Buna Vestire, ziua în care cerul a coborât în taină pe pământ

 

În fiecare an, la 25 martie, liniștea lumii este străbătută de o veste care nu a mai fost rostită niciodată înainte și nici după: începutul mântuirii. Este Buna Vestire, ziua în care Dumnezeu a vorbit omului nu prin tunet, nu prin lege, ci printr-o șoaptă de lumină.

În cetatea smerită a Nazaret, departe de fastul Ierusalimului și de zgomotul lumii, o tânără fecioară își trăia viața în curăție și rugăciune. Numele ei: Fecioara Maria. Și atunci, într-o clipă care a schimbat veșnicia, i s-a arătat Arhanghelul Gavriil, purtătorul unei vești ce nu putea fi cuprinsă de mintea omenească: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine!”

Nu a fost doar o salutare. A fost începutul unei noi creații. Maria nu întreabă din necredință, ci din smerenie. Nu se împotrivește, nu cere semne, nu caută scăpare. Răspunsul ei devine temelia întregii istorii creștine: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău.”

În acea clipă, nevăzut și tainic, Cuvântul lui Dumnezeu Se sălășluiește în pântecele ei. Este momentul în care infinitul intră în timp, iar veșnicia începe să bată în inima unei femei.

Buna Vestire nu este numai o amintire, ci o chemare. Este sărbătoarea ascultării desăvârșite, în fața voii divine, smereniei care biruiește imposibilul, începutului mântuirii, înainte de Cruce și Înviere. Dacă la Crăciun Îl vedem pe Hristos născut, aici Îl vedem primit. Dacă acolo este ieslea, aici este inima.

În popor, această zi mai este numită și Blagoveștenia, „ziua cucului”, când natura însăși pare să dea vestea mai departe. Se spune că cine aude cucul cântând va avea un an roditor, oamenii evită munca grea, pentru a păstra liniștea harului, este dezlegare la pește, chiar în timpul postului, ca semn al bucuriei.

Dar dincolo de tradiții, rămâne taina. Dumnezeu nu forțează, ci așteaptă răspunsul omului. O zi care ne privește pe fiecare pentru că Buna Vestire este și despre noi nu numai despre Maria.

Fiecare om are, într-un fel tainic, propria lui „bună vestire”: un moment în care Dumnezeu bate la ușa inimii. Nu cu putere, ci cu blândețe. Întrebarea rămâne aceeași peste veacuri: vom răspunde și noi „Fie mie după cuvântul Tău”?

Astăzi, 25 martie, lumea nu mai este doar lume. Este începutul unei taine. În tăcerea unei case din Nazaret, Fecioara Maria stă înaintea lui Dumnezeu cu o inimă mai largă decât cerul. Și atunci, lumina intră fără să rănească liniștea. Arhanghelul Gavriil nu aduce poruncă, ci veste, nu judecată, doar început.

„Bucură-te…” și odată cu acest cuvânt, toată istoria își schimbă cursul. Nu tunete, nu slavă văzută, doar o întrebare șoptită în adâncul unei fecioare: va primi omul pe Dumnezeu?

Iar răspunsul vine simplu, dar mai puternic decât orice împărăție: „Fie mie după cuvântul Tău.” În acea clipă, nevăzut și tainic, veșnicia începe să bată în timp. Dumnezeu Se face drum spre om, iar omul devine poartă spre Dumnezeu.

Aceasta este Buna Vestire, ziua în care cerul nu mai este departe. Pentru că undeva, în liniștea inimii tale, aceeași veste încă se rostește și așteaptă răspuns.

***

Sărbătoarea Bunei Vestiri are origini vechi și este menționată în scrierile primelor secole creștine. Evenimentul este relatat în Evanghelia după Luca (1:26-38), unde Arhanghelul Gavriil i se arată Fecioarei Maria în Nazaret și îi vestește că a fost aleasă să-L nască pe Mesia.

Tradiția stabilirii acestei sărbători datează din perioada sinoadelor ecumenice timpurii. Se crede că a fost instituită oficial în secolul al IV-lea, în același timp cu alte praznice împărătești. Data de 25 martie nu a fost aleasă întâmplător, ci este cu exact nouă luni înainte de Nașterea Domnului (Crăciunul, 25 decembrie), indicând momentul zămislirii lui Iisus prin Duhul Sfânt.

