Fotografia zilei - Scriitoarea Andrea Hedeș la cenaclul băimărean

 

Fotografia zilei - Participanți la festivitatea culturală „Scriitorul Anului” 2025

 

                                    Nicolae Scheianu, Gelu Dragoș, Vasile Leschian

Foto: Ștefan Jurcă

Instantanee foto după și la întâlnirea Reprezentanței Uniunii Scriitorilor, filiala Maramureș din 18 iunie 2025. Președinte Gheorghe Pârja

 

Foto: Nicolae Scheianu PĂUNA

La mulţi ani, Nicu Scheianu!

 Zilele trecute, prietenul Nicolae Scheianu a împlinit o tânără vârstă de poet. Nu i-am putut spune prin viu grai prea multe lucruri, că e cale lungă în poveste din Prihodiște până pe malul Potopului. Nici aici nu-i pot da dovadă despre toată prietenia mea. Dar îi mulțumesc din suflet pentru timpul frumos trăit împreună, pentru prietenia sinceră cu care ne-a înconjurat, pe mine și pe Adi, pentru toate gândurile lui faine și pentru entuziasmul molipsitor.

Cred că era prin 2002-2003, când Nicu se informase temeinic despre o afacere de succes în vremurile încă tulburi ale economiei de piață postdecembriste. Imaginase o crescătorie de melci mioritică, chiar moroșenească, cu exporturi pentru piața și bucătăria franțuzească. Trebuie să știți că atunci când un poet gândește ceva, gândul nu se transformă într-un studiu de fezabilitate și nici în vreun proiect pregătit să fie depus pentru finanțate. Nu. Gândul acela imediat prinde formă, culoare, adâncimi și carne, pipăibile cu mâna. Și tocmai pe-atunci, pe când se auzea vocea lui Octav Cozmâncă peste întinsul patriei, făcând ordine „în teritoriu”, o altă patrie se ridica precum un abur deasupra cafelelor și țigărilor de la OJT. Și aici, pe alcătuirea aceasta de fum albăstrie ce plutea ca o insulă suspendată deasupra Maramureșului, aducea fiecare câte ceva din gândul lui frumos. Unul ridicase o biserică de sticlă, altul adusese un cerb alb, provincialul aștepta metropoliții și făcuse un memorandum liric, un prozator vorbea de iubita fratelui rafael și un poet candida la premiul nobel, altul desena femei - femei care l-ar fi putut iubi; încet, încet, pe această insulă se mutau haine groase și cărți de citit, biblioteca din chelința, coasta pacifică, grădinile din fereastră, peretele cel mai iubit, arcul solar și pintea, groapa cu (a)muze... și multe altele care pe atunci dacă nu erau spuse, musai erau gândite...

Și cum între cele două lumi – de la Cozmâncă la OJT - era mai greu de trecut cu picior omenesc, Nicu se gândise la melci. La melci și la hotar. Și la francezi. Melcii - acești cărăuși barbilieni ce-abia așteaptă să pui pleoapă pe pleoapă ca să zvâcnească și să muște din căpestre ca niște cai nebuni când vine seara și gândul rămâne priponit de ultimele unghiuri ascuțite ale zilei. Singurii care puteau duce în spate, la acea vreme, tot gândul nostru frumos, deasupra asfaltului moale și a zgurii aspre de zi cu zi. Tocmai de aceea, Nicu creștea melci pe balcon. Printre câteva ghivece cu flori, plante de leac puse la uscat, haine groase, manuscrise, reviste, cărți de citit, pietre din potop și alte mirodenii. Un an ori doi i-a supravegheat. Când melcii s-au preumblat peste tot și-au învățat toate acestea, s-au înmulțit și-au dat de veste că-s pregătiți să meargă mai departe, Nicu mi-a propus să-i ducem la țară, în Mănăștur... că-i loc larg și verde. Eu am fost imediat de acord. Adi, fratele meu, era încântat. Și așa cum v-am spus, gândul poetului se face mintenaș lucru pipăibil cu mâna. Asta a fost joi, iar pe vineri Nicu a venit la Mănăștur cu o găleată plină de melci. În staturi: o frunză de brusture, un rând de melci, altă frunză umbroasă, un scut de cochilii mișcătoare. Imediat i-am pus prin curte și până și-au luat ei zborul prin iarbă, ne-am pus să calculăm rapid cam cât costă caserola de melci pe piața vestică. Adunasem noi câteva mii de euro în gând, pe când l-am văzut pe tata cum se uită îngrijorat spre stratul de varză din grădină. Tata, cred că mai fuma Snagov pe-atunci, și se tot chinuia să-și aprindă un ciot de țigară: „Domnu’ Nicu, şi zici c-aiștea-s buni de mâncat?”. „Da, domnu’ Pop, francezii-s înnebuniți după ei!” zicea Nicu. „Şi ce trebe să le dăm de mâncare?” se interesa tata, deja prins în poveste. „Apoi nu trebuie să le daţi, că mănâncă ei iarbă, frunze, muguri, tot felul...” îi explica Nicu. Mă uitam la ei şi-mi era drag cât de bine se înțeleg. „Aaa, aha, da, da” zicea tata, și doar în mintea mea îl auzeam pe tata cum mai întreabă șoptit: „Mânca-or şi varza?”... Dar imaginea ăsta nu stăruia prea mult căci noi eram de-acum duși cu gândul pe terasa unui mic bistrou din sudul Franței. Vândusem deja primul transport de melci. Așteptam cursa de 5 către Montpellier. Era destul de cald și vinul se încălzise puțin în pahare când a venit lângă noi N. Remețean, cel care umbla într-o zi prin toată Europa, cu o cupă de gheață: „Nicolae, ascultă ce-ți spun! Restu-i o poveste... ”

