Ana Blandiana, la Nord Literar

                              de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna mai al revistei de cultură Nord Literar, purtând în ea și o veste bună. Chiar foarte bună. Recent i s-a decernat Premiul Național „Iacob Negruzzi” al revistei ieșene „Convorbiri literare”, la cea de-a XXX-a ediție a zilelor revistei. Evenimentul anual depășește cadrul unei simple întâlniri literare şi este o formă de afirmare a unei solidarități culturale profunde. De asta s-au convins și colegii Delia Muntean, redactor-șef al revistei, și Flaviu Claudiu Mihali, tehnoredactor, prezenți la festivitatea de premiere de la Iași. Și eu i-am mulțumit prietenului meu, Cassian Maria Spiridon, directorul publicației, pentru fapta juriului de apreciere a revistei de cultură a Maramureșului. Care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România și este finanțată de Consiliul Județean Maramureș.

Cei care mai au îndoieli față de valoarea revistei noastre să citească numărul recent apărut. Să vi-l prezint. Poemul lunii este semnat de poetul Adrian Popescu. Despre Școala de Pictură de la Baia Mare scrie Alina Petrescu, de la Muzeul de Artă al României. Doamna Irina Petraș continuă serialul răspunsuri/răspunderi, socotind Clujul, locul ei de mijloc, Clujul din cuvinte, Cetatea în care conștiința ei a fost împăcată cu locul. Adică la noi și acasă. Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, deslușește sentimentele care fac din actul de cultură un purtător cu mesaj nobil. Universitarul Gheorghe Glodeanu prezintă cartea Cristinei Nedelcu despre opera lui Vintilă Ivănceanu, poetul care m-a fermecat în tinerețe. Și așa am rămas. O strofă din volumul de debut „Cinste specială”: „Iubito, sânii tăi sunt luna/ Ce urcă lin peste Pamir/ Sunt singur, draga mea sunt singur/ Ca o mașină de scris în cimitir”.

Delia Muntean prezintă volumul „Gellu Naum. Poezia contra naturii”, a profesorului clujean Ion Pop. Daniela Sitar Tăut scrie despre romanul „Castelul Alienării”, de Daniel Bozga. La rubrica Orfeu publică poeme ample Nicolae Silade. Lângă el, parodia neîntrecutului Lucian Perța. Despre recenta carte a Anei Blandiana, cu un titlu incitant “Poate poezia salva lumea” (36 de interviuri) scrie autorul acestor rânduri. Consider că Ana Blandiana este o conștiință europeană. Iar academicianul, istoricul Ioan-Aurel Pop consideră că poeta a devenit un veghetor al Cetății, un apărător al democrației, al valorilor care au asigurat identitatea noastră.

Despre cărțile a doi echinoxiști – Eugen Uricaru și George Vulturescu – scrie criticul literar Mircea Popa. Confratele Flaviu Claudiu Mihali comentează evenimentul de la Iași, unde revista noastră a fost erou principal. Mihaela Albu recuperează, în scris, cărțile și biblioteca lui Mircea Eliade. Autoarea constată că pledoaria pentru lectură atinge la Eliade trepte și legături originale și, întrucâtva, nebănuite cu spiritul uman. Proza aparține scriitoarei Hanna Bota. Volumul de poeme al Gabrielei Gheorghișor este prezentat de Florian Copcea. Rămân la părerea mea, formată în ultimii ani: cei doi colegi de redacție, Raluca Hășmășan și Flaviu Claudiu Mihali, au îmbrăcat hainele riguroase ale criticii literare. O spun cu sufletul pe cuvânt, cu dovada textelor critice convingătoare. Pildele sunt la îndemână și în acest număr. Raluca ne prezintă volumul „Vei ieși din vis și vei umbla”, de Liviu Mircea, în care autorul construiește revelații discrete folosind introspecții profunde. Flaviu ne apropie de poezia Florinei Juncu, în care matrioșka existențială funcționează sub identitate vizibilă.

