Gheorghe Mihai Bârlea, la Nord Literar

                                  de Gheorghe Pârja

Fie iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece, spunea Moșu Lupu, după citirea din gromovnic. Apoi privea pe geamul mic dansul fulgilor. Și așa se perinda vremea. A trecut și luna februarie, dar nu a trecut în zadar, că truda editorială a conturat un număr nou din revista „Nord Literar”, cu articole, comentarii și poezii de certă valoare. Doresc să fiu contrazis. Până atunci, să vă expun sumarul. Poemul lunii este semnat de talentata poetă Rodica Brad-Păuna. Criticul literar Irina Petraș continuă incursiunea cu răspunsuri și răspunderi, parcând într-un subiect de toată actualitatea: despre amnezia culturală! Citez: „Ce se întâmplă cu noi, oamenii de azi, românii de azi, dacă alegem să trăim cumva-cumva, suspendați, fără trecut și, pe cale de consecință, fără viitor? Cu privirea tulburată de haotica clipă prezentă, înaintăm năuci de la o zi la alta, renunțând de bunăvoie la albumul de familie al ființei noastre interioare”. Excelentă lecție despre demnitatea omului prin cultură! Citiți textul. Eseistul, cronicarul literar Ion Papuc face un portret convingător și inedit poetului și prozatorului Ștefan Jurcă, apelând la un invocat personaj al lui Shakespeare, proiectându-l pe amicul băimărean pe ecranul unui Falstaff bonom. Ștefan Jurcă își stăpânește cu bărbăție fluxul liric.

Centrul emoțional al revistei este cinstirea poetului, omului cetății, Gheorghe Mihai Bârlea, la rotunjirea a 75 de ani de viață, împliniți în 10 februarie. El ne-a dăruit o valoroasă pagină de poezie. Noi, adică Echim Vancea și Gheorghe Pârja, am petrecut prin fluierul vremii amintiri care au zidit o prietenie proverbială. Echim publică un fragment din povestea unor voievozi de cuvânt, însoțind texul cu o fotografie făcută în fața gării din Sighetul Marmației în care stau în așteptarea unui tren: regretatul Vasile Bârlea (fratele geamăn al lui G.M. Bârlea) Gheorghe Pârja, Echim Vancea și Gheorghe Mihai Bârlea. Eu scriu despre o prietenie de viță veche, sub veghea cuvântului. Spor la scris, dragă prietene, că talent ai!

Universitarul Gheorghe Glodeanu, utilizând un stil critic, care îl personalizează, scrie despre realismul magic și realismul miraculos. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează lirica poetului Mircea Petean, din perspectiva volumului „Trilogia orientală”, care „practică un exercițiu de reconsiderare lucidă a hotarelor, vrednic de un creator suveran, fiindcă poetul își hotărăște el însuși calea și rânduiala”. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul „Exilul versus Utopia”, de Dan Anghelescu, volum care repune în drepturi ideea de conștiință morală a literaturii. Scriitorul Horia Bădescu, născut în februarie, ne-a dăruit un text profund despre miracolul încuvântării. Spune distinsul scriitor, bun prieten al Maramureșului, că „actul poetic și cel liturgic sunt consonante de la începutul începuturilor”.

O cronică densă, aplicată, face Dana Buzura-Gagniuc la volumul „Proximități și mărturisiri” (Jurnal) semnat de Ioan Pintea, scriitorul de anvergură, care a marcat ultima jumătate de veac literar. Un text care dovedește că managerul revistei noastre are resurse serioase pentru condiția de critic literar. Mihaela Albu, o remarcabilă conștiință critică, probată în reviste de prestigiu, din America, până în România, recuperează „Panorama literaturii române”, de Basil Munteanu, scrisă în limba franceză și publicată în 1938. În limba română a fost tradusă abia după 1989. Doamna literaturii din Nord, Ana Olos, scrie despre romanul „Satantango”, al scriitorului maghiar Laszlo Krasznahorkai, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură. Un text lămuritor despre acest scriitor european.

Gheorghe Pârja prezintă volumul „Miracolul oglinzilor din noi”, de Vasile Jurje, harnic și talentat pictor și grafician, și acum scriitor. Noul curent al criticii literare de la „Nord Literar” se consolidează. Raluca Hășmășan continuă călătoria critică prin prezentarea volumului „Toate într-o singură inimă”, semnat de Răzvan Fugaciu. Volumul a convins juriul concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Raluca surprinde dimensiunile lirice ale volumului, fiind ca un jurnal poetic al formării și al rezistenței prin sensibilitate. Umăr la umăr cu spiritul critic, poetul Flaviu Claudiu Mihali continuă cu izbânzi demersul analitic. A pus sub lupa observației volumul „Clandestin în Parnas”, de Adrian Vasile Iftimie. Criticul ajunge la concluzii necesare pentru evoluția autorului.