Îți mulțumesc, dragă Nicu, că ne-ai luat cu tine, din când în când, în povestea ta! M-am bucurat, vorba cântecului, „să-nalț castele de gândire” cu tine, să cânt și să povestesc. Să ai parte de zile faine și de voie bună! La mulți ani!

Pun aici o poză executată de poetul Vasile Morar, anul acesta, când încă mai era vară, la șura din Prihodiște .

Autor: Florin POP

Cărţile anului 2017

După un an de pauză, concursul „Cărţile Anului” a fost reluat. De data aceasta, fiind vorba despre un eveniment organizat sub egida Consiliului Judeţean Maramureş, au fost premiaţi scriitori din întregul judeţ. Premierea „Cărţilor anu­lui” a avut loc ieri, 22 septembrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

La actuala ediţie, juriul a fost format din: Cornel Cotuţiu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; Gheorghe Pârja, poet, preşedintele reprezentanţei Maramureş a Uniunii Scriitorilor din România; Săluc Horvat, istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, director executiv al revistei „Nord Literar”, conf. univ. dr. Ştefan Vişovan, cercetător, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, şi Raluca Hăşmăşan, redactor al revistei „Nord Literar”.

Organizatorii au observat că de la an la an apar tot mai multe cărţi şi calitatea scriiturii creşte. De aceea, misiunea juriului nu a fost deloc simplă.

Directorul executiv al revistei „Nord Literar”, Săluc Horvat, a punctat: „În fiecare an, se adună tot mai multe cărţi şi mai ales tot mai valoroase. De aceea, misiunea celor care au stabilit o anumită ordine a fost destul de grea. Anul trecut, nu am putut organiza această întâlnire. În ideea de a lărgi sfera cuprinderii în concurs (câtă vreme a fost sub egida Primăriei şi a Consiliului Local, puteam să acordăm premii doar scriitorilor din Baia Mare), ca să ieşim din această constrângere, am apelat la Consiliul Judeţean Maramureş, am scris un proiect de finanţare şi a fost aprobată o sumă pentru a organiza concursul”.

Pentru a da o ţinută eve­nimentului, pentru funcţia de preşedinte al juriului a fost invitat un scriitor din afara Maramureşului, prozatorul Cornel Cotuţiu. Acesta a afirmat că de la an la an evenimentele culturale din Baia Mare par să fie tot mai valoroase. „Acest concurs, precum toate manifestările culturale din arealul Maramureşului, sunt asemeni unei scări şi fiecare treaptă înseamnă un pas mai sus. Aşa am constatat de ani de zile. Doresc să apreciez că volumele de beletristică s-au remarcat printr-o problematică apropiată anilor actuali prin destinul personajelor. În poezie, este evident efortul autorilor de a ieşi din şablon şi de a încerca experienţe lirice inedite, aspect admirabil. Mai vreau să remarc că o parte din aceste cărţi au văzut lumina tiparului aici, în zonă. M-am interesat câte edituri sunt în Maramureş, deoarece am văzut calitatea editorială. Efectiv sunt cărţi elegante, cărţi frumoase, prin calitatea hârtiei şi a imprimării”, a spus Cornel Cotuţiu.

