Se apropie ziua de 1 august şi
gândurile mele se îndreaptă din nou spre Băseşti. Este ca un făcut, ca un
blestem. Nu mă pot controla, chiar dacă îmi fac duşmani. Starea monumentelor
istorice de acolo şi anonimatul după care se ascund, mă întristează peste măsură. Parcă eu port
vina, nu autorităţile locale. Şi nici
cele judeţene. Stăm pe noi, ca proştii,
şi nu ştim să valorificăm zestrea extraordinară pe care ne-au lăsat-o
înaintaşii. În 22 iulie 2013, când am prezentat în faţa participanţilor la
Hramul Mănăstirii „Sf. Maria Magdalena” din Oarţa de Sus – Ciutruci „Necropola Tumulară de la Toagul Nemţilor”,
monument istoric din veacul al XVI-lea î. Hr., am afirmat acelaşi lucru,
încadrându-mă şi eu în rândul acestor „proşti”. Parcă suntem blestemaţi. Nu
facem nici ceea ce ne stă la îndemână şi ne lamentăm în spatele sărăciei şi a
lipsei de fonduri.
Zilele trecute am trecut din nou pe la
Băseşti. Îl însoţeam pe dl. prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii
Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, venit în Ţara Codrului pentru un alt
proiect cultural destinat personalităţilor acestui ţinut.
Am observat că Băseştiul este un
şantier, că se fac acolo lucrări consistente de infrastructură. Teiul Unirii a
fost toaletat, iar spaţiul din jurul lui defrişat. Drumul este pregătit pentru
asfaltare. Viceprimarul mi-a prezentat proiectul legat de spaţiul respectiv, în vederea introducerii lui într-un
circuit turistic. M-am bucurat peste
măsură. Bravo lor ! Le-am promis sprijinul meu, dacă mândria o să le
permită să-l accepte, prin confecţionarea unui panou pe care să fie
prezentată „povestea” acestui copac, monument al naturii, zic eu, prin
vechime, dimensiuni şi semnificaţie.
Teiul Unirii pare fericit şi plin de speranţe.
Se
lucrează din greu la Băseşti, dar în paralel trebuie să ne respectăm şi
istoria. Şantierul de acolo poate fi o oportunitate. Dl. primar mi-a spus că are în vedere de mulţi
ani un proiect integrat pentru toate
monumentele legate de personalitatea lui George Pop de Băseşti, dar că
niciodată n-au existat fonduri, cu toate zecile de intervenţii făcute la
forurile judeţene şi naţionale. Îl cred,
dar îl şi invit să vină la Oarţa de Sus ca să vadă că se pot face lucruri deosebite fără
nu ştiu ce proiecte şi fonduri. Încă se mai găsesc oameni dispuşi să dăruiască,
oameni care sunt conştienţi că din ceea ce le-a dăruit Dumnezeu, o parte este
destinată pentru comunitate.
Casa memorială trebuie să fie deschisă
conform orarului. Nu ştiu ce statut are custodele, dar şi joi, când am trecut
pe acolo uşa era încuiată. Am senzaţia că se deschide numai la solicitarea unor
grupuri de turişti.
Pledoaria mea se adresează şi
autorităţilor judeţene, parlamentarilor din colegiul Codru - Chioar, tuturor
celor care pot veni spre Băseşti. Poate că va ajunge şi în faţa d-lui colonel
Ioan Pop, comandantul I. S. U Maramureş, cel care la Baia Mare face destule
pentru cinstirea memoriei marelui tribun al unirii. Măcar să pună la Moara
Florii un panou indicator pentru monumentele Băseştiului. Cel vechi a dispărut de mai multă vreme.
Adevărul este că nu se face nimic pentru promovarea Băseştiului şi a ilustrului
său bărbat.
Sunt curios dacă de 1 august 2013 se vor
organiza manifestări comemorative, dacă se vor marca cei 178 de ani de la naşterea
lui George Pop , dacă mass – media, va atrage atenţia asupra evenimentului. Sau va continua starea noastră de blazare
condamnabilă, în timp ce duşmanii nu dorm niciodată ? Chiar vrem să se repete istoria? . De bună
seama că voi urmări pas cu pas tot ceea ce se va întâmpla la Băseşti şi nu voi
tăcea până când această „Mică Romă de la poalele Codrului”, cu o numea
merituosul Valentin Băinţan, va deveni ceea ce trebuie să fie : un pol al
românismului. Nu ne vom putea aduna niciodată la Băseşti ca la Ţebea ?! Nici
măcar în 2015, când se vor împlini 180
de ani de la naşterea lui Badea George?
Eu vă
propun măcar să punem mâna pe inimă şi să-i intonăm imnul !
prof.
Traian Rus, Oarţa de Sus