Nicolae Scheianu scrie despre recenta carte a celui mai poet dintre noi, cei din Cercul literar din Marmația, poetul Echim Vancea locuind la margine de țară, dar în mijlocul poeziei contemporane. Tocmai din New York ne-a trimis un text critic poetul și teologul Theodor Damian, despre creația poetului româno-canadian Iulius Marius Morariu. Despre poezia preotului-poet Eugen Barz, acum stabilit în Spania literară, scrie Elena Ruxandra Petre (Iliuță). Despre antologia Irinei Petraș – „Poemele Transilvaniei”, în care sunt cuprinși nouă poeți maramureșeni, a scris Gheorghe Pârja. Poetul Gavril Ciuban, care mânuiește cu siguranță și bisturiul critic, ne prezintă volumul „Tentația certitudinii”, de Nicolae Scheianu, apărut recent la Madrid.

Pagina de poezie este onorată de poeții Radu Botiș, Nicoleta Chiș și George Nicoară. Revista aduce un omagiu poeților Marcel Mureșanu și Lotica Vaida, recent dispăruți dintre noi. Traducerile aparțin distinsului nostru colaborator, scriitorul Horia Bădescu. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale unor artiști aparținând Școlii de Pictură de la Baia Mare. Revista o puteți procura de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș” și Librăria Cărturești. Citind și acest număr vă veți convinge că revista a meritat recentul premiu. Lectură plăcută!

Aforismul zilei - Ana Blandiana

 

Semnificațiile zilei de 25 martie 2026

 

Evenimente  25 martie

101: 

Împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102)

1245: 

O scrisoare a papei Inocențiu al IV-lea (1234-1254) menționează existența românilor în spațiul danubiano-pontic

1646: 

Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 - 1653)

1655: 

Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, este descoperită de Christian Huygens - matematician și fizician olandez

1807: 

A fost abolit comerțul cu sclavi în Anglia

1821: 

Grecia își declară independența față de Imperiul Otoman

1849: 

Apare la Brașov gazeta Espatriatul

1882: 

Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de Constantinopol.

Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în 25 aprilie 1885.

1924: 

Proclamarea republicii în Grecia. Sărbătoare națională

1939: 

Cardinalul Eugenio Pacelli devine papa Pius al XII-lea

1949: 

S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici

1957: 

Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht

1975: 

Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții lui, Faisal bin Musaid.

1994: 

Este incendiată sinagoga din Lübeck. Primul atentat de acest fel comis în Germania după perioada nazistă

1997: 

Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

1998: 

Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări

1999: 

Revoltă antiNATO la Skopje.

Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.

2002: 

Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Voda și Bulevardul Mărășești din București.

Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală.

2002: 

A avut loc, la București, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliați) ce a adus în discuție extinderea Alianței către Estul Europei și aderarea statelor candidate la NATO.

Summitul Grupului de la Vilnius avut loc ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2002 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26)

2004: 

În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal;

Evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999)

2005: 

Se deschide Expo Aichi 2005 - prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi)

Celebrări 25 martie

1965: 

S-a născut Sarah Jessica Parker.

1942: 

S-a născut poeta Ana Blandiana - FOTO.

1947: 

S-a născut Elton John.

1885: 

S-a născut Mateiu Caragiale.

1953: 

S-a născut Marius Iosif.

1942: 

S-a născut Basarab Nicolescu.

1939: 

S-a născut Toni Cade Bambara.

Comemorări 25 martie

1458: 

A murit Inigo Lopez de Mendoza.

1801: 

A murit Friedrich Leopold Von Hardenberg.

1625: 

A murit Giambattista Marino.

1980: 

A murit James Wright.

1918: 

A murit Claude Debussy.

1954: 

A murit Emil Isac.

1989: 

A murit Earl Nightingale.

1909: 

A murit W. M. L. Jay.

1871: 

A murit John Forbes Watson.

