Cine a inițiat și legiferat sărbătoarea națională Ziua Limbii Române!

 

Trecuse peste 20 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989 și românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române, așa cum aveau celelalte ”naționalități conlocuitoare” din țara noastră. Minoritățile naționale își afirmau propriile sărbători ale limbii maghiare, germane, ebraice, armene sau ucrainiene, dar românii nu aveau legiferată o Zi a Limbii Române. Era un gol spiritual și lingvistic, al elogiului limbii materne, pe care românii, prin instituțiile de stat, autoritățile centrale și locale nu-l umpleau. Așa că, începând cu anul 2009, un grup de scriitori inimoși, influențați de cultul lui Mihai Eminescu pentru limba română și istoria dragostei fraților noștri de peste Prut, din Basarabia, față de limba maternă prigonită de ocupația rusească din 1812, atât în vremea imperiului țarist, cât mai ales de regimul sovietic, au acționat inspirați de poezia ”Limba noastră” a lui Alexei Mateevici. „Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzând 12 strofe superbe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia din 1917, unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme naționale importante. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea. Această melodie pe versurile lui Alexei Mateevici a devenit stindardul luptei Frontului Popular din Basarabia la sfârșitul anilor `80 pentru emanciparea națională împotriva URSS și impunerea alfabetului latin. Republica Moldova a obținut recunoașterea oficială a statalității, la 2 martie 1992, când a obținut statutul de membru al ONU. Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost un document adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova. Documentul face referiri la „istoria milenară” și „statalitatea neîntreruptă” a românilor de la est de Prut în spațiul istoric și etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spațiul de la est de Prut, denumire oficială: limba română. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Națională a Republicii Moldova sau Ziua Independenței. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.

În fiecare an, începând cu 1992, în Republica Moldova se sărbătorea la sfârșitul lunii august limba română, unde în centrul sărbătorii, la loc de cinste, era poezia ”Limba noastră” de Alexei Mateevici. Poetul Grigore Vieru, dar și Leonida Lari sau Mihail Cimpoi au devenit corifeii promovării sărbătoririi și cultivării limbii române în Basarabia. Sub inspirația însuflețitoare a acestui model de iubire românească a limbii materne, un grup restrâns de scriitori au luat inițiativa legiferării Zilei Limbii Române, pe 31 august. Această propunere legislativă a fost legiferată la inițiativa regretatului scriiitor Corneliu Leu, alăturându-se Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români și Ligya Diaconescu director al revistei internaționale STARPRESS, membră a Ligii Scriitorilor Români. S-a depus un memoriu, semnat de cei trei, ca în 31 august să se sființească, prin sărbătorire, Ziua Limbii Române. Propunerea legislativă făcută de scriitorii Corneliu Leu, Al. Florin Țene și Ligya Diaconescu a fost inițiată în 2011 și preluată de la inițiatori de către senatorului PNL Viorel Badea, fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2011 adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri.În 2011, Ziua Limbii Române s-a sărbătorit pentru prima oară în Munții Bucegi, lângă Babele, unde au participat Corneliu Leu și Ligya Diaconescu. Și de atunci revista STARPRES, sub egida Ligii Scriitorilor organizație profesională condusă de scriitorul Al.Florin Țene, au organizat Ziua Limbii Române în diferite orașe ale țării, începând cu stațiunea Jupiter și sfârșind cu Olănești, unde au răsunat poezii ale scriitorilor români din țară și diasporă, cântece și jocuri populare, dar și comunicări tematice susținute de exegeți și scriitori români. Astăzi, majoritatea instituțiilor centrale și locale ale statului român organizează festivități și activități cultural-artistice și educative legate de Ziua Limbii Române. Se organizează spectacole și serate literare, precum și conferințe sau recitaluri poetice în școli și universități de pe cuprinsul țării. Dintre inițiatorii acestei legi naționale fundamentale pentru poporul român, Corneliu Leu, autorul celebrei proze ”Romanul unei zile mari” a trecut în 2015 la cele veșnice, Ligya Diaconescu, care organiza la Mănăstirea Horezu serate dedicate limbii române, a murit neașteptat în 2020, răpusă de Covid, iar singurul dintre scriitorii inițiatori care mai trăiește azi, curând a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani, este Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România. Lui îi pot spune emoționat, în această zi de sărbătoare, când sunt implicat în organizarea Zilei Limbii Române la Cluj-Napoca: Mulțumesc tată!

