Mai puţine ore la şcoală pentru elevi! Se modifică legea educaţiei. Cele mai mari schimbări, la gimnaziu!

  Elevii vor avea mai putine ore! Parlamentarii vor sa stabileasca prin lege cate ore vor sta elevii la scoala, si nu prin ordin de ministru cum este acum. Acestia considera ca elevii sunt supraaglomerati in acest moment, iar daca proiectul va fi aprobat, scolarii ar urma sa petreaca mai putine ore la scoala. Cea mai drastica taiere se aplica pentru elevii din invatamantul preuniversitar.

Mai exact, proiectul de lege prevede o medie de 20 de ore pe saptamana pentru elevii din clasa pregatitoare pana la clasa a IV-a. Spre comparatie, in prezent elevii invata 19-20 de ore pe saptamana la clasa pregatitoare (au maximum un optional), minimum 20 – maximum 21 de ore la clasele I, a II-a si a III-a, iar in ultima clasa de invatamant primar, elevii au minim 21 de ore si maximum 22 de ore la clasa a IV-a.

 Elevii de clasa a VIII-a vor sta cu 9 ore mai putin la scoala

 La gimnaziu, proiectul de lege initiat de Liviu Marian Pop prevede cele mai drastice taieri. Proiectul introduce termenul de "medie" de 25 de ore pe saptamana pentru gimnaziu.

 In prezent, elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe saptamana, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe saptamana, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe saptamana.

"Doresc sa multumesc colegilor senatori care astazi in sedinta Comisiei pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport din Senatul României, au votat Propunerea legislativa pentru modificarea art.66 din Legea educatiei nationale nr.1/2011. Aceasta propunere legislativa vine in sprijinul elevilor, e o reglementare a numarului de ore la clasa, 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, in medie 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si in medie 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal", a scris in urma cu o zi Liviu Marian  Pop pe Facebook.

 Acesta a spus ca, "din 2016, Guvernul Ciolos a aprobat planurile-cadru pentru invatamantul gimnazial astfel: 26-28 de ore pe saptamana pentru clasa a V-a, 28-30 de ore pe sapt. la clasa a VI-a, 31-33 de ore la clasa a VII-a si intre 31-34 de ore la clasa a VIII-a. Sper din suflet ca saptamana viitoare in Plen, sa fie reparata aceasta greseala si in consecinta, sa fie votat acest raport care aduce o modificare substantiala", a completat el.

 In prezent, planurile-cadru pentru clasele primare, valabile din 2013, arata ca la clasele primare orele saptamanale pe care le urmeaza un elev sunt astfel:

Clasa pregatitoare: minimum 19 ore, maximum 20 de ore

Clasa I-a: minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a II-a minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a III-a minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a IV-a minimum 21 de ore, maximum 22 de ore

La gimnaziu, planurile cadru adoptate in 2016 arata ca orele saptamanale pentru fiecare parte in clasa sunt:

Clasa V-a: minimum 26 de ore, maximum 28 de ore

Clasa a VI-a minimum 28 de ore, maximum 30 de ore

Clasa a VII-a minimum 31 de ore, maximum 33 de ore

Clasa a VIII-a minimum 31 de ore, maximum 34 de ore

Propunerea a ajuns la Comisia de invatamant din Senat, iar printre initiatori se afla si actualul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu.

Autor: Laura Galescu

Sursa: PortalÎnvatamânt

MODIFICARI IN LEGEA EDUCATIEI: PROFESORII SE POT PENSIONA MAI DEVREME

Legea Educatiei Nationale a fost modificata, iar acum profesorii se pot pensiona, la cerere, mai devreme.

Mai exact, cadrele didactice cu o vechime in invatamant de cel putin 25 de ani (femeile) si de cel putin 30 de ani (barbatii) se pot pensiona la cerere, cu trei ani inainte de limita de varsta.

Propunerea legislativa care modifica Legea 1/2011 a Educatiei Nationale in acest sens a fost adoptata tacit de Camera Deputatilor in 1 noiembrie 2016.

Termenul pentru dezbatere si vot final in cazul acestui proiect s-a implinit in 28 octombrie.

