciei, Ministerul Afacerilor Externe și Biroul Electoral Central au redus numărul secțiilor de votare din străinătate la numai 294, iar numărul estimat al buletinelor de vot pentru cetățenii români aflați în străinătate a fost stabilit la numai 600.000 de buletine de vot.

Pe cale de consecință, în ziua de 2 noiembrie a.c., din numărul total al românilor cu drept de vot aflați în străinătate, de peste patru milioane de cetățeni români, nu a fost asigurat dreptul de vot pentru circa 3,5 milioane de alegători.

În tot cursul zilei alegerilor pentru funcția de Președinte al României, în 2 noiembrie a.c., la marea majoritate a secțiilor de votare au existat cozi uriașe, formate din multe mii de cetățeni români care au dorit să-și exercite dreptul de vot şi care au fost împiedicaţi sa-şi exercite dreptul la vot. Numărul lor total întrece cifra de două milioane de alegători cu drept de vot, care nu au avut acces în secţiile de votare din străinătate.  În Italia, pentru peste un milion de cetăţeni români cu drept de vot, Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) împreună cu Biroul Electoral Central (B.E.C) au asigurat numai o sută de mii de buletine de vot. Ca urmare, în mod ilegal şi cu premeditare la circa nouă sute de mii de cetăţeni români le-a fost încălcat dreptul de a alege, un drept înscris în Constituţia României, la articolul 37.

În niciuna din ţările lumii unde trăiesc şi muncesc, în total, peste patru milioane de cetăţeni români cu drept de vot, nu le-a fost asigurat acest drept fundamental al omului. Pe cale de consecinţă, la Ambasadele şi Consulatele României din Madrid, Roma, Londra, Paris, Viena, Bruxelles, Haga, Luxembourg, New York, Torino, Dublin, Munchen, Bonn, şi multe altele au fost manifestaţii publice de protest ale miilor de votanţi români cărora nu le-a fost asigurat dreptul de a vota nici măcar după ce au stat 4-5 ore la cozi interminabile. Pentru a nu putea să-şi exercite dreptul de vot milioanele de români aflaţi în străinătate, la puţinele secţii de votare s-au amenajat doar 2-5 cabine de vot, au asigurat doar câteva ştampile de vot (de regulă mai puţine decât numărul cabinelor), nu au existat buletine de vot necesare pentru toţi alegătorii şi nici formulare de declaraţii pe proprie răspundere. De exemplu, la Torino, unde sunt peste o sută de mii de alegători români a existat numai o singură secţie de votare cu trei cabine de vot.

În timp ce în Bucureşti, pentru circa două milioane de votanţi au existat 1.200 secţii de votare, în străinătate, pentru peste patru milioane de alegători, au fost înfiinţate aproape trei sute secţii de votare.

Curtea Constituţională, conform legii nr 47/1992 are dreptul să solicite la MAE şi BEC, situaţia cu numărul alegătorilor români din fiecare ţară a lumii; numărul de buletine de vot asigurate; numărul de declaraţii pe propria răspundere; numărul secţiilor de votare şi locaţia acestora; numărul cabinelor de vot; numărul de ştampile.

Atât MAE cât şi BEC, sunt obligate să ofere aceste informaţii la solicitarea Curţii Constituţionale a României.

Este evident că Guvernul împreună cu Autoritatea Electorală Permenentă şi Biroul Electoral Central, în mod deliberat şi cu încălcarea Constituţiei României nu au organizat în mod corect şi legal alegerile pentru milioanele de români din străinătate, cu scopul de a nu le asigura dreptul constituţional de a vota pentru un alt Preşedinte al României care să nu facă parte şi să nu fie susţinut de partidele politice care i-au obligat să-şi părăsească Ţara-Mamă şi familiile, i-au determinat să emigreze din lipsa locurilor de muncă şi din cauza sărăciei.