Ionuț Țene

 

 

’MNEALUI, CA FILĂ DINTR-UN JURNAL DE AMINTIRI

- un punct de vedere mai mult literar -

                Unul dintre tristele adevăruri ale vieții politice a românilor în contemporaneitate este că: Dacă în ultima vreme n-am mai avut deloc parte nici de alegeri entuziaste, nici măcar de posibiltatea de a merge la ele cu convingerea că vom putea găsi printre opțiuni ceea ce avem nevoie, fiecare încheiere de mandat acordat de noi așa, cu jumătate de gură și cu inima îndoită,  s-a caracterizat printr-o și mai mare deziluzie. Din păcate, deziluziile sunt previzibil asemănătoare și pentru o primă etapă viitoare: Toate bâjbăielile guvernelor Ponta - între o scădere de TVA care mărește prețurile la raft și o încercare eșuată de a redresa bugetul de stat prin impozitarea bacșișului -  ne conving că această guvernare care s-a lăudat cândva a fi tinerească dar este numai infantil-amatoristică, o va sfârși la fel de prost ca și celelalte. O va sfărși la fel de prost nu numai în fața electoratului, ci și în fața propriului lor partid. Fiindcă pentru țară a fost o guvernare lipsită de priceperea tehnică și nu a putut aduce nici măcar servicii tehnocratice, lipsite de ideal; iar pentru partidul pe care ar fi trebuit să-l reprezinte ideatic, programatic și doctrinar, a fost total lipsită de vreo culoare și total incapabilă de a demonstra că guvernează în baza vreunei doctrine politice, nedovedindu-și capacitatea de a ridica astfel prestigiul acesteia în fața electoratului. Niște guverne în care n-am simțit a avea nici oameni politici a căror orientare să ne convingă, dar nici tehnocrați a căror pricepere să ne ajute să ieșim din marasm. Au fost, mai degrabă, niște guverne de mercenari; dar asta numai dacă s-au aflat în slujba cuiva - pentru că în slujba unor idei ale partidului lor n-au fost și nici nu l-au ajutat, ca entitate politică, să demonstreze că ar avea vreun program de guvernare. Așa că, mai degrabă, arată a fi fost doar niște aventurieri care au pus mâna pe putere profitând de atmosfera de scandal pe care au întreținut-o împreună cu fostul președinte ce le era doar în aparență adversar, ambele tabere fiind componentele ce dădeau funcționalitate aceluiaș sistem nefast. Din acest motiv, chiar și astăzi când etapa de scandal - gratuit pentru ei dar devastator pentru țară - pare a fi de domeniul trecutului, peste acest dezastru administrativ și social-economic ce se petrece cu ajutor venit din plin de la guvern, tot din plin, o voce de gorgonă se revarsă din când în când asupra noastră, venită din furiile lui Băsescu, marinarul care se răzbună astăzi pe vânturile pe care, ani de zile, el le-a chemat ca să sufle în velele sale și, de care, s-a bucurat chiar din plin când credea  că-i suflă în sprijin și în avantaj. Pentru ca acum, conform caracterului ’mnealui de belea, defecând și flatulând invective, să se vaite descoperindu-le macazul terorizant pe care el li l-a instalat astfel, dacă ne putem plânge de așa ceva în materie de justiție, de servicii, de diferitele forme administrative care îngrădesc democrația. (va urma)

                                                                                        Corneliu LEU

Comunicat al Comitetului director al USR

Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor din România a invalidat candidatura domnului Corneliu Leu la funcţia de Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, din motive statutare.

Consiliul U.S.R.  a hotărât că membrii U.S.R. care nu şi-au plătit cotizaţia pe anul 2012 până la 10 iunie 2012 – cazul domnului Corneliu Leu – sunt suspendaţi, neavând dreptul să aleagă şi să fie aleşi anul acesta.

Pentru funcţia de preşedinte al U.S.R., candidează domnii Dan Mircea Cipariu şi Nicolae Manolescu (foto).

                                                                                        g.d.l.

PROIECT ORGANIZATORIC 31 AUGUST - ZIUA LIMBII ROMÂNE

VOM COMUNICA DIRECT DE AICI

CU CEA MAI ÎNDEPĂRTATĂ PUBLICAȚIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ:

‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’,

 CA ȘI CU ALTELE, DE PE ALTE MERIDIANE

Revista ‘Pagini Romanesti in Noua Zeelanda’, care a ieșit pe piață cu numărul 96, întrunește semnăturile lui: Cristi Dumitrache; George Smarandescu; Irina Margareta Nistor; George Roca;  Octavian Lupu;  Stefan Doru Dancus; Adrian Irvin Rozei; Constantin C Giurescu; George Petrovai; Marin Voican Ghioroiu; George Filip;Liviu Pendefunda;  Ion Iancu Vale, Gabriela Calutiu Sonnenberg.

Prin rândurile pe care le reproducem mai jos, revista ne  anunță că numărul ei viitor va fi dedicat inițiativelor noastre de a sărbători cu cât mai mult interes cultural și dăruire patriotică ZIUA LIMBII ROMÂNE și se va afla în dialog direct cu noi pe ecranele computerelor prin programul SKYPE:

„Draga domnule Leu,Va multumesc ca ne-ati inclus si pe noi in aceasta superba desfasurare de forte. Voi incerca sa dedic mai multe pagini ale revistei viitoare evenimentului pe care il pregatiti si, desi noi ne aflam la 9 ore distanta fata de fusul orar din tara, vom fi in transmisie, alaturi de dumneavoastra si de cei care simt romaneste, chiar si numai pentru cateva minute. Ma voi gandi la cateva actiuni literarea pe care sa le promovez in revista si pe care sa le dedic actiunii din 31 august si voi reveni cu amanunte in cursul saptamanii care urmeaza.