Premiile acordate la actuala ediţie sunt următoarele:

 • Premiul pentru Poezie:

Nicolae Scheianu: Pietre din potop

Lucian Perţa: Maramureş – Ţară veche, cu poeţi fără pereche!

• Premiul pentru proză:

Nicolae Goja: Cimitirul copiilor

Walter Ubelhart: În umbra lui Shakespeare

• Premiul pentru Critică şi Istorie Literară:

Gheorghe Glodeanu: Patru prozatori de avangardă

• Premiul pentru Publicistică:

Augustin Cozmuţa: Incursiuni în arta plastică

Grigore Ciascai: Cronica amară a unor ani irosiţi

Daniela Sitar-Tăut: Dialoguri maramureşene

Nicoară Mihali: Cartea risipirilor

• Premiul pentru Carte Ştiinţifică:

Ioan Nădişan, Marcian Bîrda: Comori ale patrimoniului natural maramureşean

• Premiul pentru Folclor:

Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu: Folclor din Ţara Chioarului (vol. II)

• Premiul „Cartea Anului” (poezie):

Vasile Morar: Bucuraţi-vă!

 Datorită numărului mare de concurenţi şi propuneri, juriul a acordat diplome şi următorilor autori:

Aurelia Chiuzbăian, Onisim Cadar, Vasile Pop (Tăuţii de Sus. O monografie  a localităţii),

George M. Nicoară (Trupul cuvântului),

Dumitru Fânăţeanu (Singurătatea ecoului),

Ioana Ileana Şteţco (Ai să dai seamă, doamnă),

Anca Goja (Fabrica de fericire)

şi Betty Kirchmajer-Donca (Iubiri mărturisite).

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureşului

Festivalul de literatură şi colocviile de istorie „George Pop de Băseşti”

 În 14 şi 15 august 2017, la Băseşti, va avea loc Festivalul de literatură şi colocviile de istorie „George Pop de Băseşti”.

Juriul va acorda 4 premii: pentru lucrări de istorie a Transilvaniei, pentru volum de poezie, pentru volum de proză şi pentru reflectarea moştenirii culturale a acestui spaţiu în care a trăit George Pop de Băseşti.

 Lucrările, articolele şi cărţile vor fi trimise pentru concurs pe adresa: Primăria comunei Băseşti nr. 133, judeţul Maramureş, pînă la data de 12 august 2017. Tel. 0762.863.055.

• 14 august: jurizarea lucrărilor.

• 15 august: ora 13, decernarea premiilor, la Casa memorială „George Pop de Băseşti”;

  ora 15, spectacol cultural-artistic, recital de poezie patriotică.

                                                                       Nicu SCHEIANU

UN MILION DE SACI CU GRÂNE DESCĂRCAŢI ÎN CURTE LA „MOARA LUI GELU”

Jurnalistul, poetul şi prietenul scriitorilor maramureşeni, dar şi al celor din ţară, Gelu Dragoş şi-a făcut moară la el acasă, în Lucăceşti, atunci când a constatat că nu e deloc productiv să-ţi macini grăunţele la moara altuia.

Ideea unui blog propriu, la purtător, i-a dat-o Dragoş-Junior în urmă cu  vreo 5 anişori când şi-a botezat site-ul cu numele morii pe care bunicii lui au avut-o pe Someş şi care acum odihneşte în muzeul din Dumbrava Sibiului.

Folosindu-şi numele şi talentul, relaţiile şi prieteniile dar şi abilităţile sociale, Gelu Dragoş a conceput un blog de informare culturală https://moaraluigelu.blogspot.ro/, fără a ignora însă evenimentele interne şi internaţionale sociale, economice sau din domeniul învăţământului, fără a ocoli însă evenimentele de impact din orice domeniu.

Cum are ochi de jurnalist şi mână de artist dar şi intuiţie de detectiv „particolar” nu i-a fost greu să facă din „Moara lui Gelu” un blog de succes pe care l-au accesat până acum 1.000.000. de utilizatori. Sigur că nu este nici uşor să stai zi de zi „în consemn”. Sporul de consemn este scump în armată şi la poliţie, sporul său este bucuria succesului şi popularitatea în creştere...