In expunerea de motive se arata ca exista angajati in sistemul de invatamant care isi doresc sa se pensioneze anticipat, deoarece nu se mai afla in posibilitatea fizica sau psihologica sa raspunda cerintelor de eficienta ale sistemului de invatamant actual, aflat intr-o continua schimbare, ceea ce ar afecta rezultatele elevilor.

"Pe de alta parte, exista cadre didactice care demonstreaza competenta si dupa implinirea varstei de pensionare. Acestora legea le permite sa ramana ca titulari in sistemul de invatamant inca trei ani peste varsta standard de pensionare. Astfel, pentru a echilibra balanta consideram ca propunerea este intemeiata. Daca legea permite activarea cadrelor didactice, la cerere, trei ani dupa implinirea varstei de pensionare, sa li se permita si pensionarea acelor angajati care considera ca nu mai sunt apti de rezultate in invatamant, tot cu trei ani, dar anterior varstei de pensionare", arata initiatorii, in expunerea de motive a proiectului.

Proiectul urmeaza sa fie dezbatut de Senat care este for decizional, dupa alegerile di 11 decembrie 2016, cand se va forma noul Parlament al Romaniei.

                                                                                Autor Alexandra BANU

Detalii pe https://www.portalinvatamant.ro/articole/legislatie-si-regulamente-23/modificari-in-legea-educatiei-profesorii-se-pot-pensiona-mai-devreme-6803.html?utm_source=legislatiamuncii-24112016&utm_medium=email&utm_campaign=newsletter&uid=491832

PROIECTUL NOII LEGI A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

Învăţământul preuniversitar se scurtează cu un an ca să se meargă la cules de căpşuni cu un an mai devreme!

Şcoală mai puţină, dascăli mai puţini, popor mai puţin educat...

SE PREVEDE, FĂRĂ VREUN STUDIU DE IMPACT ŞI ÎMPOTRIVA PRACTICII INTERNAŢIONALE, TRECEREA CLASEI PREGĂTITOARE LA GRĂDINIŢĂ ŞI ÎNCĂ DE LA 5 ANI ŞI NU DE LA 6 ANI CUM ESTE ÎN PREZENT.

ÎN CICLUL PRIMAR VOR TREBUI SĂ ÎNVEŢE ÎN 4 ANI CEEA CE ACUM TREBUIE SĂ ÎNVEŢE ÎN 5!

Cineva, din condei şi după ureche, stabileşte că se poate învăţa în 4 ani ceea ce se învăţa în 5 şi că la 5 ani se poate învăţa ceea ce se învăţa la 6 ani!

Conform actualei legislaţii (2011), se absolvă clasa a VIII-a la peste 14 ani.

Conform proiectului, ar urma să se absolve clasa a VIII-a la doar peste 13 ani.

Conform actualei legislaţii (2011), se absolvă clasa a XII-a la peste 18 ani.

Conform proiectului, ar urma să se absolve clasa a XII-a la doar peste 17 ani.

IATĂ DECI CARE AR FI ,,AVANTAJELE”:

1.COPIII ROMÂNILOR AR STA MAI PUŢIN CU UN AN ÎN ŞCOALĂ ŞI STATUL AR CHELTUI MULT MAI PUŢIN;

2.S-AR DA BACALAUREATUL LA O VÂRSTĂ MAI SCĂZUTĂ DECÂT O PREVEDE ACTUALA LEGISLAŢIE şi bacalaureatul ar fi luat (logic) de şi mai puţini elevi fiindcă ar fi mai ,,necopţi” cu un an!

20 % dintre învăţători ar rămâne fără posturi fiindcă se va scurta cu un an ciclul primar!

Educatoare nu vor fi angajate mai multe fiindcă în grădiniţă vor rămâne tot copiii sub 6 ani (ca în prezent).

În ciclul primar în prezent intră copii de peste 6 ani în clasa pregătitoare şi stau în ciclul primar 5 ani până la peste 10 ani când absolvă clasa a IV-a.

Conform proiectului, vor intra în ciclul primar tot ca acum (la peste 6 ani) dar vor intra direct în clasa I şi ar sta în ciclul primar doar 4 ani când ar absolvi clasa a IV-a însă ar absolvi-o la doar peste 9 ani!

Marea problemă şi schimbare nu este doar că o clasă/grupă s-ar numi ,,pregătitoare”.