Conform Legii nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, art.57, alin.1: „Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu a dreptului de vot sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

NUMAI ÎNCĂLCÂND ŞI SFIDÂND CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ŞI LEGEA NR.370/2004, ÎN DISPREŢ FAŢĂ DE POPORUL ROMÂN, MAI ALES FAŢĂ DE MILIOANELE DE ROMÂNI DE PRETUTINDENI, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ, PRIN NERESPECTAREA PROPRIILOR ATRIBUŢII ŞI A LEGII NR.47/1992, PROBABIL ŞI LA COMANDĂ POLITICĂ, AR ÎNCERCA SĂ ACCEPTE REZULTATELE ILEGALE PE CARE LE PREGĂTEŞTE BIROUL ELECTORAL CENTRAL ŞI ASTFEL RISCĂ SĂ SE TRANSFORME, ÎN FAPT, ÎN PRIMA CURTE NECONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI sau CURTEA PENTRU NERESPECTAREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI.

Personal, fiind şi candidat la funcţia de Preşedinte al României, sunt obligat, la fel ca şi toţi membrii Curţii Constituţionale, să respect Constituţia, supremaţia sa şi legile din România.

Aflând din mass-media din România și din țările unde se află cele peste patru milioane de români cu drept de vot că nu le este asigurată în fapt exercitarea acestui drept de către Guvernul României și Biroul Electoral Central, peste trei milioane de alegători au renunțat să se mai deplaseze inutil în marile orașe ale lumii unde au fost organizate cele 294 de secții de votare din străinătate, la care au fost trimise din țară numai 600.000 buletine de vot. Este evident că peste patru milioane de români cu drept de vot aflați în străinătate nu au avut asigurat dreptul de vot, neexistând decât 600.000 de buletine de vot.

INVEDEREZ FAPTUL CA NU EXISTĂ NICIO PREVEDERE LEGALĂ CARE SĂ PERMITĂ GUVERNULUI ROMÂNIEI ȘI BIROULUI ELECTORAL CENTRAL SĂ TIPĂREASCĂ ȘI SĂ EXPEDIEZE PENTRU ALEGĂTORII ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE UN NUMĂR MAI MIC CU 3,5 MILIOANE  BULETINE DE VOT DECÂT NUMĂRUL REAL AL CETĂȚENILOR. MAI MULT, LEGEA NR.370/2004 ÎI OBLIGĂ PE ORGANIZATORII ALEGERILOR SĂ TIPĂREASCĂ ȘI SĂ DISTRIBUIE UN NUMĂR MAI MARE AL BULETINELOR DE VOT CU 10% DECÂT NUMĂRUL TOTAL AL ALEGĂTORILOR CU DREPT DE VOT.

NEFIIND ASIGURAT DREPTUL FUNDAMENTAL LA VOT PENTRU PESTE 3,5 MILIOANE DE ALEGĂTORI ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE, PRECUM ŞI DREPTUL MEU DE A FI ALES PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI, SOLICIT CURŢII CONSTITUŢIONALE SĂ ANULEZE ALEGERILE PREZIDENŢIALE DIN 2 NOIEMBRIE 2014. Ca urmare, a încălcării dreptului de a fi ales, prevăzut la articolul 37 din Constituţia României, pentru toţi cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, Curtea Constituţională are obligaţia, conform articolului 146, lit.f din Constituţie să decidă anularea alegerilor din 2 noiembrie 2014, pentru că nu s-a respectat procedura pentru alegerea Preşedintelui României. CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ÎI INTERZICE CURŢII CONSTITUŢIONALE SĂ CONFIRME REZULTATELE SUFRAGIULUI DIN 2 NOIEMBRIE A.C, CÂND NU AU FOST RESPECTATE, PENTRU MULTE MILIOANE DE ROMÂNI, DREPTUL DE A ALEGE ŞI DREPTUL DE A FI ALES, PENTRU CEI 14 CANDIDAŢI.