Un milion de clic-uri şi clac-uri din toate domeniile sociale, un milion de prieteni care vin cu încredere la „Moara lui Gelu” să afle ce grăunţe se macină prin lume.

There are nine million bicycles in Beijing şi un milion de cititori la „Moara lui Gelu”. In Lookucheshtee!

                                                                                Nicu Scheianu

...miercuri, 12 martie la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare

Miercuri, 12 martie

ora 12, Sala de Conferințe

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureș – Centrul Logopedic Interșcolar în colaborare cu Biblioteca Județeană organizează cu ocazia Zilei Europene a Vorbirii și a tulburărilor de limbaj, simpozionul „Logopedia – abordare pluridisciplinară și deschidere spre comunitate”, prof. psiholog Alexandra Groza.

ora 14, Salonul Artelor

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş și Fundația „Archeus” organizează „Miercurea de poezie”. Va citi Valentina Peleșkei și va avea loc prezentarea revistei „Archeus”, redactor-șef: Florin Pop, moderator Nicu Scheianu Păuna.

Stefan Selek

bibliotecar

Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare

Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Sandu Emanuel Barbu, la "Miercurea de poezie"

La Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" din Baia Mare, a avut loc cel de-al doilea eveniment din a doua serie de recitaluri reunite sub genericul "Miercurea de poezie", iniţiate de poetul Nicolae Scheianu. Evenimentul l-a avut ca protagonist pe poetul Sandu Emanuel Barbu, acompaniat la orgă de scriitorul Mihai Ganea, şi a fost organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Maramureş şi Centrul de Excelenţă "Porţile Nordului". Moderatorul evenimentului a fost criticul literar Virginia Paraschiv. La recital a luat parte un public format în mare parte din elevi. Dr. Ştefan Mariş, directorul CJCPCT Maramureş, a spus în deschiderea evenimentului: "E de două ori dificil când trebuie să vorbeşti despre poezie şi în faţa atâtor tineri. E o misiune ingrată, însă aici avem, de fapt, acel public din care se pot selecta cât mai mulţi viitori oameni de cultură. Poezia aproape că nu mai are cititori. Însă există un număr de licee foarte serioase, unde o nouă generaţie de cititori şi iubitori de poezie începe să fie din ce în ce mai prezentă în viaţa culturală. Reconstruirea culturală a Băii Mari se poate face doar cu ajutorul tinerei generaţii". Adaptându-şi discursul publicului foarte tânăr, Sandu Emanuel Barbu le-a spus poveşti, a făcut glume, a devenit actor pentru câteva minute, cu scopul de a le capta spectatorilor atenţia. "De ce să citiţi, de ce să scrieţi poezie? Poezia e ceva intim, al tău. Scrii atunci când te doare, indignarea face versul. Unii dintre voi sunteţi poeţi. Nici nu ştiţi că sunteţi poeţi. Nici eu n-am ştiut", le-a spus Barbu copiilor.

                                                                                    Anca GOJA

La mulţi ani, domnule Nicu Scheianu!

Poetul şi omul de litere Nicolae Scheianu Păuna este unul dintre oamenii de cultură importanţi ai Cetăţii.

       S-a născut la 20 septembrie 1957 în Scheiu de Sus, judeţul Dâmboviţa. Este professor de limba engleză la bază, iar actualmente este referent la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Maramureş.

        Fiindcă s-a stabilit de mulţi ani în oraşul “Domniţelor”, confraţii îl consideră unul de-al “noştri”, adică maramureşean get-beget. Şi cum să nu-l considere aşa, când “maramureşeanul” nostru a realizat o monumentală lucrare intitulată “O Antologie a Poeziei Maramureşene – de la poezia populară până în 2009”?!

        Poetul Nicolae Scheianu a publicat până acum două volume de poezie, bine primite de către critică şi public: “Haine groase şi cărţi de citit”, Ed. Cybela Baia Mare, 1996 şi “Pietre din Potop”, Ed. Vinea Bucureşti, 2010, în schimb a ajutat şi prefaţat zeci de poeţi şi cărţi din Nord.

          Are în cercurile literare din România mulţi prieteni, deoarece poetul Nicolae Scheianu este un om citit, discret, cu mult bun simţ, prietenos, sincer, altruist şi de încredere. Poate că poezia lui a fost cel mai bine “descifrată” de către prozatorul Ioan Groşan la Tabăra Naţională “Archeus” din 2012: “Nicu Scheianu îmi aminteşte de Ion Alexandru cel tânăr. Este un poet ajuns la maturitate, care are amprenta lui prin aceste poeme centrate, prins în propria lui mitologie.”