Sursa: Wikipedia

Ana Blandiana, nou membru titular al Academiei Române!

Potrivit Legii nr. 752/2001 și Statutului Academiei Române, titlul de academician poate fi purtat doar de membrii titulari, astfel încât Ana Blandiana intră, oficial, în rândul celor care dau formă și sens culturii naționale prin excelență și responsabilitate.

Născută la 25 martie 1942, la Timișoara, sub numele Otilia-Valeria Coman, Ana Blandiana este una dintre cele mai puternice și respectate voci ale literaturii române postbelice.

Debutând editorial în anii ’60, s-a impus printr-o poezie de o simplitate cristalină și profunzime etică, care a transformat metafora în formă de rezistență spirituală.

În perioada comunistă, opera sa a fost de mai multe ori interzisă, iar numele cenzurat. Poemele ei, transmise clandestin din mână în mână, au devenit simboluri ale unei conștiințe care refuză compromisul. După 1989, Ana Blandiana s-a afirmat și ca una dintre cele mai importante voci civice, fondatoare a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, alături de regretatul Romulus Rusan.

Destinul poetei a fost profund modelat de biografia tatălui său, preotul ortodox Gheorghe Coman, care a fost arestat în anii comunismului și a petrecut o perioadă lungă de detenție în lagărele de muncă. Potrivit unor mărturii, el a fost închis la Periprava, unde s-ar fi aflat în detenție alături de preotul greco-catolic Teodor Dărăban din Oradea, întrețesând acolo o prietenie care a supraviețuit și după eliberarea lor, în 1964, odată cu amnistia generală a deținuților politici.

Experiența tatălui său și durerea colectivă a unei generații frânte de represiune au lăsat urme adânci în sensibilitatea Anei Blandiana. În multe dintre poemele sale, libertatea și memoria devin dimensiuni sacre ale existenței, un mod de a vindeca, prin cuvânt, rănile tăcerii.

Un an după eliberarea din detenție, în 1965, părintele Gheorghe Coman avea să moară în urma unui accident casnic, lăsând în urmă o fiică tânără, dar deja înzestrată cu acea forță morală care îi va defini întreaga viață.

Autoare a peste 20 de volume de poezie, proză și eseu, traduse în numeroase limbi și premiate internațional, Ana Blandiana a făcut din literatură o formă de luciditate morală. Texte precum Octombrie, noiembrie, decembrie, Proiecte de trecut, A fi sau a privi, ori Patria mea A4 confirmă vocația ei de poet al adevărului și al transparenței sufletului.

După 1989, implicarea sa civică a completat destinul literar: ca președintă a Alianței Civice și fondatoare a Memorialului Sighet, a transformat memoria suferinței într-un proiect național de educație și reflecție. Pentru întreaga sa activitate, Ana Blandiana a primit numeroase distincții, între care Premiul Herder, Premiul European „Poetul Libertății”, și Premiul Internațional Vilenica.

Prin alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, Ana Blandiana nu doar primește o recunoaștere personală, ci și reafirmă locul literaturii de conștiință în cultura română. Într-o epocă în care adevărul pare adesea relativ, vocea sa rămâne una dintre cele mai limpezi, reamintind că „adevărul moral al poeziei” este una dintre ultimele forme de libertate.

Sursa: AlbaPress

Invitație - Zilele revistei CAIETE SILVANE - Invitată Ana Blandiana

 

Semnificațiile zilei de 25 martie 2024

 Evenimente ale zilei 25 martie

101: 

Împăratul Traian a părăsit Roma, îndreptându-se spre Moesia Superior pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal. Această dată marchează începutul primului război daco-roman (101-102)

1245: 

O scrisoare a papei Inocențiu al IV-lea (1234-1254) menționează existența românilor în spațiul danubiano-pontic

1646: 

Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu (1634 - 1653)

1655: 

Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, este descoperită de Christian Huygens - matematician și fizician olandez

1807: 

A fost abolit comerțul cu sclavi în Anglia

1821: 

Grecia își declară independența față de Imperiul Otoman

1849: 

Apare la Brașov gazeta Espatriatul

1882: 

Mitropolitul primat al Ungrovlahiei, Calinic Miclescu, săvârșește în premieră la București sfințirea marelui mir, pas care a însemnat autocefalia (independența) Bisericii Ortodoxe Române față de Patriarhia de Constantinopol.