Numai bine va dorim din indepartata Noua Zeelanda

Cristi Dumitrache

PAGINI ROMANESTI IN NOUA ZEELANDA

ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND

Auckland, New Zealand

romanianpages@yahoo.co.nz

paginiromanesti@xtra.co.nz

http://prnz.weblog.ro/

 Pentru a da cititorului imaginea a ce fel de legături multimedia ne propunem să folosim întru celebrarea pe diferite meridiane a ZILEI LIMBII ROMÂNE, reproducem mai jos propunerea trimisă de noi:

STIMAȚI PARTENERI ȘI POSIBILI PARTENERI,

Referitor la modul în care vom realiza, cu prilejul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE, prin programul SKIPE, apariția noastră virtuală în grup video, așa cum sunt prevăzute în broșura de îndrumare cele ce numim „EMISIUNI MULTIPLEX”, trebuie să luăm un program mai avansat decât cele gratuite (cum ar fi PREMIUM SKIPE).

Contând mult pe experiența pe care o aveți în IT și virtual, rog să ne sfătuim care ar fi softul cel mai cuprinzător, în care să fim cât mai mulți și să realizăm împreună un adevărat show-internet.  Interesul este să găsim calea cea mai bună de a comunica și a face o transmisie unitară la 31 august, conform scenariilor rezumate în broșura care se poate descărca de la adresa: (http://cartesiarte.ro/index.php?pid=118 ).

Trebuie accesat un program gen SKIPE, de bună calitate, care să ne permită să formăm un grup cât mai mare, întrunit video pe laptopuri și chiar pe ecrane mai mari, acolo unde avem posibilitatea să le afișăm.

Propunerea mea organizatorică este următoarea:

-         La orele 11 noi începem transmiterea manifestărilor de la Sfinxul de pe Platoul Bucegilor;

-         La orele 12,30 luăm legătura la București și în câteva localități din țară unde se celebrează evenimentul;

-         La orele 13, în funcție de fusul orar, începem să luăm legătura cu manifestările din străinătate de la care facem mici transmisii directeși rămânem în legătură cât mai mult cu putință, atâta vreme cât putem păstra legătura audio sau video ;

-         Cei dintre dumneavoastră care au un fus orar mai îndepărtat, intră personal în legătură din ce loc vor ei, participând cu relatări din comunitățile lor:  Unde fusul orar este înaintea noastră, ei vor relata despre evenimentele care au avut loc; unde fusul orar conduce spre mai târziu, vor relata despre ce manifestări sunt programate să aibă loc;

-         De asemenea, fiecare participant la această întîlnire virtuală în grup, poate veni cu gânduri personale, mesaje către cei din țară, versuri proprii sau citând din alții, și multe altele, la latitudinea și imaginația fiecăruia.

Ca să lărgim lista acestui parteneriat, Vă rog pe fiecare dintre Dumneavoastră să răspândiți cât mai mult cele de mai sus, la toți cei de o simțire cu noi, care credeți că ar putea aduce vreo contribuție la manifestările din 31 august, rugându-i să-mi scrie dacă doresc să ni se alăture.

Corneliu LEU

INVITAŢIE PENTRU CELEBRAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE

STIMATĂ DOAMNĂ, STIMAT DOMN,

     Confratele și colaboratorul nostru, scriitorul și profesorul universitar Florentin Smarandache ne-a recomandat personalitatea Dumneavoastră spre a vă adresa invitația de a fi alături de noi în ziua de 31 August 2013, la manifestările care celebrează ZIUA LIMBII ROMÂNE, prospăt instituită prin Legea nr.53 /2013.

     Întrucât aceste manifestări sunt prevăzute, la modul complex, a se desfășura în mai multe locuri, vă trimitem în atașament broșura-îndrumar care prevede locurile, modalitățile de participare și facilitățile pe care le punem la dispoziție, precum și un program al spectacolului central care va avea loc la Sfinxul de pe Platoul munților Bucegi, alături de antena de la Coștila, prin care dorim să ne aflăm în legătură video și audio, în timp real, cu cât mai multe localități și comunități românești din țară și străinătate.

     Așadar, fie participând la manifestarea noastră de pe Platou, fie la cele din București și Chișinău, fie organizând manifestări în locurile Dumneavoastră, fie intrând în legătură on-line cu noi prin Internet și Skype, vă invităm să fim alături în ziua de 31 august, realizând o mare întrunire virtuală a comunicării frățești în limba română, oriunde ne-am afla.

Așteptându-Vă, cu cele mai alese sentimente,

Corneliu LEU