Iulian Boldea face o radiografie aplicată la volumul semnat de profesoara Valeria Bilț despre „Mircea Nedelciu. Aventuri în curtea interioară a postmodernismului”, rod al cercetării autoarei în vederea redactării tezei de doctorat, lucrare care se impune prin rigoare, tact și spirit analitic. O pagină de poezie este semnată de Nicolae Sere, Mihaela Poduț-Ienuțaș și Dan Rotaru. Proza este onorată de Nicolae Suciu și Mircea Bodnariu. Despre recentul debut în critică „Cărți în oglindă. Lecturi și reflecții”, semnat de Raluca Hășmășan, scrie Ana Ardelean. Care consideră că autoarea a adunat în acest volum comori de idei și se remarcă prin claritate și echilibru.

Despre cartea „Pescuirea minunată”, semnată de Vasile Trif, a scris Alexandre Leboeuf – Canada. Traducerea este realizată de Delia Muntean. Poezia Marilenei Apostu este comentată de Ionel Bota. Traducerile sunt realizate din poemele lui Eugen Barz, poetul și preotul român stabilit la Madrid. Prezentarea artistică aparține artistului Mircea Bochiș. Numărul este ilustrat cu lucrări din creațiile artistului Marius Barz Barbone, despre opera lui scriind Maria Biloșevschi. Ca de obicei, revista poate fi procurată de la Librăria Cărturești și de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș.” Lectură plăcută!

Sigiliul, ca identitate lirică

                                                         de Gheorghe Pârja

Lansarea unei cărți spre sufletul cititorilor eu o socotesc ca o pogorâre a cuvintelor din raiul îngerilor, pentru a descrie printre noi semne unice cu înțelesuri cuceritoare. Cartea a fost și cred că va rămâne,însemnul duratei gândurilor unui om, spuse pe lungimea lui de undă sufletească. Cam așa descifrez pornirea spre poezie. Adică, a vorbi altfel despre lume. Dar nu oricum. Ci să cauți un alfabet personal în culcușul unei stele veghetoare. Asemenea gânduri m-au încercat la întâlnirea cu recentul volum de versuri „Doar împreună. Alte sigilii” (Editura Limes, 2025), semnat de poetul și prietenul de o viață, Gheorghe Mihai Bârlea.

Cum sunt doar un cititor care scrie, mă voi lăsa în voia cărții, pe valurile emoțiilor care m-au pus de veghe pentru a desluși cărările unui suflet nobil. Este cavalerul frumoasei melancolii, călător prin spații asumate, deopotrivă liber, răsfirat între extaz și luciditate. Acest poet adevărat reface într-o miraculoasă singurătate lirică o incitantă inițiere orfică. Poetul se întâlnește cu istoria, adică cu sine, cel adevărat, cel real, cel plin de timpul interogativ pe care îl trăiește: „Mi-e dor de un somn înrourat/ și de miresmele ierbii/ de râul lin luminând,/ de horile Anuței lui Negrea”.

Acolo, la Nănești, unde mama l-a vegheat și cu lacrima. Poetul celebrează viața, de la izbirea privirii de cer, la tăcerea ontologică, deoarece el măsoară prin cuvânt distanța dintre Ființă și Existență. Între aceste stări s-a cuibărit fericirea de a se afla în armonie cu durata și lumea. Întemeiat pe o colină de pe Valea Izei, unde se mai văd pașii îngerilor, poetul își poartă cu eleganță prin lume, dar și în scris, însemnele statorniciei. Acele sigilii care i-au marcat biografia. Îmi aduc aminte de devenirea noastră sigheteană: Echim, Marin, Simion, Ileana, Vasile… Am pus alte oglinzi vremii în care trăiam. Am scormonit în cenușa zilelor și am aflat vraja cuvintelor, care ne-a cuprins definitiv.

Această carte este tocmai un sigiliu al acelui timp, care l-a marcat pe poet cu poruncă de hrisov. În care iluminează beatitudinea, dar și înserările ființei. Eram frumoșii nebuni ai micului oraș, pe care, cei rămași îl purtăm la butonieră, precum crizantema senectuții, cum ar spune prietenul, scriitorul Horia Bădescu. În această carte, Gheorghe Mihai Bârlea se dovedește un poet care se apleacă asupra fântânilor dinlăuntrul cuvântului, dar și asupra viscolelor din afara lui. Cu un alt prilej, poetul ne îndemna să nu ne lăsăm prădați de poverile lumii. Omul de o elegantă civilitate, că a avut rosturi importante în viața cetății, a lăsat în urma lui un loc pentru ramura de măslin.

