Filantropul Emanoil Gojdu, pomenit la 150 de ani de la trecerea în sa veșnicie. De ce nu se face nimic nici statul, nici Biserica pentru recuperarea moștenirii Gojdu?

În Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost oficiat luni, 3 februarie, un parastas pentru filantropul Emanoil Gojdu, la 150 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Slujba religioasă a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, transmite Mitropolia Ardealului pe site-ul său. 

Preoții și credincioșii prezenți în Catedrala mitropolitană din Sibiu au înălțat rugăciuni către Dumnezeu pentru odihna veșnică a celui care a lăsat moștenire averea sa imensă pentru ajutorarea tinerilor ortodocși români născuți în Transilvania și Ungaria, pentru ca aceștia să urmeze studii universitare prin intermediul unor burse. Prin testamentul său redactat la 4 noiembrie 1869, avocatul, patriotul militant și filantropul Emanoil Gojdu lăsa generațiilor următoare resursele materiale necesare pentru a susține educația tinerilor români ortodocși din Transilvania și nu numai, iar Biserica Ortodoxă din Ardeal avea să devină administratorul Fundației Gojdu, cu misiunea de a duce la îndeplinire prevederile testamentare.

La finalul parastasului oficiat în Catedrala mitropolitană din Sibiu, IPS Mitropolit Laurențiu, președintele Fundației Gojdu, a vorbit despre personalitatea marelui filantrop și despre moștenirea sa lăsată poporului român din Ardeal.
„După trecerea lui Emanoil Gojdu la cele veșnice, Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, ocrotitorul nostru, a hotărât ca ziua aceasta să fie serbată în toată Biserica din Ardeal printr-o pomenire specială. De câțiva ani, am încercat și noi să ne amintim de marele Emanoil Gojdu, la propunerea unor iubitori ai acestui mare patriot de a face pomenire în bisericile noastre a celui care, prin Fundația care i-a purtat numele și, prin vestitul testament, a lăsat toată averea sa unei slujiri îndelungate, unui proiect pe care nu l-am mai văzut la nimeni și nu știm dacă vom mai întâlni pe cineva care să gândească cu inima, dar și cu mintea, atât de rațional și matematic stabilind burse pentru tinerii ortodocși din Ardeal. Până în anul 2050 a existat un proiect, o programare, ca bursele să se îndrepte către tineretul nostru. Din păcate, moștenirea sa a fost râvnită și de alții și a rămas unde a rămas, ce a mai rămas la noi s-a mai recuperat, ceea ce este foarte important, pentru că acest binefăcător a oferit tineretului Bisericii din Ardeal averea sa, punând-o, însă, sub ocrotirea Bisericii și mai ales încredințând și apelând la autoritatea Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, primul mitropolit al Transilvaniei. L-a pus să gestioneze continuarea cestei lucrări și banii respectivi să-i folosească pentru educare neamului, spre ridicarea tinerilor care aveau nevoie de sprijin. Suntem recunoscători acum și am făcut această ceremonie la împlinirea a 150 de ani, dar în același timp legându-ne de ceea ce Biserica noastră, prin Sfântul Sinod a hotărât ca acest an să fie un an comemorativ al tuturor filantropilor, binefăcătorilor noștri. Poate nu ne dăm seama ce valoare are fapta bună, bucuria care se revarsă asupra noastră atunci când am făcut un bine. Este o bucurie specială, o bucurie deosebită, dar atunci când lași în urma ta o tradiție a bucuriei, suntem încredințați că s-a întors acum tot ceea ce a făcut el spre dânsul sus în ceruri și va primi la sfârșitul veacurilor, la Înfricoșătoarea Judecată, cele cuvenite pentru sporirea acestei avuții, pentru că n-a îngropat talantul, ci l-a lăsat să lucreze și după plecarea lui la cele veșnice”, a subliniat ierarhul.

Moștenire lăsatului tineretului ortodox

În același cuvânt, ierarhul a vorbit și despre actualul statut al Fundației Gojdu de la Sibiu și despre demersurile făcute pentru a recupera averea lăsată de marele filantrop și a o pune în slujba tinerilor, așa cum prevede testamentul său.