Problema serioasă este că viitorii elevi ar intra în clasa I la 6 ani faţă de 7 ani în prezent şi că ar termina clasa a IV-a la 9 ani faţă de 10 ani în prezent (după legislaţia actuală).

În mod cert că nu se va lăsa pentru clasa a V-a ceea ce conform legislaţiei actuale trebuie învăţat în clasa a IV-a.

IATĂ TEXTUL PROIECTULUI DE LEGE:

Art. 23 (1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (0 - 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0 - 3 ani) şi învăţământul preşcolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare;

b) învăţământul primar, care cuprinde clasele I-IV;

Preluare http://mate.info.ro/MaterialDescription.aspx?ID=3438

Calendarul pentru principalele examene din 2014, precum Evaluarea nationala, Admiterea la liceu si Bacalaureatul, a fost publicat de Ministerul Educatiei Nationale

Legea Educatiei Nationale prevede introducerea a trei noi evaluari la nivel national, cu subiecte unice: la finalul claselor a II-a (scris-citit si matematica), a IV-a (evaluare prin esantionare la limba romana/ limba materna - intelegerea textului scris si matematica) si a VI-a (doua probe transdisciplinare: limba romana si limba moderna I, matematica si stiinte), care se vor desfasura in luna mai. Pana in prezent, aceste evaluari s-au facut in sistem pilot, pe un esantion de scoli.

 De asemenea, simularile pentru Evaluarea Nationala 2014 si Bacalaureat 2014 vor fi organizate la nivel national de Ministerul Educatiei, cel mai probabil in luna martie.

 Anul 2014 aduce pentru prima data simularea examenului de bacalaureat pentru elevii clasei a XI-a, introdusa de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, cu speranta ca elevii vor acorda o mai mare atentie "examenului maturitatii", dupa ce, in ultimii ani, tinerii nu au demonstrat prea mare interes pentru aceste examen, promovabilitatea scazand accentuat dupa introducerea camerelor de supraveghere din clase.

 Inscrierile la gradinita vor avea loc, cel mai probabil, in aceeasi perioada ca anul trecut, adica in luna iunie.

 O alta noutate fata de anul trecut, cand s-au facut inscrieri in paralel la clasa Zero si I in anul scolar 2013-2014 inscrierile in invatamantul primar s-ar putea face numai la clasa pregatitoare, a mai explicat inspectorul scolar general al Clujului, Claudiu Cuibus.

 Printre schimbarile anuntate se numara si impunerea unei medii minime, de 5, pentru admiterea la liceu, incepand din 2015. Anuntul a fost facut, la prezentarea bilantului anului scolar 2012-3013, de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, care a precizat ca intervalul de doi ani pana la intrarea in vigoare a reglementarii este necesar pentru pregatirea acesteia.

                                                                  Autor: Ana-Maria Tudor

Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale privind Clasa Pregătitoare

Copiii care vor intra în sistemul de învăţământ obligatoriu, de la anul şcolar viitor, vor fi înscrişi în primăvară la şcoală, iar părinţii trebuie să aibă în vedere faptul că oficialii de la Educaţie au anunţat că ar putea schimba sistemul de înscrieri în Clasa Zero. Astfel, înscrierile la şcoală s-ar putea face în mai multe etape pentru ca cei care locuiesc în imediata apropiere a unităţii şcolare să aibă prioritate. Momentan nu s-a decis nimic, doar s-au făcut propuneri din partea inspectorilor, care sunt analizate, urmând ca metodologia şi calendarul înscrierii să fie publicate cel mai probabil în primăvară, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. „În ultimii ani au explodat înscrierile pe baza vizei de flotant la anumite şcoli, cele despre care se ştie că sunt foarte bune. Practic, dacă părinţii vor neapărat ca micuţii lor să urmeze cursurile unei anumite şcoli, dar nu sunt în circumscripţie, îşi fac viză de flotant la o adresă de pe raza unităţii şcolare. De aceea, probabil oamenii din sistem spun că este o idee bună să se acorde prioritate celor cu domiciliul stabil în circumscripţie”, a explicat o învăţătoare din sectorul 2 al Capitalei. Inspectorul şcolar general al Clujului, Claudiu Cuibus, arată la rândul lui că anul trecut au fost cazuri de şcoli din Cluj-Napoca unde 80% din părinţi aveau doar viză de flotant, nu şi domiciliu în anumite circumscripţii. „Cred că ar trebui asiguraţi în primul rând cei cu domiciliul stabil şi cei cu viză de flotant reale, nu din acelea fictive. Prioritate ar mai trebui să aibă şi cei care au proprietate în cartier sau care lucrează acolo”, este de părere Cuibus. Şi inspectorul şcolar general din Prahova, Victor Toma, susţine noua metodă de înregistrare a cererilor de înscriere, menţionând şi ordinea în care ar urma să aibă loc acest proces: întâi persoanele cu domiciliu, apoi cele cu proprietate în circumscripţie şi la urmă cei cu viză de flotant.