Încăpățânat în păreri, lucid și profund în judecăți, consecvent în convingeri și prieteni, face parte dintre maramureșenii care cunosc măsura lucrurilor, dar și cadența orfică a poemului. Universul poeziei sale este și unul parabolic, viețuind printre obârșii și înțelepciune, cu încredere în sine și mai ales în ceilalți. Vaccinat cu sângele Nordului, trece prin lume cu sigiliul istoriei și al prieteniei. Prieteniile tinereții sunt întotdeauna durabile și adevărate. Ele vin din alintul ființei și din orizonturile existenței pentru a urca pe scara spirituală: „Prieteni, cum ne-am dedat trecerii/ frunzei căzătoare, risipei și vinului/ cu pieptul țâfnos bravând sfiala/ am băut licori promise îngerilor”.

Doar împreună, spune poetul, vom învăța rostirea pe de rost a trăirilor. Doar împreună: „Arta curajului poate fi probată eroic/ ca exercițiu estetic la circ.” Noua carte de poezie semnată de Gheorghe Mihai Bârlea, apărută în fața ochilor noștri, face parte dintre cele care rămân îndelung și se scriu mereu până ce cu vremea o parte din viața lor se adaugă de bunăvoie vieții noastre. Cartea aceasta celebrează lumina, dar vindecă și rănile lăsate de memoria răului. Am fost prins între elogii și epifanii, unde imnele dăruite femeii alternează cu privirea din ochiul universului care fixează fiecăruia orizontul cosmic. Apoi simt dogoarea focului viclean care pândește ființa vulnerabilă.

În această carte de referință liniștea este vorbitoare de s-aud și morții din războaie, simplitatea devine și mai simplă, iar statornicia mereu uimește și dezleagă. La sfârșitul lecturii mi-am dat seama că îmbărbătarea drumului spre poezie trezește o stare care iubește libertatea și sare peste melancolie, în momentul cel mai potrivit spre o ultimă seninătate. În care se oglindesc luminile din sigilii, care dau identitate autorului și poeziei sale. Cartea este împlinită și de ilustrațiile artistului plastic Traian Moldovan. Editorul Mircea Petean, și el un poet de excepție, s-a oglindit în poemele din această carte. Și a scris o binecuvântată prefață, din care am reținut: „Creator al unei mitologii personale, care celebrează bucuria de a trăi în acord cu ritmurile firii și în armonie cu ființa ta vulnerabilă și cu semenii tăi, ale căror coloane sunt iubirea roditoare, familia cea mică și familia cea mare a neamului tău, Gheorghe Mihai Bârlea este un poet-cetățean a cărui voce distinctă, puternică, merită a fi ascultată.”

P.S. Astăzi, 26 martie, la ora 15, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare are loc lansarea volumului de versuri „Doar împreună. Alte sigilii” de Gheorghe Mihai Bârlea. Despre carte vor vorbi: prof. dr. Delia Muntean, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, dr. Dana Buzura Gagniuc și editorul Mircea Petean. Moderator: dr. Teodor Ardelean.

Gheorghe Mihai Bârlea, la Nord Literar

                                              de Gheorghe Pârja

Când intram în luna februarie, o auzeam pe mama spunând: de-ar fi iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece! Socotind că luna cu pricina ar fi cea mai geroasă lună a iernii. Așa am gândit și eu în acest an, luna februarie a trecut, pe alocuri friguroasă, dar revista de cultură Nord Literar a sporit cu încă un număr. Care aduce căldură sufletească celor care o vor citi. Dar să vă stârnesc interesul prin derularea sumarului. Poemul lunii este semnat de poetul Horia Bădescu. Ochiul magic al revistei este rubrica Orfeu, unde sunt găzduiți poeții consacrați. În acest număr, un grupaj de versuri publică poetul Gheorghe Mihai Bârlea, un autor cu experiența scrisului, convertit în cărți apreciate. Versurile din revistă au anunțat apariția volumului „Doar împreună. Alte sigilii”, apărut la Editura Limes din Cluj.

Poetul Mircea Petean ni-l recomandă pe autor: „Creator al unei mitologii personale, care celebrează bucuria de a trăi în acord cu ritmurile firii și în armonie cu ființa ta vulnerabilă și cu semenii tăi, ale cărei coloane sunt iubirea roditoare, familia cea mică și familia cea mare a neamului tău, Gheorghe Mihai Bârlea este un poet-cetățean a cărui voce distinctă, puternică, merită a fi ascultată”. Așa sunt poeții născuți în februarie! Nedezlipit de autor este marele parodist Lucian Perța. Criticul literar Irina Petraș continuă suita de răspunsuri și răspunderi cu fermecătoare deslușiri despre etimologii. Pe eseistul Ion Papuc îl găsim sub forma criticului de artă, descifrând o expoziție a artistului plastic Vasile Știru, de pe simezele Bibliotecii județene din Baia Mare. Da, o pictură narativă!

Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Caiete macedonskiene, rodul unei sesiuni de comunicări la care au participat critici și istorici literari, academicieni, scriitori și jurnaliști din țară și străinătate. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează noua lucrare a exegetului Gheorghe Glodeanu despre proza fantastică: Fascinația lumilor ficționale. Da, imaginarul epic între scriitura aventurii și aventura scrisului. În continuare, doamna Delia prezintă volumul de versuri semnat de Elina Adam. Daniela Sitar-Tăut analizează studiul Perspective parabolice ale puterii totalitare, scrisă de Ligia Duruș. Istoricul Ovidiu Pecican ne prezintă un pretendent valah la curțile Europei. O fi Petru Cercel? Puteți afla din revistă.

Efervescența culturală a iernii Nordului este surprinsă de Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Adică aflați că s-a pus piatra de temelie a Cenaclului Rivulus Dominarum, sub egida revistei de cultură Nord Literar. Farmecul discret al frumuseții Dana l-a descoperit alături de poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Ziua cititului împreună s-a petrecut cu elevi de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Baia Mare. Este consemnată expoziția aniversară a pictorului Mircea Bochiș. Revista Nord Literar a lansat ideea unui Festival al cărții la Baia Mare. Despre artistul plastic Mihai Olos, născut în februarie 26, acum 85 de ani și mutat în Orașul Universal, în urmă cu 10 ani, scrie Gheorghe Pârja.

Despre un eminent cartograf al lumii românești, scriitorul Radu Ciobanu, scrie Horia Bădescu. Gheorghe Pârja continuă călătoria prin Țara Fagilor, rezemat de amintiri și de hrisovul domnitorului Alexandru cel Bun, din 1408, care a devenit documentul de atestare a orașului Cernăuți. Aici s-a întâlnit cu profesorul Grigore Bostan, care a educat mai multe generații de studenți la celebra Universitate. Arcadie Suceveanu scrie: „Grigore Bostan a fost o personalitate publică marcantă, care a contribuit decisiv le renașterea conștiinței naționale și la menținerea spiritualității românești în Bucovina detrunchiată.” A fost membru de onoare al Academiei Române. A fost la Desești. La Grigore, clepsidra avea nisip de aur.

Istoricul literar Mircea Popa ne prezintă personalitatea lui Nicolae Gheran în oglinda corespondenței. Un interesant și actual eseu politic scrie Dan Anghelescu, care susține că n-a existat modă în Statele Unite care să nu invadeze întreaga Europă. Dana Buzura-Gagniuc scrie despre eseul universitarului clujean Sandu Frunză – „Publicitatea construiește realitatea”, o analiză tăioasă din perspectiva valorilor și simbolurilor. Nicolae Scheianu prezintă volumul de poeme semnat de Emil Mircea Neșiu „Pot să visez.” Proza aparține scriitorului Andrei Ungureanu. Două grupaje de poezii sunt semnate de Alice Valeria Micu și Nicolae Silade. Terezia Filip comentează volumul de proză scurtă „Pofta-n cui și alte pofte” a scriitoarei Florica Bud.

Criticul de artă Pavel Șușară face un portret artistului plastic Mircea Bochiș la 75 de ani. Colega de redacție Raluca Hășmășan, care a deprins tainele spiritului critic, ne prezintă convingător revista „Limba Română” din Chișinău, o redută a publicisticii culturale de dincolo de Prut. La rubrica traduceri confratele Valeriu Stancu ne dăruiește poeme din creația poetului francez Matthias Vincenot. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mircea Bochiș. Din păcate, revista poate fi procurată de la un singur chioșc de presă din Baia Mare. În fața Magazinului „Maramureș.” Unele chioșcuri au dispărut cu tot cu postament. Așa, difuzarea este în derivă. Tristețea este prin comunele județului. Unele oficii poștale nu mai fac abonamente. Caz concret, Petrova.

Nu pricep cine vrea moartea presei scrise. Care mai are cititori. Caut o minte deschisă care să ocrotească difuzarea ziarelor și revistelor. Că nu sunt dăunătoare. Zău, sunt un tezaur al vremii. Americanii le protejează și în centrul metropolei New York.