„Sperăm acum, când noi îl comemorăm, când noi ne-am rugat lui Dumnezeu să-i primească darul său, ca, de acolo de sus, să-L roage pe Dumnezeu să putem și noi să continuăm această lucrare. Nu este ușor în momentul în care primele forme legale care trebuiau făcute nu au fost împlinite de cele două părți, română și maghiară. Parlamentul român a aprobat statutul și ceea ce a propus Gojdu, dar cel ungar a mai așteptat. Acum, în Budapesta, un apartament dintr-o clădire din cele cinci clădiri, este folosit de Biserica Ortodoxă din Ungaria, este o capelă acolo. Noi am primit două case la Oradea, un spital la Cluj care este cum este, este al nostru în proprietate, este în folosința statului și vom vedea mai departe ce va mai fi. Mulți dintre patrioții noștri contemporani care au stat alături de noi și ne-au rugat și au insistat să facem ceva ca această moștenire, care nu este nici a Bisericii Ortodoxe Române, nici a Statului român, sau maghiar, ci a tineretului nostru din Ardeal, să fie lucrativă, să se împlinească. Fundația Gojdu din Sibiu a fost înființată și nerecunoscută în toată valoarea și importanța ei, ca moștenitoare a testamentului lui Gojdu. După insistențele noastre, depunând un exemplar autentificat din testamentul lui Gojdu s-a reușit să se recunoască Mitropolitul Ardealului ca președinte al Fundației Gojdu. Mai departe vor urma alți pași, dar numai cu ajutorul statului român care să sprijine această Fundație în a face o legătură cu statul maghiar, pentru că aceste resurse minimale pe care le avem nu ne ajută să facem nici cel mai simplu apel către forurile internaționale, nici măcar nu putem evalua acum mărimea colosală a acestei moșteniri și cu cât este mai mare cu atât este mai greu de dobândit. Sperăm ca Bunul Dumnezeu să binecuvânteze continuarea acestei lucrări deosebite a celui mai mare filantrop român pentru românii din Ardeal”, a mai spus ierarhul.
După slujba religioasă, reprezentanții Fundației Gojdu au depus o coroană de flori la bustul marelui filantrop așezat în Parcul „ASTRA” din Sibiu.

                                                                          Romanian Global News

PSDişti, UDMRişti, ALDEişti, Titus Corlăţean, Teodor Meleşcanu, Răzvan Mihai Ungureanu: SĂ NU UITAŢI CINE A FOST ŞI ESTE EMANOIL GOJDU

Pe 9 februarie 1802 s-a născut Emanoil Gojdu, jurist și am politic care s-a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania și din Ungaria. Casa în care s-a născut mai poate fi vizitată și astăzi în Oradea, lângă Biserica cu Lună.

Emanoil Gojdu a urmat cursurile liceale la liceul premonstratens din Oradea şi la cel din Bratislava. Unele surse spun că de fapt E. Gojdu ar fi absolvit liceul nu la Bratislava, ci la Eger, Ungaria.

În anul universitar 1820-1821 Gojdu s-a înscris la cursurile Academiei de Drept din Oradea. Ceilalţi ani de studii i-a făcut la Bratislava şi la Budapesta. După ce a absolvit cursurile Academiei de Drept, s-a stabilit la Budapesta, unde a fost numit practicant la Tabla Regească, conform Enciclopediei României.

Diploma de avocat a obţinut-o la Budapesta, iar mai târziu a luat şi diploma de „notar cambial”. În anul 1824 s-a stabilit la Budapesta ca avocat şi politician.

După o scurta perioadă, E.Gojdu şi-a deschis propriul birou de avocatură şi a devenit faimos pentru pledoariile şi rechizitoriile sale.

În contextul izbucnirii revoluţiei paşoptiste şi în Transilvania (1848), Gojdu a încercat să găsească alături de fruntaşii români din Banat şi Câmpia de Vest, o soluţie care să se potrivească Proclamaţiei de la Blaj, din 3/15 mai 1848. Faţă de românii ardeleni, cei din Banat şi Câmpia de Vest aveau păreri mai moderate, neexcluzând o posibilă colaborare cu maghiarii. Pe 21 mai 1848, în casa lui din Oradea, a redactat proclamaţia „Înştiinţarea către Românii de legea răsăriteană neunită”, prin care de preconiza o mare adunare populară la Timişoara, pentru data de 25 iunie 18488, unde fiecare comitat ar fi trebuit să îşi trimită reprezentanţii. Adunarea nu a avut loc însă niciodată.

Tot în aceeaşi perioadă a redactat „Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat”, prin care se exprima aderenţa la Casa de Habsburg şi se cerea independenţa românilor faţă de Mitropolia sârbească de la Carlovit.

În anul 1861, Emanoil Gojdu a fost numit prefect al judeţului Caraş, care avea populaţie majoritar românească. Din cauza viziunilor sale moderate faţă de revoluţia românească din Transilvania, de la 1848, şi datorită faptului că a subscris la unele ţeluri ale revoluţiei paşoptiste maghiare, pe timpul cât a fost prefect de Caraş a fost privit cu neîncredere de români.