Logic și practic, în condițiile în care ar fi fost asigurat dreptul de vot pentru circa 3,5 milioane de alegători aflați în străinătate, ei ar fi putut influența decisiv numărul de voturi obținute de fiecare dintre cei 14 candidați la funcția de Președinte al României și tot ei ar fi decis, împreună cu alegătorii din Țara-Mamă, care dintre candidați s-ar fi situat pe primele două locuri și ar fi intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale, programate pentru data de 16 noiembrie 2014.

  2.Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională nu au respectat prevederile articolul 31, alin.1 din Constituția României, respectiv dreptul la informație, care statuează că „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.” Ca urmare a încălcării acestui drept constituțional, alegătorii nu cunosc nici azi care dintre cei 14 candidați a fost sau este ofițer activ ori acoperit al unor Servicii Secrete românești sau străine, precum și care dintre ei a dobândit a doua cetățenie și care este aceasta.

 3.Pentru toți cei 14 candidați la funcția de Președinte al României a fost încălcat grav dreptul de a fi ales, prevăzut la articolul 37 din Constituția României. S-a ajuns la încălcarea gravă a acestui drept fundamental al candidaților la funcția de Președinte al României deoarece Guvernul României împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central au încălcat grav dreptul de a alege pentru cel puțin 3,5 milioane cetățeni români aflați în străinătate. Adevărul este că Guvernul României nu dispune de informații corecte cu privire la numărul total al cetățenilor români din străinătate, respectiv nu cunoaște numărul cetățenilor cu drept de vot care se află în fiecare din țările lumii. În cazul cetățenilor români aflați în Italia și în Spania numărul acestora diferă cu câteva sute de mii în informațiile oferite de Guvernul României comparativ cu cele ale autorităților din cele două țări. Aceiași situație se regăsește, la o scară mai mică, în toate țările din lume în care au ajuns și muncesc cetățenii români.

4.Cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a.c., înclusiv în ziua alegerilor, la 2 noiembrie a.c., au fost semnalate şi înregistrate la birourile secţiilor de votare, la birourile electorale judeţene, la Biroul Electoral Central, la telefonul 112, multe fapte de natură penală, prevăzute la art.57, 58, 59 şi 62 din Legea nr.370/2004.

Guvernul Ponta III l-a favorizat în fiecare zi, în campania electorală, pe candidatul Victor Viorel Ponta, prin oferirea de pomeni electorale din bani publici, de fapt din multe miliarde euro împrumutate în ultimele luni de la băncile străine.

Guvernul Ponta III pentru a-l favoriza pe candidatul Victor Viorel Ponta la alegerile din 2 noiembrie a.c. le-a trimis acasă, la peste patru milioane de cetăţeni foarte săraci, scrisori-înştiinţări cu privire la alimentele pe care le vor primi după alegeri, ca pomană de la Uniunea Europeană, evident numai dacă va fi votat şi ales candidatul Ponta. Acastă tentativă de mituire şi oferire de bunuri, la peste 4 milioane de alegători, este pedepsită de Legea nr. 370/ 2004. Cu aceste peste 4 milioane de alegători săraci, mai ales din mediul rural, au fost influenţate decisiv rezultatele obţinute la vot de către reprezentanţii partidelor politice care s-au aflat, cu schimbul la Putere.