        Mă bucură faptul că a fost invitatul de onoare la Cenaclul literar “Petre Dulfu” Satulung şi a citit alături de poeta Claudia Tomescu.

         La cei 56 de ani împliniţi astăzi, îţi dorim sănătate, să ai parte de fericire şi inspiraţie. Să ne trăieşti, Nicolae Scheianu!

                                                          Gelu DRAGOŞ

Poeţii Claudia Tomescu şi Nicolae Scheianu au recitat la Satulung

Sâmbătă, 20 octombrie, ora 17,oo au poposit, la invitaţia poetei Lucica Dragoş, în  localitatea Satulung unde activează Cenaclul literar „Petre Dulfu” scriitori şi poeţi din Baia Mare, fiindcă invitaţii „Serii literare” sufălăuane au fost consacraţii Claudia Tomescu şi Nicolae  Scheianu, ultimul laureat al Taberei Naţionale „Archeus” Ocoliş 2012.

          Să spunem că poeta şomcuteancă Claudia Tomescu a debutat în 1989 la Iaşi în revista „Opinia studenţească”, că este laureată a mai multor concursuri naţionale de poezie, cum ar fi:Slobozia, Slatina, Cluj Napoca, Brad, Cicîrlău, Baia Mare, Vişeu de Sus. A publicat un volum de poezie „Alte versuri pentru nemuritori”, Editura Prounione, Baia Mare, 2001 şi are în pregătire un nou şi mult aşteptat volum „Spovedania minotaurului” care în mod sigur va vedea lumina tiparului la Editura „Singur” a poetului Ştefan Doru Dăncuş.

        Poetul Nicolae Scheianu a fost prezentat publicului (la cererea moderatorului) de către prozatorul Valeriu Sabău, care a spus despre acesta:”Nicolae Scheianu s-a născut poet, este autorul a două antologii remarcabile iar cartea lui de poeme „Haine groase şi cărţi de citit” este deosebit de reuşită. Etnologul Pamfil Bilţiu a remarcat faptul că: „Poezia lui Scheianu este foarte elaborată atât din punct de vedere poetic cât şi stilistic şi se simte în poemele citite un ton elegiac”; poeta Lucica Dragoş în scurta ei intervenţie a zis: „Îmi place că folosiţi ca punct de reper piatra”. Au recitat sau au avut comentarii pe marginea a ceea ce s-a întâmplat la  întrunire: eseista Virginia Paraschiv, scriitorul Mihai Ganea care i-a invitat pe tinerii prezenţi să participe la întâlnirile Ligii Scriitorilor, poetul Dumitru Fânăţeanu, poetul Ioan Voicu, poeta Ioana Ileana Şteţco, poetul Bogdan Groza, epigramista Viorica Găinariu Tazlău, prozatorul Ioan Meteş Morar, poetul Dumitru Rusu, poeta Alexandra Burlacu Ardusădan, poeta Ştefana Sava, poetul Ioan Ardusădan, Mihai Zmicală, directorul Căminului cultural din localitate.

Un moment aparte l-a constituit programul muzical oferit de două talentate folkiste: Alina Vinţ şi Roxana Ivasiuc, despre care se va mai auzi în mod cert.

       Următoarea întâlnire a cenacliştilor din Satulung va fi pe la începutul primăverii viitoare dacă nu cumva energica preşedinte Lucica Dragoş nu ne va face o nouă surpriză de Sfintele sărbători de sfârşit de an!

                                                                             Gelu DRAGOŞ

Tabăra de literatură şi arte plastice ARCHEUS 2012

Poetul Nicolae Scheianu şi artistul plastic Ioan Muntean sunt câştigătorii Taberei Naţionale de Literatură şi Artă Plastică de la Izvoare 2012

