Importanţa orelor de educaţie fizică în şcoală

 

Educaţia fizică din şcoală contribuie nu numai la buna condiţie fizică şi sănătate a elevilor, dar, de asemenea, ajută tinerii să facă şi să înţeleagă mai bine activitatea fizică, cu repercusiuni pozitive pentru întreaga lor viaţă. Cu atât mai mult, educaţia fizică din şcoală determină transferul unor cunoştinţe şi deprinderi ca spiritul de echipă şi fair-play-ul, cultivă respectul, conştientizarea socială şi asupra propriului corp, oferă o înţelegere generală a ‘regulilor jocului’, noţiuni pe care elevii le pot folosi ulterior mai prompt la alte discipline şcolare sau în situaţii de viaţă. 

În contextul actual, când se acordă o importanţă deosebită educaţiei pentru toţi, când societatea românească tinde spre a deveni o societate educaţională, învăţământul românesc parcurge o perioadă de revalorizare şi de compatibilitate cu trepte similare din alte ţări, îndeosebi din spaţiul european.

Educaţia fizică – latură importantă a procesului instructiv-educativ al tineretului, are o contribuţie majoră în realizarea unor obiective de maximă importanţă socială. Aria curriculară “Educaţia fizică şi sport” are contribuţii specifice la toate competenţele – cheie specifice învăţământului obligatoriu din Europa şi, implicit din Romania şi conduce la redefinirea modelului disciplinei.

Educaţia fizică este prezentă la toate nivelurile de învăţământ, aducându-şi contribuţia, alături de celelalte discipline din Planul de învăţământ, la instruirea şi educarea copiilor corespunzător exigenţelor sociale actuale. Prin educaţia fizică din şcoală se asigură formarea de cunoştinţe, deprinderi practice şi intelectuale, precum şi însuşirea de valori etice, care contribuie la dezvoltarea capacităţii de integrare socială a individului.

Specificul calitativ al educaţiei fizice nu constă în faptul că se depune un efort fizic, ci în obiectivele urmărite, în modul în care această activitate se desfăşoară şi în accentul pus pe valoarea formativă a conţinutului instruirii. Astfel, subiectul care participă la lecţia de educaţie fizică reacţionează printr-o conduită complexă, care înglobează deprinderile motrice, condiţia fizică, cunoaşterea şi plăcerea pentru mişcare.

De asemenea, se evidenţiază faptul că educaţia fizică şi sportul în şcoală nu reprezintă scopuri în sine, ci contribuie la realizarea finalităţilor generale ale educaţiei, alături de celelalte discipline din curriculum-ul şcolar. În acelaşi timp, trebuie să existe preocuparea permanentă a profesorilor de educaţie fizică de a asigura un conţinut atractiv pentru lecţiile organizate, astfel încât educaţia fizică şcolară să pună bazele educaţiei fizice permanente, care înseamnă un stil de viaţă, un mod de a gândi şi de a acţiona în beneficiul propriu şi în interesul societăţii.

Educaţia permanentă reprezintă continuarea fără întrerupere a procesului instructiv-educativ, cu scopul de a satisface exigenţele desăvârşirii personalităţii umane în raport cu exigenţele fiecărui stadiu de dezvoltare, răspunzând în acelaşi timp cerinţelor unei lumi în transformare. În perspectiva educaţiei permanente, activităţile corporale trebuie integrate pe tot parcursul vieţii şi concepute în legătură nemijlocită cu funcţia lor formativă şi cu sarcinile grădiniţei în această direcţie.

Educaţia fizică a tinerei generaţii constituie unul din elementele de bază a sistemului educaţional al copiilor. Ea contribuie la pregătirea unui tineret capabil, sănătos şi puternic pentru a se integra în societatea modernă. Sănătatea, dezvoltarea fizică armonioasă constituie premise importante ale calităţilor, capacităţilor şi trăsăturilor de caracter ale copiilor. Influenţarea favorabilă a stării de sănătate, sporirea capacităţii de efort a organismului prin exersarea funcţiilor vitale şi de adaptare la mediul înconjurător, precum şi formarea deprinderilor de igienă individuală şi colectivă, constituie motivele fundamentale ale societăţii şi valorii educaţiei fizice.