Despre românii din Ungaria

                                                                            de Gheorghe Pârja

Imediat după deschiderea lumii, am trecut Prutul. Și am mers și iar am mers, până întâmplările mele în Basarabia s-au făcut carte. Apoi am bătut drumuri mai multe în Bucovina înstrăinată de istorie, la Cernăuți și la românii din dreapta Tisei, în Maramureșul mușcat, și iar am scris o carte. Mi-a fost dat să ajung la românii din Valea Timocului și la cei din Novi Sad. Sau la românii uitați din vestul Ucrainei, la Mircea și Poroșcovo. Despre care am scris reportaje. Am recapitulat aceste îndemnuri împlinite pentru a mă rușina că nu am fost la românii din Ungaria, la ei acasă. Așa mi s-a dat. Deși știam despre ei de când eram elev la Sighetul Marmației. Un personaj absolut misterios, Cocior, care lucra la Casa de Cultură, făcea abonamente la revista Foaia noastră, a românilor din Ungaria. Mi-am făcut și eu. Așa aflam știri despre această comunitate. Vremea a trecut și într-un târziu, acum două decenii, marele scriitor Augustin Buzura a inițiat Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească în Maramureș. La care au fost invitați și români din Ungaria.

În cartea mea „Dialoguri în centrul Europei, trei dintre ei figurează cu mărturisiri incitante. Așa, Atilla Kovacs îmi declara: „Eu sunt maghiar, dar activez în numele strămoșilor mei români.” Este născut la Bekescsaba, cu studii universitare la Budapesta, profesor de limbă germană și română. Activa în Asociația de autoguvernare a românilor din Ungaria. Cu origine românească pierdută de două–trei generații. Preocupat de rădăcinile familiei. Apoi, Vera Gurzo, născută la Gyula, Facultatea de pedagogie la Seghedin. Specializare la Florența. Cadru didactic de limbă maghiară și italiană. Îmi declara în interviu: „Eu sunt româncă. Am urmat școala generală cu limba de predare română. Că numai limba și literatura română se predau în românește. La Gyula avem o tabără de autocunoaștere. Ne punem întrebări fundamentale despre cine suntem? De unde ne tragem?”

O altă cunoștință a mea este Maria Ruja, născută la Gyula, într-o familie de români. A terminat Facultatea de Medicină din Seghedin. În vremea când dialogam noi, Maria era medic pediatru la Spitalul din Vacz. Îmi spunea: „La noi, biserica și familia păstrează limba română. De n-ar fi așa, acum ne-am înțelege într-o limbă străină.” Asta se întâmpla în urmă cu douăzeci de ani. De atunci nu i-am mai întâlnit pe eroii mărturisirilor din carte. În urmă cu câteva zile, însă, am citit un interviu cu Gheorghe Cozma, președintele Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria, realizat de Camelia Stârcescu, Formula AS. Care mi-a stârnit amintirile de mai sus. Este tânăr domnul președinte, are 37 de ani, și a început să lucreze în această instituție după ce a absolvit Facultatea din Szeghedin, ca profesor de limba română și informatică. Are și studii universitare de administrație publică, absolvite la Budapesta.

Ne spune despre comunitatea românească pe care o reprezintă: „Românii din Ungaria sunt o comunitate istorică, noi aici ne-am născut, generația mea, a părinților mei, a bunicilor și străbunicilor mei, dar sunt și foarte mulți români care s-au stabilit aici în ultimii 30-40 de ani. Conform recensământului din 2022, în Ungaria sunt aproape 28 000 de români, cu 8000 mai puțin față de 2011, cel puțin la nivel declarativ. Dar există posibilitatea să fie mulți care, din diferite motive, să nu se fi declarat români. Comunitatea românească tradițională din Ungaria trăiește în trei județe, de-a lungul graniței cu România. Cea mai importantă sarcină a noastră este de a păstra limba română, moștenirea intelectuală și tradițiile istorice ale românilor care locuiesc în Ungaria.”

În Ungaria trăiesc 13 naționalități, care au dreptul legal de a se organiza în autoguvernări. Minoritățile din Ungaria au posibilitatea de a avea în Parlament un reprezentant, formând o comisie a naționalităților. În cadrul comisiei, reprezentanții minorităților fac propuneri către guvern, dar nu au drept de vot în ședințele plenare ale Parlamentului. Doar naționalitatea germană are un deputat în Parlament. Autoguvernările minorităților funcționează cu finanțare de la statul maghiar. Autoguvernarea pe Țară a Românilor are un buget de aproximativ 656 000 de euro anual. La Gyula sunt două ziare săptămânale, iar pe canalul maghiar Duna TV românii au 30 de minute săptămânal și o emisiune în limba română. Sunt și instituții educaționale bilingve. Este un liceu, trei școli și câteva grădinițe. Sunt coruri și ansambluri de dans popular.

Așa stând lucrurile, soluția profesională ar fi să trag o fugă până în vecini, să văd cu ochii mei realitatea. Nu-i așa, domnule dr. Teodor Ardelean? Domnule Gheorghe Mihai Bârlea? Deocamdată, atât. Altădată mai mult.