 Ediţia din acest an, intitulată sugestiv „Cuvânt şi magie”a reunit un număr de peste 40 poeţi, prozatori, critici literari, eseişti, critici de artă, pictori şi sculptori din ţară şi străinătate.   Fiindcă atât Anca Goja de la Graiul Maramureşului cât şi Ioan Buda Ţeţu de la Glasul Maramureşului au scris pe larg despre evenimentul anului în ceea ce priveşte taberele, fie ele de literatură, arte plastice, foto sau mixtă, am să intru puţin în culisele acesteia ca unul dintre „beneficiarii” ei. În data de 15 iulie, ora 14,oo s-a oficiat o slujbă religioasă la Casa Marchiş din Ocoliş, în faţa Troiţei sculptate de dr. Ioan Marchiş în memoria celor decedaţi, unde preoţii Virgil Jicărean şi Călin Ţura ne-au făcut să lăcrimăm la pomenirea scriitorilor şi artiştilor din Maramureş sau prieteni ai maramureşenilor plecaţi să organizeze un „Cenaclu al Cerului”. Tot dr. Marchiş a organizat o pomană în amintirea lor cu sarmale şi vin de casă. Apoi s-a dat O.K.-ul spre a porni spre un loc de vis, „Poiana Soarelui” din Izvoare. Mulţumim omului de afaceri şi consilier judeţean, Corin Cherecheş pentru ospitalitate. Acolo ne aşteptau cabanele într-un decor mirific dar şi un personal calificat şi amabil prin tot ceea ce au făcut pentru noi. Încă de la sosire am dat nas în nas cu handbaliştii de la Extrem Baia Mare conduşi de maestrul Avramescu, care se găseau în cantonament. Tot un fel de „cantonament” a fost şi cel în care ne-a dus Ioan Marchiş şi Florin Pop de la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Maramureş.

    Prima seară a fost de tatonare, de a admira frumuseţile din zonă, de a respira la 917 metri aerul munţilor. Un excelent ghid în acest sens ne-au fost Ionică Pop şi Dănuţ Marchiş.

Prima zi de lucru, adică pe 16 iulie 2012, a debutat în forţă cu Măria sa Poezia. Au citit, în ordine:  Ioana Ileana Şteţco, Adela Angela Naghiu şi Nicolae Scheianu Păuna. Co-preşedinţi au fost valoroşii Ion Mureşan şi Ioan Groşan, membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Sala de conferinţe a fost plină în aşteptarea POEZIEI. Şi ea a sosit prin glasul celor trei poeţi maramureşeni. Pe Nicu Scheianu, deşi dâmboviţean la origini, l-am adoptat demult, mai ales după realizarea „Antologiei poeţilor maramureşeni...” Iată ce mi-am notat la cald. Primul vorbitor e poetul Ion Mureşan: „Este una dintre acele seri în care ascultăm marea poezie!” ; despre Ioana afirmă: „Cel mai bun poem mi s-a părut Tătuca. I-aş reproşa bolicica metaforei, în schimb are finaluri bune!”; Adela „are cultură poetică, mi-au plăcut Tăiatul porcului de Crăciun şi Mariaj în mod special”; despre Nicu spune „ mi s-a părut cel mai complet dintre toţi, nu i-am remarcat versuri slabe ceea ce înseamnă că a ajuns la maturitatea sa poetică!”. Vorbeşte şi-l completează prozatorul Ioan Groşan: „ Eu sunt pasionat de două lucruri, de poezie şi O.Z.N.-uri! În seara aceasta am ascultat marea poezie, cu O.Z.N.U.-urile este mai greu...” Continuă şi zice: „Ioana are versuri care-ţi dau imaginea de sculptură”, „are finaluri bune”; Adela „se vede că este influenţată de Ion Mureşan, fiecare vers al ei este aproape aforistic!”; Nicu „îmi aduce aminte de Ion Alexandru tânăr”; intervine şi dr. Ioan Marchiş : „Poeţii din Maramureş seamănă între ei. Au înclinaţie spre mitologie. Scheianu este un poet ajuns la maturitate, are amprenta lui, este prins în propria lui mitologie. Scheianu are contur iar poemele sunt centrate şi îmi dă senzaţia de o carte construită. Ileana are aceleaşi diamante şi cărbuni ca întotdeauna. Adela are versuri frumoase, are goluri în text bine armonizate”. Maestrul Groşan cere o pauză de „o jumătate de ţigară-ntreagă”! Urmează să ne fie prezentat un film despre oierit ( filmat de regizori austrieci la Budeşti) adus de către Ioan Pop, un film din păcate netradus în limba lui Eminescu, motiv pentru care am urmărit doar prima parte. Pe marginea celor văzute (ne-a „tradus imaginile” Valeriu Sabău) au vorbit: Ioan Groşan, care să nu uităm, a lucrat o vreme cu regizorul Lucian Pintilie (!), Ion Mureşan care a spus că „imaginea e bună, dar filmul e lipsit de dinamist şi ţine mai mult de arta decorativă”, Ioan Marchiş, Maria Mariş Dărăban, Vasile Dragomir, Ioan Botiş, Florin Pop, Virginia Paraschiv, Kovacs Bertalan, ş.a. Moderatorii şi „mâna dreaptă” a maestrului Ioan Marchiş au fost  încă de la sosire în „Poiana Soarelui”scriitorii Virginia Paraschiv şi Mihai Ganea, cei care s-au ocupat de toate ce ţin de logistică, atmosferă lucrativă, program. La finalul serii, în stilu-i caracteristic parodistul Lucian Perţa i-a „însemnat” pe cei trei, parodiindu-le câte un poem, în aplauzele unanime ale celor prezenţi.