În anul 1866, Gojdu a fost ales deputat de Tinca. La 4 noiembrie 1869, Emanoil Gojdu şi-a făcut testamentul la Budapesta, prin care şi-a lăsat averea „acelei părţi a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania care aparţine la confesiunea orientală ortodoxă”, pentru acordarea de burse studenţilor şi pentru ajutorul preoţilor. În acest sens a fost constituită o fundaţie. Acestă fundaţie a funcţionat între 1870 şi 1917, acordând foarte multe burse studenţilor români, dintre care se remarcă: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza şi Victor Babeş.

Averea lăsată de Gojdu a fost inzecită de administratorii priceputi ai fundatiei. In 1911 era echivalenta cu 2 tone si jumatate de aur fin.

Administratorii nu au adunat numai bani si actiuni in băncile maghiare, ci au făcut si investitii imobiliare profitabile. Averea Fundatiei Gojdu este estimata acum la aproape 1 miliard de euro. Primii administratorii ai Fundatiei Gojdu au respectat insa intocmai litera testamentului si o parte din sumele de bani s-au transformat in burse si ajutoare pentru tineri, o imensa sansa pentru renasterea culturala a romanilor din Transilvania.

Mădălina Bălăceanu, Sursa: Capital.ro

SEMNIFICAŢII ISTORICE PENTRU 3 FEBRUARIE 2014

1395 - Prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului.

1468 - A murit tipograful german Johann Gutenberg (n. 1398)

1870 - A murit, la Budapesta, Emanoil Gojdu, avocat şi om politic, care a reprezentat interesele comunităţii româneşti din Transilvania şi Ungaria (n. 1802)

1890 - A avut loc premiera piesei "Năpasta" de I.L.Caragiale.

1898 - S-a născut omul politic liberal Gheorghe I.Brătianu, istoric si membru al Academiei Române. A încetat din viaţă în închisoare, la Sighetu Marmaţiei, la 27 aprilie 1953.

1908 - S-a constituit Partidul Conservator-Democrat, în frunte cu Take Ionescu, partid cu un program politic de "centru".

1911 - A fost prezentat Manifestul-program electoral al Partidului Social-Democrat din România (PSDR).

1912 - S-a născut medicul Constantin N. Arseni, membru al Academiei Române (m. 5 iulie 1994).

1923 - A avut loc conferinţa generală pentru dezarmare de la Geneva, la care participă 63 de state, inclusiv România.

1924 - A încetat din viaţă al 28-lea preşedinte al SUA, Thomas Wilson Woodrow, la vârsta de 67 de ani (n. 28 decembrie 1856)

1925 - S-a născut actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (m. 19 septembrie 1996).

1929 - A avut loc premiera filmului "Iancu Jianu" de Horia Igiroşanu, primul din seria dedicată haiducilor.

1950 - Au fost stabilite primele relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Vietnam.

1953 - Oceanograful francez Jacques-Yves Cousteau a publicat ultima sa lucrare "The Silent World" ("Lumea tăcută").

1954 - A murit, la Bucureşti, romancierul Ionel Teodoreanu (n. 1897).

1957 - S-a creat, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme.

1962 - SUA a instituit blocada economică asupra Cubei.

1966 - Staţia automată "Luna 9", lansată la 31 ianuarie 1966, a realizat prima aselenizare şi a transmis imagini ale suprafeţei lunare.

1992 - S-a parafat "Declaraţia asupra cooperării economice în Marea Neagră". România a fost fondatoare a noului acord economic.

1994 - Preşedintele SUA., Bill Clinton, a anunţat ridicarea embargoului vechi de 19 ani impus pe plan comercial Vietnamului. Unul din argumentele aduse în favoarea acestei decizii a fost sprijinul acordat de autorităţile asiatice pentru găsirea celor 2 238 de americani dispăruţi în timpul războiului din Vietnam.

1995 - Este lansată naveta spaţială "Discovery", pentru o misiune comună americano-rusă de opt zile.

2000 - A încetat din viaţă poeta Florenţa Albu (n. 1 decembrie 1934).

2003 - Scriitorul Vaclav Havel, erou al luptei anticomuniste, şi-a încheiat cel de-al doilea mandat şi ultimul, ca preşedinte al Republicii Cehia.

2009 - A încetat din viaţă pictorul Virgil Almăşanu, fost vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici (n. 28 februarie 1926)

2009 - Curtea de la Haga a dat câştig de cauză României în procesul cu Ucraina privind platoul continental din Marea Neagră şi Insula Şerpilor. Curtea a acordat României 9700 de kilometri pătraţi de zonă economică exclusivă şi platou continental, reprezentând 79,34% din totalul suprafeţei în dispută. Zona conţine circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze şi 12 milioane de tone de petrol.