În Biserica Ortodoxă, Buna Vestire este un praznic împărătesc și este sărbătorită chiar și în timpul Postului Mare, când se face dezlegare la pește. În tradiția catolică, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Solemnitatea Bunei Vestiri.

Buna Vestire este un moment esențial în istoria mântuirii, fiind începutul împlinirii profețiilor mesianice. Mesajul acestei sărbători este profund: împlinirea promisiunii divine – Dumnezeu trimite un Salvator, iar Buna Vestire este anunțul acestei mântuiri.

Rolul Fecioarei Maria în planul divin, acceptarea de către Maria a voii lui Dumnezeu („Fie mie după cuvântul tău!” – Luca 1:38) este un act suprem de credință și smerenie. Prin venirea lui Hristos în lume, divinul se unește cu umanul.

În iconografia bizantină, Buna Vestire este adesea reprezentată cu Arhanghelul Gavriil purtând o vestimentație albă, într-un gest de salut, iar Fecioara Maria fie ținând un fus de tors (simbol al feminității), fie cu o carte deschisă (simbol al rugăciunii și meditației asupra Scripturii).

Sărbătoarea este însoțită de diverse tradiții și obiceiuri, unele cu rădăcini precreștine, dar care au fost integrate în spiritualitatea populară.

Dezlegare la pește – Deși sărbătoarea cade în Postul Paștelui, Biserica oferă o zi de alinare, permițând consumul de pește, simbol al lui Hristos (ΙΧΘΥΣ în greacă).

Ziua păsărilor – În folclorul românesc, Buna Vestire este numită și Blagoveștenia și este considerată ziua în care păsările își construiesc cuiburile și încep să cânte. Se spune că, dacă cineva găsește un cuib părăsit, este semn de ghinion.

Focuri aprinse și alungarea spiritelor rele – În unele zone rurale, oamenii aprindeau focuri în curți pentru a purifica spațiul de influențele rele.

Superstiții meteorologice  Se crede că, dacă de Buna Vestire este vreme frumoasă, anul va fi roditor, iar dacă este frig sau plouă, primăvara va întârzia.

Buna Vestire este o sărbătoare de mare însemnătate, atât pentru teologia creștină, cât și pentru viața spirituală a credincioșilor. Este un moment de reflecție asupra credinței, smereniei și acceptării voii divine, fiind o zi în care se accentuează ideea de speranță și încredere în Dumnezeu.

De-a lungul secolelor, această sărbătoare a inspirat numeroase opere de artă, inclusiv picturi, fresce și mozaicuri realizate de marii maeștri ai artei sacre. De asemenea, numeroase biserici și mănăstiri din întreaga lume poartă hramul Bunei Vestiri, subliniind importanța acestui eveniment în viața creștină.

Buna Vestire este, așadar, un praznic care marchează începutul împlinirii planului de mântuire, o sărbătoare a bucuriei și a binecuvântării divine, dar și un moment de introspecție și apropiere de Dumnezeu.

Autor: Gr. Ciascai

Foto: Jacopo Tintoretto, Buna Vestire, Veneția

25 martie - Buna Vestire

 

Buna Vestire sau Blagoveștenia este o sărbătoare specială pentru creștini, sărbătorită de Biserică în fiecare an pe 25 martie. Astăzi se dă dezlegare la pește și oamenii sunt îndemnați să respecte tradițiile și obiceiurile care datează de sute de ani.

Buna Vestire, praznic închinat Maicii Domnului, sărbătorit de Biserică la 25 martie, are loc în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care se dă dezlegare la peşte, în oricare zi din săptămână ar cădea.

Tradiții și obiceiuri pe care trebuie să le respecte creștinii de Buna Vestire

În Bucovina nu se pun ouă la cloșcă de Bunavestire, pentru că se consideră că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică.

Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele ”Noaptea focurilor”, e practicat la fiecare casa maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori.

Tradiția spune că în cazul în care primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, acesta ar fi semn de mare belșug.