La mulți ani Gheorghe Mihai Bârlea!

 

Meta-poetice

Părinţilor şi fratelui Vasile

***
Trece o femeie strada,
cu un mers legănat, ca o frunză în vânt,
îmi pare că s-a întors
mama mea pe pământ,

exact cum o vedeam în pruncie,
îngândurată şi nemuritoare;
această iluzie mă salvează
şi azi de plâns şi uitare.

Şi suus, de tot suus,
îl ia pe tata de mână
şi pe unde nu este apus,
îl duce cu ea la cină;

împreună cu ei – fratele!
prea devreme sedus
să numere nesfârşitele nopţi
şi zile ce nu-s…

***
clipa de fericire
ca stropul de rouă,
ca lacrima,
la atingerea vântului
se usucă;

rămâne un sigiliu de sare
adânc înrămat între pleoape,
care nu se topeşte
şi nu se usucă,
ci creşte.

***
brumele dimineţii
şi iarba în răsfăţ,
prefigurează mersul amiezii de vară;

seara încercănată
de soarele în stingere
aşteaptă şiragul de stele

noaptea pândeşti un vis
care să te facă învingător
împotriva fricii.

***
Uneori oamenii sunt
ca păsările –
uită de ei şi cântă;

şi păsările uneori
sunt ca oamenii –
lasă în zbor
amintiri de neuitat.

Municipiul Sighetu Marmației va avea alți patru cetățeni de onoare

 Municipiul Sighetu Marmației are alți patru cetățeni de onoare. Consilierii locali sigheteni s-au întrunit în ședința ordinară pentru a vota proiectul de hotărâre.

Cei patru propuși și admiși, în unanimitate pentru acest titlu sunt: consilierul local prof. Eugenia Godja, ing. Gheorghe Iancu, consilierul județean Gheorghe Mihai Bârlea și prof. Nicolae Iuga.

Fiecare dintre ei și-au adus aportul pentru a ajuta într-un fel sau altul orașul nostru, fie prin funcțiile ocupate, fie prin acțiunile întreprinse de-a lungul timpului.

• Prof. Eugenia Godja a fost primar al municipiului timp de 12 ani, câștigând trei mandate consecutiv, în perioada 2000 – 2012, a fost consilier județean, iar ultimii ani consilier local.

• Ing. Gheorghe Iancu este unul din specialiștii care au pus umărul la punerea în funcțiune și la dezvoltarea Combinatului de Prelucrare a Lemnului – CPL din Sighet, managerul acestui combinat care a fost un imbold pentru dezvoltarea de afaceri în oraș.

• Prof. Gheorghe Mihai Bârlea este de asemenea o figură emblematică a orașului, prin funcțiile deținute, de director de muzeu, consilier șef la Inspectoratului pentru Cultură, prefect al județului, senator, consilier județean, dar și poet, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

• Prof. Nicolae Iuga este doctor în filozofie și este printre primii care publică studii asupra ideii de Etică globală, aparținând teologului german Hans Küng. A publicat în domeniul filozofiei multiple volume, atât în țară cât și în străinătate.

                                                                                                                     C.L.L.

ANIVERSĂM UN MARE MARAMUREŞEAN - GHEORGHE MIHAI BÂRLEA !

                        La mulți ani domnului Gheorghe Mihai Bârlea!

Declaraţii la finalul partidei pierdute de Ştiinţa Explorări Baia Mare

Radovan Gacic (antrenor principal Tomis Constanţa): Ne-am asteptat sa avem parte de un meci dificil, deoarece Baia Mare a jucat constant bine, in toate meciurile din acest campionat. Noi ne confruntam cu niste probleme de lot si sunt foarte fericit ca am castigat acest meci. Vrem sa batem si miercuri in Cupa Romaniei.

  Dan Borota (capitan Tomis Constanta)- foto -: A fost un meci dificil si suntem foarte fericiti ca am obtinut 3 puncte. A fost putin greu sa joc in fata fostei mele echipe, dar in acelasi timp a fost placut ca m-am reintalnit cu fostii mei coechipieri.

 Marius Botea (antrenor principal Stiinta Explorari): Am avut in fata noastra o echipa mai buna si ar fi trebuit sa jucam mult mai bine decat am facut-o, pentru a putea castiga meciul. Imi pare rau ca n-am avut nervul necesar, pentru a putea oferi o victorie suporterilor, carora le multumim ca au fost si azi alaturi de noi.