 Primul an fără clasa I

Învăţătoarea Corina Bâlbâie de la Şcoala Gimnazială Nr. 165 din Capitală este de acord că părinţii cu domiciliul stabil trebuie să aibă prioritate la înscriere. „Şi anul trecut a fost la fel, dar în teorie s-ar fi putut ca o persoană cu viză de flotant să ia locul uneia cu domiciliul stabil. Cred că ar fi bine dacă s-ar organiza în două etape, întâi pentru domiciliaţi şi apoi pentru flotanţi”, a spus învăţătoarea. În plus, ea a observat că anul trecut cei mai mulţi dintre părinţi şi-au înscris micuţii  la pregătitoare în primele trei zile din etapa I. „Cred că durata înscrierilor s-ar putea scurta şi ar fi foarte folositor dacă părinţii şi-ar putea înscrie copiii online, fără să mai facă coadă pe la şcoli”, a punctat Bâlbâie. O altă noutate faţă de anul trecut, când s-au făcut înscrieri în paralel la clasa Zero şi clasa I, în anul şcolar 2013-2014 înscrierile în învăţământul primar s-ar putea face numai la clasa pregătitoare (C.P.), a mai explicat inspectorul Cuibus.

Sursa Adevarul.ro

                                                                             Cristian LAURENŢIU

Guvernul a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind modificarea Legii Educaţiei Naţionale

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, 23 decembrie, OUG pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului. Principalele modificări pe care actul normativ mai sus menţionat le aduce sunt:

§                                 Menţinerea duratei de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu: documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de 3 ani.

§                                 Creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani: prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din clasa pregătitoare, clasele I - VIII, clasele IX - X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.

§                                 Acordarea dreptului absolvenţilor învăţământului profesional să continue studiile liceale la forma de învăţământ cu frecvenţă: Legea Educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, acordă posibilitatea absolvenţilor învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, să urmeze cursurile învăţământului liceal, doar la forma cu frecvenţă redusă. Având în vedere că absolvenţii învăţământului profesional sunt în marea lor majoritate minori şi se află într-un parcurs normal al educaţiei lor (fără să fi părăsit sistemul de educaţie), manifestând interes pentru creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională, prin adoptarea OUG li se acordă posibilitatea de a-şi completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.

§                                 Precizări privind învăţământul postliceal: ordonanţa de urgenţă aduce precizări şi în ceea ce priveşte organizarea învăţământului postliceal, a modalităţilor de finalizare a studiilor acestui tip de învăţământ, dar şi corelarea pregătirii postliceale cu Cadrul Naţional al Calificărilor.

§                                 Precizări privind evaluarea la clasa pregătitoare: în legislaţia actuală nu este reglementată modalitatea de notare/evaluare pentru clasa pregătitoare. Prin modificările aduse se precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.

§                                 Se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional: în prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.

§                                 Se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 - 2016: Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.

§                                 Se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate: legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

§                                 Se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ: legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.

§                                 Se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare: cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

§                                 Se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie: pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.

§                                 Se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic: finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

§                                 Reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu", care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare: o reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu" din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu" a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I" din Bucureşti.

§                                 Reglementări privind funcţionarea ARACIS: un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante. 