Conform unei superstiții de Bună Vestire este bine să se pună în pragul casei sare și pâine pentru hrană îngerilor. În vestul țării, Bună Vestire mai este cunoscută și sub denumirea de ”Zămislirea Domnului”. În calendarul popular, Bună Vestire mai poartă și numele de ”Blagovestenii” sau ”Ziua Cucului”.

Un alt obicei vechi spune că în această zi este bine să numeri de câte ori își cântă cucul numele pentru a ști câți ani de noroc urmează pentru tine.

Sărbătoarea Bunei Vestiri este legată de vestea adusă de Arhanghelul Gavriil Fecioarei din Nazaret. Sfânta Fecioară Maria s-a făcut ascultătoare poruncii lui Dumnezeu, trimisă ei prin Arhanghelul Gavriil, şi în mare smerenie a spus: "Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!" (Luca 1, 38). În clipa când Fecioara Maria a acceptat cuvântul îngerului şi a rostit aceste cuvinte, S-a şi zămislit Iisus Hristos în preacuratul ei pântece.

"Cine poate înţelege adâncimea smereniei care a fost în inima Preasfintei Fecioare Maria?", se întreabă arhimandritul Ilie Cleopa ("Predici la praznicele împărăteşti şi la sfinţii de peste an", Ed. Episcopiei Romanului, 1996). Că ea, înţelegând de la Arhanghelul Gavriil că va zămisli şi va naşte pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a înălţat cu inima, ci cu mare smerenie s-a lăsat pe ea în voia lui Dumnezeu, numindu-se roabă.

Ce a spus Părintele Cleopa despre acestă mare sărbătoare a creștinilor

Despre această mare sărbătoare părintele Ilie Cleopa spunea că: "Astăzi răsună glas de bucurie în tot pământul. Astăzi Arhanghelul Gavriil îi vesteşte Fecioarei Maria că va lua în pântece şi va naşte în lume pe Fiul lui Dumnezeu, mântuirea întregului neam omenesc. Ziua de astăzi este mai sfântă şi mai veselitoare decât toate zilele veacurilor, căci aduce bucurie şi vesteşte mântuirea în toată lumea. Astăzi, Dumnezeu a căutat cu milă şi cu îndurare din cer spre pământ şi a auzit suspinele strămoşilor noştri şi plângerea tuturor celor ce se chinuiau în iad de la începutul lumii".

Autor: Redacție a1.ro

Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului

Buna Vestire este praznuită de Biserică pe 25 martie. Buna Vestire sau popular „Blagovestenia” (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu.

 Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

 In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Temeiul scripturistic al sarbatorii Bunei Vestiri

"Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea". (Luca I, 26-38).

Nicolae Cabasila observa ca daca la crearea primului Adam, Tatal se sfatuieste cu Fiul si cu Sfantul Duh,  venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Cea care-L naste nu e folosita ca mijloc al venirii lui Lui la existenta ca Om, fara voia ei. Nicolae Cabasila ne marturiseste ca "Dumnezeu nici nu a instiintat de mai inainte pe Adam, nici nu l-a induplecat sa-si dea coasta, din care avea sa se zideasca Eva, ci lipsindu-l de simtire, i-a rapit madularul. Dar procedand la zidirea noului Adam, a instiintat-o mai inainte pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei.

A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnului, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloae. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?". Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate - "Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri", Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului.

In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu Se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om. Nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. Nici nasterea Sa din Tatal, nici cea din Fecioara Maria, nu au avut ceva comun cu nasterea altcuiva. Nasterea Sa ca Om nu e o nastere din necesitatea firii, ci din bunavoirea lui Dumnezeu.

Buna Vestire în calendarul popular

Buna Vestire este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de „Ziua Cucului”. De ce ziua cucului?! Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii.

Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: "Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"

Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.

Flăcăii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?" Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.

De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

Adrian Cocoşilă

ASTĂZI SE SERBEAZĂ BUNA VESTIRE

Buna Vestire, cunoscută şi sub numele de Blagoveştenie sau Ziua Cucului, se sărbătoreşte pe data de 25 martie a fiecărui an şi este o sărbătoare dedicată Maicii Domnului, informează Crestinortodox.ro. Această zi este legată de o serie de tradiţii şi obiceiuri specifice.

