Ziua Artistului Plastic Băimărean, o zi de sărbătoare a întregii comunități

 

Ziua Artistului Plastic Băimărean este o zi de sărbătoare a întregii comunități, este ziua în care se omagiază trecutul artistic al orașului se sărbătorește, se apreciază prezentul artistic și artiștii care și-au pus amprenta orașului prin lucrările și activitatea lor, este ziua care reprezintă continuitatea acestei tradiții, acestui simbol al orașului care este arta băimăreană. Baia Mare este un nume pe mapamond datorită artiștilor.

Laura Ghinea, președintele U.A.P.R. filiala Baia Mare a salutat artiștii și publicul iubitor de artă care s-a adunat cu ocazia acestei sărbători în grădina Coloniei Pictorilor, care an de an se îmbogățește cu noi sculpturi, însă Ziua Artistului Plastic Băimărean a început de dimineața cu momentele de comemorare la cele două Panteoane aflate în cimitirul romano-catolic și reformat. În jurul amiezii au fost dezvelite alte 10 panouri urbane cu lucrările artiștilor exact în locul în care au fost create, obținând astfel o viziune a artistului, a locului în trecut și ceea ce vedem astăzi. În total ne putem bucura de 25 de panouri în total, care de vineri pe lângă imaginea oferită primim și informații despre autor, despre pictură, și printr-o hartă interactivă putem identifica cu exactitate locul în care sunt amplasate.

Înainte de acordarea titlului Artistul Anului 2023, Cătălin Cherecheș, primarul Municipiului Baia Mare a mulțumit artiștilor plastici pentru simbolul pe care-l duc mai departe prin creațiile lor și elevilor Colegiului de Arte pentru modul în care alimentează și energizează toată mișcarea culturală artistică a Băii Mari.

Titlul Artistul Plastic al anului 2023 a fost înmânat, cu toată aprecierea, pictorului Dorel Topan.

Dorel Topan a fost plăcut surprins, a dedicat titlul tuturor colegilor artiști plastici.

Laura Ghinea a dezvăluit activitatea amplă al lui Dorel Topan chiar și în afara atelierului, pentru că lucrează în cercetare, și cea teoretică, de muzeologie, scenografie, dar și pe partea de biserică.

La faza națională a Olimpiadei de artă, Colonia Pictorilor a oferit în acest an, pentru prima dată un premiu, care i-a revenit elevei de clasa XI-a,  Alessia Lara Crăciun.

Momentul zero în 2004, a dezvăluit dr. Tiberiu Alexa, critic de artă, acum 20 de ani a fost Hotărârea de Consiliu Local care instituia Ziua Artistului Plastic Băimărean pe data de 5 mai. Cu o lună mai târziu, în parteneriat cu U.A.P. s-a instituit marele premiu anual pentru arte plastice.

Baia Mare este singurul oraș din România care comunitatea își onorează artiștii plastici prin premiu.

 

Sursa: MaraMedia

Distincție

 

Decizia unui mare pictor!

 "Am decis să părăsesc Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» după 15 ani de muncă devotată. Un pas nesemnificant pentru un muzeu, un pas enorm pentru mine. Plec cu un gust amar, de dăncilism. Alo, intelectuali adormiți în propria voastră suficiență!..."

DOREL TOPAN

Portretul în arta băimăreană – o privire în expoziție (1)

 Expoziția temporară „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel NEGREAN se dezvăluie treptat vizitatorilor săi virtuali. Să facem primii pași în expoziție și să admirăm împreună primele lucrări.

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

1. Elise RANSONNET NEMES, Portret de femeie (1875); 
2. Autor neidentificat (“WAGNER”?), Portret dublu (1889); 
3. Autor necunoscut, Portretul primarului Oliver Turman (1890-1895?); 
4. Georg SCHWARTZ, Portret de femeie (1896).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

1. Autor necunoscut, Portretul primarului Oliver Turman (1890-1895?); 
2. Georg SCHWARTZ, Portret de femeie (1896); 
3. Pál BENES, Studiu [Portret de bătrân] (1898); 
4. Jenő MATICSKA, Autoportret (1905); 
5. Tibor BOROMISZA, Portret de femeie (1908)
6. Arthur Garguromin VERONA, Odihnă la câmp (1909).

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

1. Pál BENES, Studiu [Portret de bătrân] (1898); 
2. Jenő MATICSKA, Autoportret (1905); 
3. Tibor BOROMISZA, Portret de femeie (1908)
4. Arthur Garguromin VERONA, Odihnă la câmp (1909).
5. János THORMA, Portret de bărbat (1905-1910?); 

Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»
Expoziția „Portretul în arta băimăreană”, curator dr. Ioan Angel Negrean

1. János THORMA, Portret de bărbat (1905-1910?); 
2. Alexandru POPP, Portret de fată (1910); 
3. Grigore NEGOȘANU, Portretul poetului Octavian Goga (1913);
4. Eugen PASCU, Portret de femeie (1915);
5. Ion PANTELI STANCIU, Portret de bărbat [Autoportet] (1928); 
6. József KLEIN, Autoportret (1927-1932?);
7. Cicerone POPESCU, Autoportret (1929);
8. Iosif Fekete Negrulea, Autoportret (1925-1930?).