Educaţia fizică are şi sarcina de a contribui la dezvoltarea şi formarea aceloraşi trăsături şi componente ale personalităţii pe care le vizează şi procesul de pregătire intelectuală şi sistemul general de instrucţie şi educaţie. Dezvoltarea acuităţii şi preciziei simţurilor, a capacităţii de percepere a spaţiului şi timpului, favorizarea dezvoltării spiritului de observaţie, a iniţiativei şi imaginaţiei alături de stimularea dezvoltării noilor relaţii sociale ale copilului în condiţiile create de învăţământul de masă şi influenţarea trăsăturilor de caracter, sunt sarcini educative de mare însemnătate prin intermediul cărora se realizează integrarea educaţiei fizice în procesul complex al educaţiei şi instrucţiei şcolare, interferenţa şi cu celelalte obiecte de învăţământ.

Pentru realizarea obiectivelor educaţiei fizice se utilizează un sistem specific de mijloace al cărui conţinut este determinat de particularităţile de vârstă ale copilului, nivelul de pregatire al acestora şi condiţiile concrete de lucru. Realizarea optimă a sarcinilor care revin educaţiei fizice în şcoală este condiţionată de cunoaşterea şi respectarea particularităţilor de vârstă ale elevului, de alegerea unei tematici corespunzătoare lui, de aplicarea celor mai potrivite mijloace, metode şi procedee de lucru. Însuşirea temeinică şi conştientă a indicaţiilor tehnice referitoare la executarea corectă a conţinutului activităţii de educaţie fizică este condiţia primordială atât pentru o predare corectă, cât şi pentru o competenţă observare a muncii elevilor. De asemenea, cunoaşterea şi aplicarea indicaţiilor metodice experimentale în conducerea activităţii de educaţie fizică dau posibilitatea de a se ajunge treptat şi cu uşurinţă la îndeplinirea cu succes a sarcinilor educaţiei fizice.

Dimensiunea temporală a educaţiei fizice şi sportului impune reconsiderarea acestora ca activităţi, în sensul prelungirii lor de la etapele şcolarităţii la celelalte etape de dezvoltare, astfel încât ele să devină un continuum care însoţeşte individul din primii ani ai vieţii până la senescenţă. Educaţia fizică reprezintă o componentă a educaţiei, exprimată printr-un tip de activitate motrică ce dispune de forme de organizare şi reguli de desfăşurare, care urmăreşte optimizarea potenţialului biomotric şi psihic al individului, în vederea creşterii calităţii vieţii.  Sportul este o activitate de întrecere, constituită din ansamblul ramurilor de sport, care are drept obiectiv dezvoltarea condiţiei fizice şi psihice a individului, pentru obţinerea de performanţe în competiţiile de toate nivelurile.

 Educaţia fizică şi sportul dezvoltă o arie complexă de interese, trebuinţe, motivaţii. Educă ambiţia, curajul, emulaţia, atenţia distributivă, hotărârea, fermitatea, perseverenţa, calmul, modestia, onestitatea, multiple trăsături de voinţă şi caracter. Calităţile intelectuale, calităţile fizice şi calităţile morale se conturează cu maximum de durabilitate şi eficienţă în activităţile corporale.

Pretutindeni în ţările civilizate educaţia rămâne tributară idealului antic “Mens sana in corpore sano” (o minte sănătoasă într-un corp sănătos). Prezenţa orelor de educaţie fizică şi sport în şcoală este absolut necesară pentru a stimula mişcarea în rândul elevilor şi chiar performanţa sportivă. Fiecare copil are dreptul la o educaţie armonioasă care să îi ofere atât accesul la cunoştinţe de natură să îl ajute să cunoască şi să înţeleagă mai bine lumea în care trăim, să îşi dezvolte potenţialul şi gândirea autonomă, dar şi la practicarea mişcării şi a sportului.

 

Autor: Prof. Bontaş Stanciu Elena

Sursa foto: prof. Dragoş Gelu, U.Z.P.R.

 

BIBLIOGRAFIE

Dragnea A., Educaţie fizică şi sport, FEST, Bucureşti, 2006;

Mogoş Al., Metodica educaţiei fizice, Ed.Sport – Turism, Bucureşti, 1975;

Scarlat E., Scarlat B., Educaţie fizică şi sport, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002;

Zapletal M., Mica enciclopedie a jocurilor, Bucureşti, Editura Sport –Turism, 1980.