În Apus, această sărbătoare este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului, iar în calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie sau Ziua Cucului.

Buna Vestire este o sărbătoare creştină care se celebrează pe data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunţării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.

Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.

În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se consideră că puii ar putea ieşi cu două capete şi patru picioare.

În anumite zone, pentru a avea roade bogate, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. De Buna Vestire se poate ara, însă nu se poate semăna, ca să nu mănânce păsarile boabele de sub brazdă. Tot atunci, gospodinele din Maramureş adună lucrurile care nu mai sunt de folos de prin curţi şi le dau foc. Acest ritual este cunoscut drept Noaptea focurilor şi este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau chiar până în zori.

De Buna Vestire este dezlegare la peşte, iar tradiţia spune că acela care gustă peşte în această sărbătoare se va simţi tot anul precum peştele în apă. Străbunii credeau că pescarii nu au voie de Buna Vestire să arunce mamaligă în apă, pentru că mor peştii.

Ziua de Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, deoarece cucul începe să cânte şi astfel anunţă sosirea efectivă a primăverii. De asemenea, în anumite părţi, oamenii numără de câte ori a cântat cucul pentru a şti câţi ani va mai trăi.

În plus, în alte zone ale ţării, se obişnuieşte ca fetele de măritat şi flăcăii să întrebe cucul când se vor căsători: “Cucule voinicule/Câţi ani îmi vei da/Până m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte să cânte cucul, înseamnă că va mai aştepta un an. Dacă nu se auzea, înseamnă că va urma o căsătorie în acel an.

Mai mult, craca pe care a cântat cucul de ziua sa era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.

De asemenea, în această zi este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.

Buna Vestire

Buna Vestire este o sărbătoare creștină celebrată în data de 25 martie a fiecărui an în amintirea momentului anunțării Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gabriel că va concepe și va deveni mama lui Isus din Nazaret.

Cei mai mulți creștini țin această sărbătoare a Bunei Vestiri pe data de 25 martie, nouă luni înainte de Crăciun, când este sărbatorită nașterea lui Isus (Crăciunul, din latină incarnatione). Conform evangheliei după Luca 1:26:9, Buna Vestire a avut loc „în a șasea lună” a sarcinii Elizabetei, mama lui Ioan Botezătorul.

Atât tradiția catolică cât și cea ortodoxă suțin că Buna Vestire a avut loc în Nazaret, dar locațiile exacte diferă. În tradiția catolică locul este marcat de Bazilica Bunei Vestiri , iar în tradiția ortodoxă de biserica ortodoxă grecească a Bunei Vestiri.

Buna Vestire reprezintă o temă fundamentală în arta creștină în general, mai ales în arta marianică a bisericii catolice, în mod special în timpul Evului Mediu și al Renașterii.

Istoric

O sărbătoare a „Vestirii Nașterii Domnului” se ținea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie. La Roma s-a introdus în sec. al VII-lea.

Conținut

Data de 25 martie este la 9 luni înainte de Crăciun (sărbătoarea Nașterii Domnului) și amintește de ziua în care Arhanghelul Gabriel îi vestește Fecioarei Maria că a fost aleasă să devină mama lui Isus Christos.

Semnificație

Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.

Uimindu-se de cele petrecute cu Maria, Sfântul Augustin își imaginează că se adresează îngerului, întrebând: „Spune-mi, îngere, de ce s-a petrecut aceasta cu Maria?”. Îngerul îi arată că răspunsul este cuprins chiar în cuvintele salutului: „Bucură-te, cea plină de har!” (cf. Sermo 291, 6). Origen observă că niciodată un asemenea titlu nu a fost dat unei ființe omenești și nu mai apare în niciun alt loc din Sfânta Scriptură (cf. In Lucam 6, 7).

Maria primește cu disponibilitate „valul de iubire” a lui Dumnezeu care se revarsă în ea. Și prin aceasta este o ucenică desăvârșită a Fiului ei, care, în ascultare față de Tatăl, își împlinește libertatea și tocmai astfel își exercită libertatea, ascultând.Wikipedia

                                                                               GDL