După ce Guvernul Ponta III a achiziţionat în viu (înaintea Crăciunului)  mai multe mii de primari şi aleşi locali, în timpul aplicării O.U.G. nr.45/2014, toţi aleşii locali ai P.S.D. , U.N.P.R. şi P.C. au primit „norme şi instrucţiuni cu numărul obligatoriu de voturi” pe care trebuie să le adune (în 2 şi 16 noiembrie a.c.) pentru candidatul Ponta. În caz contrar, au fost ameninţaţi (pe linie de partid şi de stat) că nu vor primi fondurile pe care le-a promis Guvernul Ponta III, după ziua de 16 noiembrie 2014. Pe cale de consecinţă, toţi aleşii locali ai P.S.D., U.N.P.R. şi P.C. au făcut presiuni asupra alegătorilor, mai ales din mediul rural, i-au dus la vot şi i-au determinat să voteze cu Ponta pentru ca localitatea lor să primească fonduri pentru încălzirea locuinţelor şi şcolilor, pentru iluminat public, pentru unele investiţii începute, pentru contribuţia în vederea accesării fondurilor europene etc. Pentru multe dintre aceste infracţiuni au început sau vor începe cercetările penale.

5.Cu ocazia pregătirii şi desfăşurării campaniei pentru alegerea Preşedintelui României, din noiembrie a.c., au fost săvârşite numeroase infracţiuni care sunt cercetate de Direcţia naţională Anticorupţie (D.N.A.), ca urmare a denunţului penal pe care l-am înregistrat cu nr.14.444 din 28 octombrie 2014  (anexat). Prin  infracţiunile respective, a fost influenţat decisiv votul a peste 8 milioane de alegători, care s-au prezentat la urne, la care se adaugă cel puţin 7 milioane de alegători care au fost determinaţi să nu se prezinte la vot, fiind scârbiţi de manipulările cu sondajele mincinoase, şi de afişajul electoral uriaş, în care au ajuns banii contribuabililor români.

6. Pentru fraudarea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, din noiembrie 2014, Guvernul Ponta III împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (A.E.P.) au achiziţionat fără licitaţie un program informatic de la două firme private străine, specializate în IT. Ca urmare, am fost nevoit să depun încă un denunţ penal la Direcţia Naţională anticorupţie (D.N.A) în ziua de 2 noiembrie a.c., ora 17,00. Denunţul respectiv este anexat la această cerere adresată Curţii Constituţionale.

7.Am aflat, pe surse că Avocatul Poporului în baza articolelor nr.58 şi 59 din Constituţia României, îşi exercită din oficiu atribuţiile pentru apărarea dreptului de a fi ales al celor 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României şi a dreptului la vot al cetăţenilor români din Ţara-Mamă şi din străinătate, al milioanelor de români cărora le-au fost încălcate aceste drepturi fundamentale.

Tot pe surse, am aflat că Avocatul Poporului va solicita Curţii Constituţionale să anuleze alegerile din 2 noiembrie a.c. pentru funcţia de Preşedinte al României, deoarece au fost încălcate, pentru circa zece milioane de cetăţeni, dreptul de a alege dintre cei 14 candidaţi înscrişi în competiţia electorală.

8.Tot pe surse, am aflat că o parte însemnată dintre câinii de pază ai democraţiei, respectiv cei care au apărat şi apără Neamul şi Ţara, cărora le pasă de prezentul şi viitorul Poporului Român, adică mulţi ziarişti, posturi de televiziune şi radio, formatori de opinie, Pro-Democraţia, LADO, toate celelalte Ligi şi Fundaţii care apără drepturile şi libertăţile omului, partidele politice patriotice etc îşi unesc eforturile şi vor ajuta Curtea Constituţională a României să dea o decizie corectă şi constituţională de anulare a alegerilor din 2 noiembrie a.c.

Românii au aflat şi ştiu că în alte ţări democratice din Uniunea Europeană sau de pe alte continente, unde au existat suspiciuni şi dovezi cu privire la fraudarea alegerilor, populaţia a ieşit în stradă şi în urma unor manifestaţii paşnice de protest au obligat la anularea alegerilor fraudate.

Având în vedere încălcarea foarte gravă a dreptului de a alege pentru aproape patru milioane de români de pretutindeni, în mod normal Poporul Român din Ţara-Mamă ar trebui să se solidarizeze cu românii de pretutindeni, să fie organizate adunări publice de protest care să oblige autorităţile de la Bucureşti să anuleze alegerile neconstituţionale din 2 noiembrie a.c.