 Robert Ţuţea (capitan Stiinta Explorari): Nimic si nimeni nu este perfect, asa ca avenit si prima infrangere pentru noi. Viata merge mai departe si vom incerca sa batem sambata la Zalau. Le multumim suporterilor pentru incurajari si ii asteptam sa fie alaturi de noi si la celelate meciuri.

Dupa meciul Stiinta Explorari - Tomis 1-3, presedintele CS Stiinta, Gheorghe Mihai Bârlea, a vorbit pentru site-ul clubului, despre evolutia echipei si despre aspiratiile gruparii baimarene.

  - R: Cum apreciati evolutia echipei in meciul cu Tomis, care ne-a adus prima infrangere din acest campionat?

 Gh. M. Bârlea: Constanta are un lot puternic. Explorari a facut un joc bun si eu cred ca, daca ne mobilizam mai bine, am fi putut castiga. Au fost si 3-4 erori de arbitraj, care ne-au dezavantajat, lucru pe care l-am spus de altfel arbitrilor, dupa meci.

- R.: Cum caracterizati evolutia echipei, in etapele disputate pana acum?

 - Gh. M. Bârlea: Noi suntem acum in obiectiv, prin locul pe care il ocupam in clasament. Mult mai importante vor fi jocurile din play-off, care vor decide adevaratele ierarhii.

  - R.: Cum se descurca Stiinta Explorari, in aceasta perioada de criza financiara?

 - Gh. M. Bârlea: Daca am avea bani mai multi, am putea sa ne stabilim si obiective mai indraznete. Dar pot sa spun ca avem stabilitate financiara si un lot echilibrat, in care experienta unor jucatori ca Tutea se impleteste cu dorinta de afirmare a unor tineri de genul lui Vlad Cuciureanu, caruia ii prevad un viitor frumos in volei. Atmosfera este buna, iar echipa este ca o familie. Eu cred ca avem toate sansele sa ramanem o echipa reprezentativa pentru Maramureş si una de frunte în voleiul românesc.

                                                                  Cristi SOMEŞAN

ANCHETE ÎN MARAMUREŞ!!!

Fratele senatorului PDL Gheorghe Mihai Bârlea a fost dus la poliţie în urma descinderilor din Maramureş şi Bucureşti

 Fratele senatorului PDL Gheorghe Mihai Barlea, a fost dus la politie in urma descinderilor din Maramures si Bucuresti.Mai multe persoane  din Maramureş suspectate că au obţinut ilegal contracte de achiziţii publice în valoare de peste 2,2 milioane de euro au fost audiate astăzi de Poliţia Capitalei în colaborare cu Inspectoratul judeţean al Poliţiei Maramureş În cadrul acestui dosar sunt cercetaţi 9 suspecţi, printre care se află şi fratele senatorlui PDL Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Bârlea.

Maramurşul a fost răscolit astăzi de mai multe percheziţii domiciliare efectuate de Poliţia Capitalei – Serviciul de Investigare a Fraudelor, cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii. S-au pus în executare 14 autorizaţii de percheziţie şi 13 mandate de aducere, în Bucureşti şi în judeţul Maramureş. Percheziţiile au fost dispuse în urma cercetărilor efectuate de ofiţerii de investigare a fraudelor de la Poliţia Capitalei, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice. Percheziţiile au fost dispuse în urma cercetărilor efectuate de ofiţerii de investigare a fraudelor de la Poliţia Capitalei, într-un dosar penal ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice – în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice – în formă continuată.În cadrul acestui dosar sunt cercetaţi 9 suspecţi.

În fapt, o parte din persoanele cercetate au obţinut contracte de achiziţii publice în valoare de peste 2,2 milioane de euro, fără a fi respectate prevederile legale.

În acest dosar se regăseşte şi numele lui Vasile Bârlea, fratele geamăn al senatorului PDL de Maramureş Gheoghe Mihai Bârlea. Aceasta gestionează o firmă de construcţii şi restaurarea Monumentelor de Patromoniu. Contactat telefonic de echipa TV Sighet, acesta a negat si a spus ca este plecat din localitate. Ulterior Vasile Barlea, fratele senatorului PDL Gheorghe Mihai Barlea a confirmat unei alte jurnaliste ca a fost ridicat de la sediul firmei unde s-au efectuat perchezitii si a fost dus la audieri la sediul Politiei Sighet.

Firma detinuta de fratele senatorului Barlea SC Axa Reconst SRL din Sighetu Marmatiei, ii are ca actionari pe Vasile Birlea ca restaurator si pe Gheorghe Tivadar. firma acea ca si obiect de activitate consolidarea-restaurarea diferitelor momunente istorice , primind finantare din partea Ministerul Culturii si Patrimoniului, prin Programul National de Restaurare. Cele mai multe lucrari sunt de stramutare a unor case si biserici de lemn. Printre lucrarile executate de firma sigheteana, multe sunt in judetul Gorj, printre care stramutarea a trei case-monument de la Curtisoara, din cadrul Muzeului Arhitecturii Populare: Casa Ceroi - Glodeni, Pivnita de Deal de la Balanesti si Cazania. De asemenea, tot in Gorj, firma fratelui geaman al senatorului PDL Gheorghe Mihai Birlea a lucrat la mutarea bisericii de lemn din satul Brostenita (com. Farcasesti), cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul”.