PRELUARE https://muzeuldeartabaiamare.wordpress.com/2020/11/10/portretul-in-arta-baimareana-o-privire-in-expozitie-1/?fbclid=IwAR0ur0RAS3lkMDJi3FSgwUOZ4UQp-LKhAhNZDNDuSMpr0FmST4cjgx9g3JI

La mulţi ani, Dorel Topan!

Luni, in chiar ziua in care a implinit varsta de 50 de ani, pictorul Dorel Topan a dorit sa le faca baimarenilor un cadou, expunandu-si lucrarile deja cunoscute publicului bucurestean (administrate de European Art Gallery) la Galeria de Arta a Uniunii Artistilor Plastici, Filiala Baia Mare (Bd. Bucuresti nr. 6).

Pentru cunoscatori, “prospetimea picturala” si “realismul sensibilitatilor contemporane”, remarcate de criticul dr. Tiberiu Alexa, nu sunt o surpriza. Baimarenii iubitori de arta s-au obisnuit deja cu subiectele abordate de Dorel Topan, precum dozele de bere, pungile de cumparaturi inscriptionate cu branduri la moda sau papusile din plus, care toate contureaza o societate consumerista in care traim si care ne influenteaza zi de zi. “Traim intr-o lume a ambalajului. Este societatea contemporana, obiectul din societatea de consum, de ce n-ar fi si el obiectul unei naturi statice?

 Haideti sa ne gandim la olandezi sau la flamanzi, ei foloseau exact obiectele care erau la moda si descriau societatea lor. Societatea noastra este descrisa de aceste obiecte. Ca le redau intr-o cheie pozitiva sau mai degraba ironica, asta este. Nu putem sa facem abstractie de ele si cred ca trebuie sa completam recuzita pe care o folosim in pictura cu imagistica contemporana”, a explicat pictorul.  In ceea ce priveste lucrarile care au ca subiect jucarii, ele “pot fi interpretate in mai multe chei. O pictura nu trebuie sa explice pana la capat, dar ne putem gandi la depersonalizarea individului, la reintoarcerea la nostalgia copilariei, sunt foarte multe canale care se deschid inspre descifrarea operei de arta, pentru ca opera de arta contemporana trebuie sa fie o opera deschisa, adica sa lase si consumatorul sa se implice emotional si intelectual, sa-l pui putin pe ganduri”, a opinat Dorel Topan.

Dorel Topan a avut, recent, o expozitie impreuna cu colegul sau de la Muzeul Judetean de Arta “Centrul Artistic Baia Mare”, pictorul Ioan Anghel Negrean, dar o expozitie personala in Baia Mare nu a mai avut din 2008. L-am provocat sa exprime cateva ganduri legate de aniversarea acestei varste rotunde: “Acum 10 sau 15 ani nu-mi imaginam ca viata si cariera o sa-mi ofere atat de multe lucruri, cate am primit pana in momentul de fata. Au fost foarte bine primite lucrarile si de catre public, si de catre critica, si de catre casele de licitatii,  un lucru foarte clar, care confirma o anumita valoare. Artistul la un moment dat trebuie sa isi castige o anumita cota, iar cand vinzi la casele de licitatii, deja incepi sa existi pe piata internationala de arta. Ce mi-as putea dori la 50 de ani? Ce mi-am dorit si la 45, adica recunoastere. Cineva spunea odata ca este foarte greu sa castigi simpatia publicului, este mult mai dificil sa castigi critica de partea ta, lucru pe care l-am castigat, dar cel mai greu este de castigat simpatia colegilor. Daca o sa fie colegi destui in sala, eu voi fi multumit!”

Absolvent al specializarii Arte Plastice - Pictura din cadrul Universitatii de Nord, ca sef de promotie (2008), Dorel Topan este doctor in arte plastice, cunoscand, dupa momentul licentei, o ascensiune rapida.

                                                                                    Anca Goja

Pictorul Dorel Topan ştie să şi scrie bine, nu doar să picteze

Miercuri, 17 octombrie 2012, ora 14,oo, la sediul Muzeului Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, în cadrul Expoziţiei „Feţe, lucruri, interfeţe”, pictorul DOREL TOPAN, originar din Sălsig, îşi va prezenta cartea „Dinamica orientărilor estetice în pictura contemporană”, volum editat cu sprijinul financiar al muzeului mai sus amintit şi a Consiliului Judeţean Maramureş la Editura clujeană „Dacia XXI”, director Ion Vădan.

                                         Gelu DRAGOŞ