Patriarhia de Constantinopol a recunoscut explicit autocefalia Bisericii Ortodoxe Române în 25 aprilie 1885.

1924: 

Proclamarea republicii în Grecia. Sărbătoare națională

1939: 

Cardinalul Eugenio Pacelli devine papa Pius al XII-lea

1949: 

S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici.

1957: 

Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht

1975: 

Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții lui, Faisal bin Musaid.

1994: 

Este incendiată sinagoga din Lübeck. Primul atentat de acest fel comis în Germania după perioada nazistă.

1997: 

Prin Ordonanța de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene.

Astfel, din ultima duminică a lunii martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.

1998: 

Comisia Europeană recomandă adoptarea monedei unice, Euro, de către 11 țări

1999: 

Revoltă antiNATO la Skopje.

Aproximativ 10.000 de protestatari au atacat cu cockteiluri Molotov Ambasadele Statelor Unite, Germaniei și Marii Britanii, precum și Hotelul Aleksander (unde erau găzduiți verificatorii OSCE evacuați din Kosovo) și Hotelul Continental, sediul NATO la Skopje, provocînd pagube clădirilor și incendiind automobilele diplomatice.

2002: 

Se are în vedere începerea lucrărilor de construcție a Catedralei Mântuirii Neamului în perimetrul cuprins între străzile Nerva Traian, Mircea Voda și Bulevardul Mărășești din București.

Catedrala patriarhală va purta hramul Înălțarea Domnului și Sfântului Apostol Andrei, iar ansamblul arhitectural va include două pasaje subterane semi-îngropate și o piață pietonală.

2002: 

A avut loc, la București, summitul Grupului de la Vilnius (Primăvara noilor aliați) ce a adus în discuție extinderea Alianței către Estul Europei și aderarea statelor candidate la NATO.

Summitul Grupului de la Vilnius avut loc ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie 2002 în care s-a confirmat interesul strategic pe care îl reprezintă zona Mării Negre (25-26)

2004: 

În localitatea Cislău (județul Buzău), în prezența ministrului Apărării, Ioan Mircea Pașcu, pirotehniștii români au distrus ultimul lot de mine antipersonal;

Evenimentul a reprezentat contribuția României la eforturile comunității internaționale de a combate acest flagel, în calitate de semnatară a Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal (convenție intrată în vigoare în 1999)

2005: 

Se deschide Expo Aichi 2005 - prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi)

Celebrări 25 martie

1965: 

A fost născut Sarah Jessica Parker.

1942: 

A fost născut scriitoarea Ana Blandiana - FOTO.

1947: 

A fost născut Elton John.

1885: 

A fost născut Mateiu Caragiale.

1953: 

A fost născut Marius Iosif.

1942: 

A fost născut Basarab Nicolescu.

1939: 

A fost născut Toni Cade Bambara.

Comemorări 25 martie

1458: 

A murit Inigo Lopez de Mendoza.

1801: 

A murit Friedrich Leopold Von Hardenberg.

1625: 

A murit Giambattista Marino.

1980: 

A murit James Wright.

1918: 

A murit Claude Debussy.

1954: 

A murit Emil Isac.

1989: 

A murit Earl Nightingale.

1909: 

A murit W. M. L. Jay.

1871: 

A murit John Forbes Watson.