În aceste zile, Poporul Român are ocazia să afle care dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României şi partidele politice care au participat la alegerile ilegale din 2 noiembrie a.c. au curajul să solicite anularea alegerilor prezidenţiale la care s-a încălcat grav Constituţia Roâniei şi Legea nr.370/2004.

În opinia mea, dintre cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României care nu solicită şi nu acţionează pentru anularea alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie a.c. înseamnă că acceptă şi sunt complici la rezultatele fraudate ale acestora.                                       

Guvernul României împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și Biroul Electoral Central i-au sfidat, din nou pe alegătorii români, pe cel puțin 3,5 milioane de români aflați în străinătate, precum și pe cei 2,3 milioane de decedați înscriși în listele electorale permanente din România. Am convingerea că o bună parte dintre decedații înscriși în listele electorale permanente au declarații pe proprie răspundere și au votat pe liste suplimentare în multe secții de votare din Țara-Mamă, în ziua de 2 noiembrie a.c.

În seara zilei de 2 noiembrie a.c. (după ora 21,00) şi în cursul zilei de 3 noiembrie a.c., reprezentanţi ai Guvernului şi ai Biroului Electoral Central au recunoscut public la posturi de televiziune şi radio, faptul că foarte  mulţi alegători nu au beneficiat de dreptul de a alege, iar candidaţii de dreptul de a fi ales, datorită nerespectării Legii nr.370/2004, a Constituţiei României li unor lipsuri de natură organizatorică. Cu toţii au promis că le vor înlătura în turul doi de scrutin. Azi, premierul şi candidatul viitor, Victor Viorel Ponta, a decis să organizeze de urgenţă o întâlnire cu toţi ambasadorii României, pentru a le solicita ca la următorul tur de scrutin să asigure, împreună cu Biroul Electoral Central, dreptul de a alege pentru toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate. Astfel, primul ministru Victor Viorel Ponta recunoaşte public că la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie a.c. nu a fost asigurat dreptul la vot pentru peste 3,5 milioane de alegători şi cei 14 candidaţi la funcţia de Preşedinte al României nu au avut dreptul să fie votaţi de către marea majoritate a românilor aflaţi în străinătate.

            Având în vedere gravele încălcări ale Constituției României și ale Legii nr. 370/2004, la care s-a ajuns prin numeroase fapte de natură penală, o parte aflate deja în cercetare la Direcția Națională Anticorupție, prin care s-au influenţat decisiv rezultatele alegerilor din 2 noiembrie a.c.

            Ținând seama de încălcarea dreptului de a alege Președintele României pentru circa patru milioane de cetățeni români aflaţi în străinătate.

            Luând în considerare faptul că s-a încălcat grav dreptul de a fi ales pentru cei 14 candidați la funcția de Președinte al României,

            VĂ SOLICIT SĂ DECIDEȚI ANULAREA ALEGERILOR DESFĂȘURATE ÎN ZIUA DE 2 NOIEMBRIE a.c PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL ROMÂNIEI ȘI SĂ HOTĂRÂȚI REPETAREA TURULUI DE SCRUTIN IN A DOUA DUMINICA DE LA DATA ANULARII ALEGERILOR, CU RESPECTAREA ÎNTOCMAI A CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI ȘI A ART. 52, AL 1 DIN LEGEA NR.370/2004.

            În drept, intemeiez cererea pe articolul 1, alin.5, articolul 16, alin.1, 2 și 3, articolul 31, alin.1, articolul 36, articolul 37  şi articolul 146 din Constitutia Romaniei şi pe  art. 52. alin. 1 si 2, art.57, art.58 şi art.59 din Legea nr. 370/2004.

Gheorghe Funar

Candidat la funcţia de Preşedinte al României

Bucureşti,

3  noiembrie 2014