                                                                        BIROUL DE PRESĂ

Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala prelungirea calitatii de titular in invatamant dupa pensionare

Curtea Constitutionala a Romaniei a decis marti ca este neconstitutionala prelungirea calitatii de titular in invatamant de catre consiliul de administratie si, respectiv, senatul universitar, dupa pensionare. Articolele declarate neconstitutionale au fost adaugate la Legea Educatiei Nationale in decembrie anul trecut, de catre fostul ministru Ecaterina Andronescu, prin ordonanta care stergea si incompatibilitatile rector-parlamentar.Curtea Constitutionala a decis marti, 1 octombrie, ca articolul 284 alin.(7) si articolul 289 alin.(7) din Legea educatiei nationale sunt neconstitutionale. Sesizarea de neconstitutionalitate a fost depusa de Avocatul Poporului, iar decizia de astazi a Curtii a fost luata in unanimitate de voturi, anunta CCR printr-un comunicat de presa.

"Curtea a retinut, in esenta, ca textele de lege mentionate incalca dispozitiile art.16 din Constitutie - Egalitatea in drepturi, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamant de catre consiliul de administratie si, respectiv, senatul universitar, intr-o alta modalitate decat concursul. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie", informeaza Curtea Constitutionala.

Articolele declarate neconstitutionale fac parte din seria ultimelor lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie in decembrie anul trecut. Mai exact, aliniatele cu numarul 7 au fost adaugate la articolele 284 si 289 din Legea Educatiei Nationale prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de Ecaterina Andronescu in ultimele zile ale mandatului sau de ministru al Educatiei. Prin acea ordonanta, Guvernul din care facea parte Andronescu a scos din Legea Educatiei Nationale incompatibilitatile rector-parlamentar sau a introdus posibilitatea ca pensionarii universitari sa fi rectori si directori. Detalii aici

Ce spun articolele declarate astazi neconstitutionale de CCR:

Art. 284 - (7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular si care nu a depasit cu 3 ani varsta de pensionare i se poate recunoaste aceasta calitate de catre consiliul de administratie, conform metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia renuntarii la pensie pe perioada in care ramane titular.

Articolul se refera la invatamantul preuniversitar.

In Legea Educatiei Nationale nu exista acest aliniat pana in decembrie 2012, cand a fost adaugat prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de fostul ministru Ecaterina Andronescu.

Art. 289 - (7) Personalului didactic care a avut calitatea de titular i se poate recunoaste aceasta calitate, anual, de catre senatul universitar, conform metodologiei prevazute la alin. (6), cu conditia renuntarii la pensie pe perioada in care ramane titular.

In Legea Educatiei Nationale nu exista acest aliniat pana in decembrie 2012, cand a fost adaugat prin Ordonanta de Urgenta 92/2012 promovata de fostul ministru Ecaterina Andronescu.

Ce este cadrul didactic titular

Legea Educatiei Nationale defineste personalul "didactic titular" ca "personalul didactic care ocupa o functie didactica intr-o universitate, obtinuta prin concurs, pe o perioada nedeterminata". "Calitatea de titular exista numai in raport cu o singura institutie de invatamant superior sau cu o singura institutie de cercetare-dezvoltare; cand un cadru didactic desfasoara activitati didactice sau de cercetare stiintifica in mai multe institutii de invatamant superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar in celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetator asociat", prevede articolul 291 - aliniatul (4) din LEN.

 Personal didactic titular este si personalul didactic care beneficiaza de rezervare de post, prevede articolul 291 din LEN.

Citeste si:

• Ultimele lovituri date de Ecaterina Andronescu reformei in educatie: Dispar incompatibilitatile rector-parlamentar, pensionarii pot fi rectori si directori, institutele de cercetare pot sa treaca in subordinea universitatilor
• Continua castrarea Legii Educatiei: Echivalarile sunt scoase din lege, rectorii nu mai pot anula o diploma plagiata decat prin instanta. Plus: Invatatorii si educatorii nu mai sunt obligati sa faca facultatea in urmatorii 6 ani – proiect

Sursa HotNews.ro

                                                                       C.L.

MODIFICAREA LEGII EDUCAŢIEI

Vezi ce schimbări vrea Comisia de Învăţământ din Senat!

 Se anunţă o vară fierbinte pentru învăţământul din România. Senatul şi-a fixat termen până în septembrie pentru a finaliza un proiect pentru adoptarea noii forme a Legii educaţiei naţionale 1/2011. În acest moment, la Comisia de Învăţământ de la Senat există două variante ale Legii educaţiei plus proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 92/2012 pentru modificarea Legii 1/2011.