Sursa: Wikipedia

Gabriel Liiceanu: „Un scandalagiu, un mitocan, un poftangiu. Comportament de pușlama ordinară”

Liiceanu îl atacă virulent pe Dinescu:

După ce Mircea Dinescu a lansat un atac la adresa poetei și scriitoarei Ana Blandiana, iritat de câteva pasaje dintr-o carte publicată recent de aceasta, filosoful, dar și patronul editurii la care a apărut volumul, Gabriel Liiceanu, îl pune la zid pe Dinescu. „Scandalagiul, vedeta, mitocanul, poftangiul, un claun isteric locuit de patima căpătuielii”(comisarul.ro)

Textul integral publicat de Gabriel Liiceanu pe Platforma de opinii contributors.ro:

,,Judecând după nivelul nostru de civilizație la capătul celor treizeci de ani istorici de „tranziție” pe care i-am împlinit, înclin să cred că cel mai mare pedagog valah al României a fost un poet care în tinerețe scria versuri involte.

Când spun „pedagog valah”, am în minte un ins care, în ultimele decenii, a marcat populația românească din Câmpia Dunării (ceea ce ardelenii numesc generic „Sudul”) printr-un model de comportament iradiant, caracterizat prin cultivarea vulgarității, a țopeniei obraznice și infatuate, a cabotinismului lucrativ, a închinării vieții profitului făcut cu prețul unei nerușinări fără margini. Faptul că un asemenea individ a aspirat la rangul de „simbol al revoluției” dă măsura felului în care ceea ce a început în iarna lui ʼ89 ca act de demnitate și sacrificiu a sfârșit, prin contribuția lui, ca prostituare a istoriei. Rar îți e dat să vezi categoriile vieții mai crunt caricaturizate de un singur ins, rar se întâmplă ca „jumătatea funestă” a lumii să scape mai voioasă de sub control. Puțini oameni, în deceniile din urmă, au debilitat atât de mult, prin isprăvile lor, ființa morală a românilor, sădind în ei credința că sunt condamnați să trăiască într-un univers pocit și populat cu oameni scălâmbi.

În preajma lui ʼ90, poetul intră în rolul de disident oficial, dar tot ce face (și mai ales cum face) în zilele revoluției din decembrie și în continuare ne obligă să recurgem la scenarii de culise nedescâlcite nici până în ziua de azi. Cândva se va afla poate că a făcut parte din casting-ul unei cacialmale istorice, că a fost agentul trasformării unui moment sublim într-o farsă. Căci a văzut vreodată cineva un disident care, după ce se presupune că, mânat de virtuți nobile, s-a aruncat în lupta cu Răul, să se lăfăiască apoi într-un comportament de pușlama ordinară?

Odată ajuns „simbol”, surpă tot ce putea deveni reper în noua societate, tot ce se contura public ca valoare, caracter și ținută umană. E drept, disidentul de dinainte nu studiase Calvarul și Golgota, pregătirea obligatorie de care vorbește N. Steinhard pentru cei care vor să învețe „meseria de om în lume”, ci doar Academia de Studii Politice „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă Comitetul Central, ai cărei absolvenți, sub Ceaușescu, au umplut rândurile DIE, iar după ʼ90, au dat miniștrii, prim-miniștrii și afaceriștii de top ai României.

Cert e că, în locul personajului nimbat de aura disidentului, la rampă a apărut scandalagiul, vedeta, mitocanul, poftangiul, un claun isteric locuit de patima căpătuielii. Debutează în noul timp al istoriei imaginându-și că totul îi e permis. Prima lui grijă este să schimbe un apartament din Piața Dorobanți pe o ditamai vila de pe Bulevardul Aviatorilor, atribuită cu ani în urmă unei nomenclaturiste din stirpea protejatelor Elenei Ceaușescu. S-a mutat într-o villa damnata, fără să-i pese de „ce va zice lumea” și fără să-i fie silă de aerul pe care urma să-l repire acolo. Apoi, ca proaspăt șef al Uniunii Scriitorilor, a încercat deturnarea în beneficiu propriu a unei tipografii donate după revoluție de statul german cărturarilor români. Scandalul izbucnit l-a măturat din fruntea Uniunii.