Pentru lucrarea de la Curtisoara, responsabilii firmei sighetene au facut obiectul unei cercetari penale, insa Inspectoratul Judetean de Politie Gorj s-a oprit dupa audierea celor implicati pentru ca... nu a primit expertiza de specialitate dispusa de organele de urmarire penala.

Firma sigheteana a lucrat si la restaurarea unor monumete din lemn din Maramures: restaurarea Bisericii monument istoric cu hramul Sf. Nicolae din Salistea de Sus; restaurarea a doua mori, una din Ieud (Moara lui Dunca Boboiog, datata 1571), si una din Berbesti (Moara lui Mois, datata la inceputul secolului al XIX-lea), ambele aflate in patrimoniul Muzeului Maramuresului din Sighet.

Alte lucrari executate de firma sigheteana mai sunt in Salaj , Bihor, Hunedoara , Alba , Gorj , Vrancea,  Valcea.

De asemenea, la manastirea Agapia, firma a restaurat 17 case monahale, iar la Muzeul Memorial Avram Iancu din judetul Alba a executat o restaurare in valoare de 3 milioane de lei. Vasile Birlea este membru al Uniunii Nationale a Restauratorilor de Monumente Istorice.

Firma sigheteana a lucrat si la restaurarea unor monumete din lemn din Maramures, dar şi la proiectul de amenajare a instalaţiilor hidraulice în cadrul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei.Potrivit unor informatii pe surse, perchezitiile au avut loc la firme care se ocupa de restaurari, vizate fiind Axa Reconst din Sighetu Marmatiei - administrata de Vasile Birlea, fratele senatorului Gheorghe Mihai Birlea, Taina Lemnului din Desesti - administrata de Vasile Pop, si Rustic Baia Mare - administrata de Cornel Cusner. Vasile Pop, administratorul firmei Taina Lemnului a refuzat să ne răspundă la întrebări.Administratorul societatii Rustic, Cornel Cusner, nu a dorit sa faca nicio declaratie.

Oficialii Politiei Romane au aratat ca o parte din persoanele cercetate au obtinut contracte de achizitii publice in valoare de peste 2,2 milioane de euro, fara a fi respectate prevederile legale. Contractele au fost obtinute cu sprijinul unor functionari care lucreaza intr-o institutie publica, in perioada august – septembrie 2012, a informat Politia. Licitatiile s-ar fi organizat in mod fraudulos in cursul lunii trecute, dar si in prima saptamana din septembrie. Pentru a afla mai multe informaţii l-am contactat pe maramureşeanul Vasile Timiş, fostul secretar general de stat în Ministerul Culturii şi Patrimoniului.” Contractele de servicii de restaurare au fost gestionate de Institutul Naţional al Patrimoniului  prin licitaţie cu Comisiile Naţionale . Referitor la cazul domnului Vasile Bârlea am auzit doar ceva discuţii, dar nu vă pot da detalii. Domnul Bârlea Vasile a avut mai multe contracte cu Ministerul Culturii, dar dânsul are de mulţi ani de zile o astfel de firmă de restaurare, oricine poate să lucreze cu ministerul, dar licitaţiile se fac de către Institutul Naţional al Patrimoniului, ministerul din câte ştiu eu nu face licitaţii publice. Şi nu ştiu e vorba de lucrările din anul acesta, de lucrări mai vechi, habar nu am.”

Întrebat despre acest subiect, Şeful Directiei de Cultura Maramures, Ioan Marchis, a spus ca Direcţia de Cultură Maramureş nu are nimic de a aface cu licitaţiile pentru încheierea contractelor, întrucât nicio sumă care ajunge în restaurare nu se derulează prin Direcţia de Cultură. Firmele câştigă licitaţia la Bucreşti, intră direct în şantiere . Noi am cerut să fim şi noi implicaţi şi fondurile să se repartizeze în judeţe, dar Institutul Naţional al Patrimoniului nu a făcut niciodată asta.Noi doar monitorizăm ce fac firmele acreditate acre au câştigat licitaţia, iar în cazul în care avem unele observaţii le transmitem Ministerului Culturii”.

Cercetările continuă, iar persoanele implicate sunt audiate de Poliţia Capitalei. Preluare  MaraMedia