   Ziua de 17 iulie, ora 8,30 ne-a adunat pe toţi la micul dejun, fotograful Radu Suciu fotografia de zor; fiecare grup format din 3-4 persoane îşi făcea un plan pentru ziua respectivă; libertate totală din partea organizatorilor cu condiţia ca la ora 14,oo toată lumea să fie prezentă la prânz. La un moment dat îşi face apariţia mult aşteptată  şi anunţată poetul Gheorghe Pârja, cu o pălărie „a la J.R.” şi ...chef de a povesti cu prietenii de-o viaţă Ioan Groşan, Ioan Marchiş şi Ion Mureşan. A fost ziua când delegaţia de la Brăila condusă de doamna Ana Hărăpescu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Brăila a plecat de la Izvoare, unde ne-a mărturisit că s-a simţit foarte bine avându-l pe omologul dânsei aproape atât la Ocoliş cât şi aici la cota 900 metri, la un alt eveniment cultural. Este ziua când poetul Gheorghe Pârja îi invită pe cei curajoşi să meargă preţ de câţiva kilometri la stâna vărului său din Deseşti pentru a mânca mămăligă cu lapte de oaie,să guste caş, urdă şi slănină adevărată, fără e-uri, apropo de sloganul taberei de anul trecut. Este ziua când la cabană soseşte scriitoarea Florica Bud, dar şi sătmărenii George Vulturescu, Ioan Moldovan, omul de televiziune Ioan Buda Ţeţu şi împreună cu „localnicul” Ioan Groşan încingem o adevărată şezătoare pe teme literare şi...politice.

     Am să fiu ceva mai concis de acum înainte deoarece informaţiile din acest moment mi-au venit „pe surse”, eu plecând pe la ora 16,oo din tabără din motive obiective.  Aşadar, miecuri 18 iulie au citit poezie prietenul Mircea Crişan de la Gazeta de Maramureş şi Roxana David, o tânără poetă de 15 ani, iar proză a citit deja consacrata Anca Goja. După aceea s-a cântat folk.

   Joi, 19 iulie şi-au prezentat creaţiile Ioan Botiş de la Muzeul de Istorie Baia Mare şi Vasile Tivadar de la Necenzurat. Şedinţa a fost prezidată de eseista Virginia Paraschiv. George Ţâra a opinat că „eseul liric a lui Tivadar seamănă cu o predică” iar prof. Ioan Botiş a stârnit aplauze şi zâmbete atât prin proza scrisă în tabără, numită „Şedinţa” cât şi prin vorbele de duh aruncate ca săgeţile către Ion Mureşan, Vasile Dragomir, Ioan Marchiş, Lucian Perţa şi ceilalţi.

   În ultima zi, a avut loc o „Cafenea literară” în care Lucian Perţa din România via Vişeu de Sus a citit...poezie iar dr. Mihai Ganea i-a făcut „lobby” lui Vasile Morar, poetul din Chelinţa, printr-un scurt filmuleţ în care acesta îşi recită  propriile creaţii. Tot atunci dr. Ioan Marchiş a anunţat (după ce juriul deliberase) şi marii câştigători ai celei de-a VII-a ediţii a Taberei de Literatură şi Artă Plastică, adică Nicolae Scheianu (poezie) şi Ioan Muntean (arte plastice). Felicitări celor doi, felicitări participanţilor, felicitări gazdelor şi sponsorilor taberei. Şi încă ceva, mulţumim Ioan Marchiş pentru tot!

                                                                            Gelu DRAGOŞ

Foto Tabăra de literatură de pe Valea Vaserului - Vişeu de Sus, iulie 2012