Intrat cu panaș pe scena lumii prin poarta revoluției, a început să împroaște continuu și tenace – găsindu-și discipoli în rândul inteligenților ușor de prostit – figurile celor două doamne (Doina Cornea și Ana Blandiana) care, în februarie 1990, au părăsit Consiliul FSN când a devenit limpede încotro voia acesta să împingă carul istoriei. Ni s-a fixat apoi definitiv în memorie prin felul în care s-a detașat de manifestanții din Piața Universității, sfătuindu-l pe Iliescu să pună tunurile cu apă pe ei și să-i lase „să fiarbă în suc propriu”.

Nu avea pudori. La lansările de carte apărea golănește în compania tarafului de lăutari pe disonanțele căruia chefuise până-n zori. Cu aceeași dezinvoltură, la Cotroceni, îi cerea președintelui să intervină „unde trebuie” pentru ca, pe harta turismului autohton, să figureze și un popas al grupurilor de vizitatori străini la moșia lui de pe malul Dunării.

Senzația pe care ți-o lasă această „silabă imprimată pe dos” din cartea umanității e că s-a născut ca să demonstreze cât de calpă și răstălmăcitoare poate fi gesticulația unui individ pe scena publică. În timp ce o colegă de breaslă făcea „Memorialul Sighet”, el reinventa bucătăria românească, propunându-le oamenilor la televizor să pună suc de portocale în tocănițe și sfeclă în cârnați țărănești.

Pentru că nu știe de existența argumentului rațional, te tabără cu gura, cu datul amplu din mâini, cu ochii pe care ți-i holbează în față de la câțiva centimetri și cu acel stropit aferent pe obraji care însoțește patosul isteric al vorbirii. Rar mi-a fost dat să cunosc o alcătuire cu chip de om care să facă harcea-parcea centrul de greutate al umanului printr-un comportament bezmetic și cupid de o asemenea anvergură.

Are un singur merit: după ʼ90, nu s-a dat niciodată mai mult decât era. Nu a fost „un impostor în strai virtuos”. Și-a asumat pe față postura de derbedeu haios, s-a îmbrăcat ca atare, a vorbit ca atare, s-a purtat ca atare, învârtindu-și brelocul cheii de la mașină pe policar, împroșcând calomnii și sărind cu gura la oricine, disprețuind pe față reguli și legi, conducând mașina cu mâna dreaptă pe sticla de palincă și așternând un covor de semințe scuipate din mers între ambreiaj și accelerator.

În istoria ponosită a acestor ani va rămâne omul care a predat poporului român, cu har și vervă, bădărănia, transformând estetica și morala mahalalei în stil de viață comunitar."

Sursa: contributors.ro

Lumea Poeziilor - Ana Blandiana

 

Gala Scriitorii anului 2022 - Ana Blandiana

 

Joi, 3 noiembrie 2022, ora 18, la Iași, a avut loc Gala Scriitorii anului 2022

Juriul celei de-a șaptea ediții a Galei a fost alcătuit din: Nicolae Manolescu - președinte, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Irina Petraș, Vasile Spiridon, Răzvan Voncu, Mihai Zamfir.

Ana Blandiana - scriitorul Anului 2022.

3 autori NEUMA s-au aflat printre premianții Galei:

• Horia Gârbea - scriitorul lunii decembrie 2021

pentru volumele Amintiri cu poduri (poezie) și Crime la Elsinore (proză, ediție a III-a), ambele apărute la Editura NEUMA

• Andrea H. Hedeș - scriitorul lunii iunie 2022

pentru volumul de eseuri Cei care dansează, Editura NEUMA și pentru contribuția remarcabilă la proiectele Revistei și ale Editurii NEUMA

• Cosmin Andrei Tudor - scriitorul lunii septembrie 2022

pentru evoluția sa remarcabilă la Turnirul de Poezie de la Muntele Athos (august 2022) și pentru poezia sa

Alese mulțumiri Juriului! Felicitări celor 12 autori premiați!