 Preşedintele Comisiei de Învăţământ de la Senat, Ecaterina Andronescu, a declarat pentru PUTEREA că ea şi colegii săi vor lucra două săptămâni pe perioada vacanţei parlamentare, pentru a avea o variantă pentru modificarea Legii educaţiei în septembrie. Ecaterina Andronescu susţine menţinerea clasei a IX-a la gimnaziu şi nu ar spune nu unei modificări a structurii examenului de bacalaureat. “O formă a Legii învăţământului nu poate fi luată în pripă. Trebuie să avem discuţii cu toate părţile implicate, cu universităţile, cu sindicatele... Învăţământul românesc are tradiţie cu patru ani în ciclul liceal. Doar pe perioada învăţământului rusesc a avut trei ani. Nu cred că suntem pregătiţi din punctul de vedere al infrastructurii, dar nici al resursei umane, pentru a muta clasa a IX-a la gimnaziu. Pot spune doar punctul meu de vedere (n.r., legat de posibilitatea modificării structurii examenului de bacalaureat), cred că învăţământul românesc trebuie să se adapteze noilor tendinţe. Cred că trebuie să avem un învăţământ mai personalizat, orientat spre cinetica de asimilare a cunoştinţelor pe care o are fiecare elev. Trebuie să dăm flexibilitate în funcţie de competenţele fiecărui copil, în funcţie de potenţialul pe care îl au. Vedem, în alte ţări, deja implementate platforme de videocursuri pentru elevi şi studenţi. Aceasta este direcţia în care trebuie să mergem, acces liber la învăţământ pentru toţi. Nu aş spune nu unei diferenţiere în învăţământ”, ne-a declarat Andronescu.

 Andronescu ţine la reînfiinţarea pedagogicelor

 Preşedintele Comisiei de Învăţământ de la Senat susţine în continuare implementarea prevederii OUG 92 ce reînfiinţează liceele pedagogice, dar, acum, Ecaterina Andronescu se arată mai rezervată în ceea ce priveşte titularizarea absolvenţilor de clasa a XII-a ca educatoare sau învăţătoare/învăţători. “Liceele pedagogice sunt o continuare a şcolilor normale introduse de Spiru Haret. Dacă nu am fi avut şcolile normale, cu învăţătorii de acolo, învăţământul românesc nu ar mai fi fost performant. În timpul celor trei perioade în care m-am aflat la conducerea Ministerului Educaţiei, am dorit să redau importanţa liceelor pedagogice. În plus, noţiunile de pedagogie sunt însuşite mai uşor la această vârstă, a elevilor de liceu. Cred că mulţi dintre absolvenţii liceelor pedagogice vor alege să-şi continue studiile la facultate, pentru a deveni profesori. Vor putea să se şi angajeze într-un after-school sau unde avem cămine”, ne-a mai explicat Ecaterina Andronescu.

 Senatorul Liviu Marian Pop, fost ministru al Educaţiei, consideră că prioritare sunt lămurirea problemelor legate de structura sistemului de învăţământ preuniversitar şi curricula. “Trebuie să modificăm legea pentru a păstra clasa a IX-a la liceu. De asemenea, trebuie lămurită problema consiliilor de administraţie ale şcolilor. Avem consilii constituite atât pe Legea 1/2011, cât şi pe vechea Lege a educaţiei. Problema perfecţionării cadrelor didactice este una delicată. Şi casele corpului didactic au această atribuţie, dar şi universităţile. Este important ca la începutul noului an şcolar să avem şi o Lege a educaţiei care să permită urmarea unor paşi siguri”, ne-a declarat Liviu Pop.

 Principalele modificări vizate:

 •clasa a IX-a la liceu;

•reînfiinţarea liceelor pedagogice;

•introducerea Bacului diferenţiat;

•introducerea video-cursurilor online.

                                                           de Laurenţiu Muşoiu

Programul de guvernare pentru educaţie - parf în ochii românilor !