A.H.H.

PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

 

Scriitoarea, libertatea și... Creatorul

 1. „Nu înceta niciodată să crezi și să speri. Oricâte probleme ai avea, Dumnezeu nu te va lăsa. Îți va trimite suficientă forță pentru a trece peste toate. Când credeam că nu mai este nicio cale de scăpare am îngenuncheat și mi-am ațintit privirea spre cer. ATUNCI DUMNEZEU A INTERVENIT! De la Dumneze primești nu ceea ce vrei ci ceea ce ai nevoie. CRUCEA e locul unde Hristos ne-a iertat. MORMÂNTUL e locul unde păcatul întregii omeniri a fost îngropat. RAIUL e locul unde vom petrece veșnicia cu Cel care ne-a iubit și cu Cel care ne-a salvat”.

Ana Blandiana  (1942 -),

 Scriitoare cu peste 60 de volume traduse în 26 de limbi, membru corespondent al Academiei Române și luptătoare pentru libertate  civică în România. În anul 1990  s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice; În anul 1993 se preocupă pentru apariția „Memorialului durerii” de la Sighet, iar în anul 1995 se numără printre inițiatorii „Academiei Civice” pe care o conduce până astăzi.

 

+ + +

 

2. „STAȚI TARI ÎN LIBERTATEA CU CARE HRISTOS NE-A FĂCUT LIBERI, și NU vă prindeți iarăși în jugul robiei  (păcatului). Voi, fraților, ați fost chemați la libertate; numai să nu folosiți libertatea ca prilej de a sluji trupului, ci SLUJIȚI UNUL ALTUIA ÎN IUBIRE. Căci toată legea se cuprinde într-un singur cuvânt, în acesta: „IUBEȘTE PE APROAPELE TĂU  CA PE TINE ÎNSUȚI”.

Galateni cap. 5, vers 1, 13-14).

este una din cele paisprezece epistole ale Sfântului Apostol Pavel. Ea face parte din grupul de Epistole Pauline mari alături de Romani, I și II Corinteni, iar după conținut ea este o epistolă soteriologică (centrată pe problema mântuirii). Apostolul Pavel se declară autor al cărții în debutul ei, arătându-și atât numele, calitatea de apostol cât și originea apostoliei sale. Epistola este scrisă în anul 54 sau 55, din Efes, în răstimpul călătoriei a treia misionară.

 

+ + +

 

3. „Fericitul Augustin și părintele Arsenie Boca, dețin două gândiri, două cugetări, care ar trebui să ne facă să medităm. Primul: „Mă tem ca nu cumva Dumnezeu să treacă pe lângă mine și eu să nu sesizez”. Al doilea: „Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă și de mine!” Dumnezeu este omniprezent; în toți și în toate. Astăzi, când omenirea L-a așezat pe Dumnezeu pe locul al doilea, este posibil ca El, Creatorul Macro și Microcosmosului existențial, să treacă pe lângă noi. Fie că nu-L vedem, fie că nu vrem să-I cunoaștem suprema autoritate. Tot ceea ce se întâmplă în lume se datorează nouă, oamenilor, creaturile divine. Ne merităm această soartă, fiindcă noi nu am creat nimic pe acest pământ; nu noi suntem autorii a tot ce există; în cel mai bun caz, noi, suntem beneficiari pentru o perioadă de timp. Dumnezeu este Supremul Creator, El dispune de noi, iar atunci când trecem pe lîngă El primim ceea ce dăm. Este mult mai bine să-L chemăm și să rămână în noi, pentru a noastră fericire și bunăstare.” (n.a.)

 

P.S. Matei cap. 18, vers. 19-20): „Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri. Că unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”   

Cu dragoste creștinească,

părintele Ilie