De pe surse am aflat că în Programul de guvernare se intenţioneaza următoarele:
Reforma sistemului de învățământ a urmărit dezvoltarea învățământului bazat pe formarea de competențe. Prin adoptarea Legii Educației Naționale la finalul anului 2010, România face saltul către un sistem educațional competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pieței muncii. Un pilon important al noii legi înl reprezintă stimularea învățării pe tot parcursul vieții. S-au definit și clasificat universitățile și a demarat procesul de descentralizare din învățământul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul "finantarea urmeaza elevul ", ce încurajează competiția la nivelul unităților de învățământ și programul Școală după Școală, ce oferă oportunități de învățare formală și nonformală pentru consolidarea competențelor. Totodată, a fost regândit sistemul de evaluare a elevilor și a fost instituit Portofoliul Educațional.

Direcții de acțiune :
1 - Aplicarea etapizată a prevederilor noii Legi a Educației Naționale
2 - Modernizarea curriculară prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competențe cheie.
3 - Promovarea educației timpurii prin susținerea autorităților locale în efortul de a oferi servicii educaționale prin intermediul creșelor
4 - Susținerea procesului de generaliuzarea programului Școală după Școala
5 - Creșterea performanței sectorului prin formare inițială și continuă.
6 - Sporirea accesului la o educatie de calitate, asigurarea calității și stimularea excelenței în invățământul superior de stat și privat în cercetare.
7 - Alocarea resursei financiare sporite în paralel cu creșterea eficienței utilizării ei.
8 - Asigurarea accesului egal și sporit la învățământul în limbile minorităților naționale.
9 - În procesul de descentralizare a învățământului preuniversitar se va ține cont și de situația specifica, precum și de factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.
10 - Introducerea și aplicarea programelor școlare specifice privind predarea limbii materne, limbii române, istoria și tradițiile istorice, educația muzicală.
11 - Continuarea procesului de aplicare a legislației recent adoptate, în vederea asigurării dreptului la învățătură în limba maternp la toate nivelurile, profilurile.
12 - Asigurarea manualelor în limba de predare a minorităților naționale conform prevederilor legale.
13 - Înființarea unei instituții de formare continuă pentru perfecționarea actului de predare în limba maghiară.
14 - Constituirea structurilor cu predare în limba minorităților *maghiară, germană, dupe caz)
15 - Finanțarea diferențiată a studiilor de masterat în limbi de circulație internațională și a celor în limba minorităților naționale, cât și a doctoratelor în cotutelă cu universități de prestigiu din
stăinătate.
16 - Corelarea specializărilor obținute în sistemul educațional cu cerințele pieței muncii
17 - Continuarea proiectelor de investiții în unitățile de învățământ în vederea modernizării și dotării acestora.

Constatăm ca jumătatea din directiile de actiune sunt pentru minoritati ceea ce e un afront la sistemul educational din România. Tot ceea ce este prins la punctele 8-15 sunt lucruri necesare si invatamantului in limba romana. De ce se pune bariera in interiorul invatamantului pe considerente etnice?
Nu vreau sa fiu inteles gresit de catre colegii mei care lucreaza in invatamantul minoritatilor. Si romanii sunt minoritari in anumite zone. Tocmai de aceea spun ca in România TOTI trebuie sa avem aceleasi drepturi.
Si elevii/studentii romani si elevii/studentii minoritari, si profesorii romani si profesorii minoritatilor.
Doar asa vom reusi sa creem o calitate superioara a invatamantului romanesc.
Insa din pacate politicul doreste sa mentina razboiul etnic. Unii sa se mentina la guvernare ...altii sa se mentina in Parlament. Si asta pe spatele copiilor acestor tari.


Grav este ca directiile de actiune ale guvernului nu se pliaza deloc peste asteptarile celor din sistem. Prioritatile ministrului ar fi trebuit sa fie cele postat AICI

Inca un exemplu de discriminare l-am vazut AICI

Vechiul program de guvernare pentru educatie il gasiti AICI.
Fiecare dintre noi poate sa vada cate lucruri au continuitate si cate sunt puse doar pentru a se mentine la guvernare actuala coalitie.Trist pentru aceasta tara.

Nu pot sa inchei fara a observa punctul 7. Acesta permite alocarea de bani la firmele care sa finanteze campania electorala fara nici o problema pentru minister.

Publicat de Liviu Marian Pop