Mai puţine ore la şcoală pentru elevi! Se modifică legea educaţiei. Cele mai mari schimbări, la gimnaziu!

  Elevii vor avea mai putine ore! Parlamentarii vor sa stabileasca prin lege cate ore vor sta elevii la scoala, si nu prin ordin de ministru cum este acum. Acestia considera ca elevii sunt supraaglomerati in acest moment, iar daca proiectul va fi aprobat, scolarii ar urma sa petreaca mai putine ore la scoala. Cea mai drastica taiere se aplica pentru elevii din invatamantul preuniversitar.

Mai exact, proiectul de lege prevede o medie de 20 de ore pe saptamana pentru elevii din clasa pregatitoare pana la clasa a IV-a. Spre comparatie, in prezent elevii invata 19-20 de ore pe saptamana la clasa pregatitoare (au maximum un optional), minimum 20 – maximum 21 de ore la clasele I, a II-a si a III-a, iar in ultima clasa de invatamant primar, elevii au minim 21 de ore si maximum 22 de ore la clasa a IV-a.

 Elevii de clasa a VIII-a vor sta cu 9 ore mai putin la scoala

 La gimnaziu, proiectul de lege initiat de Liviu Marian Pop prevede cele mai drastice taieri. Proiectul introduce termenul de "medie" de 25 de ore pe saptamana pentru gimnaziu.

 In prezent, elevii de clasa a V-a au 26-28 de ore pe saptamana, elevii de clasa a VI-a au 28-30 de ore pe saptamana, elevii de clasa a VII-a au 31-33 de ore, iar clasa a VIII-a are 31-34 ore pe saptamana.

"Doresc sa multumesc colegilor senatori care astazi in sedinta Comisiei pentru Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport din Senatul României, au votat Propunerea legislativa pentru modificarea art.66 din Legea educatiei nationale nr.1/2011. Aceasta propunere legislativa vine in sprijinul elevilor, e o reglementare a numarului de ore la clasa, 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, in medie 25 de ore pe saptamana la invatamantul gimnazial si in medie 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal", a scris in urma cu o zi Liviu Marian  Pop pe Facebook.

 Acesta a spus ca, "din 2016, Guvernul Ciolos a aprobat planurile-cadru pentru invatamantul gimnazial astfel: 26-28 de ore pe saptamana pentru clasa a V-a, 28-30 de ore pe sapt. la clasa a VI-a, 31-33 de ore la clasa a VII-a si intre 31-34 de ore la clasa a VIII-a. Sper din suflet ca saptamana viitoare in Plen, sa fie reparata aceasta greseala si in consecinta, sa fie votat acest raport care aduce o modificare substantiala", a completat el.

 In prezent, planurile-cadru pentru clasele primare, valabile din 2013, arata ca la clasele primare orele saptamanale pe care le urmeaza un elev sunt astfel:

Clasa pregatitoare: minimum 19 ore, maximum 20 de ore

Clasa I-a: minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a II-a minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a III-a minimum 20 de ore, maximum 21 de ore

Clasa a IV-a minimum 21 de ore, maximum 22 de ore

La gimnaziu, planurile cadru adoptate in 2016 arata ca orele saptamanale pentru fiecare parte in clasa sunt:

Clasa V-a: minimum 26 de ore, maximum 28 de ore

Clasa a VI-a minimum 28 de ore, maximum 30 de ore

Clasa a VII-a minimum 31 de ore, maximum 33 de ore

Clasa a VIII-a minimum 31 de ore, maximum 34 de ore

Propunerea a ajuns la Comisia de invatamant din Senat, iar printre initiatori se afla si actualul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu.

Autor: Laura Galescu

Sursa: PortalÎnvatamânt

„...pentru edificarea unei scoli romanesti in Istria”.

Sextil Puşcariu (n. 4 ianuarie 1877, Braşov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi academician român de origine aromână.

Andrei Glavina a încercat să facă şi pe Jeiăneni să ceară o şcoală românească, căutând să intereseze şi Bucureştii pentru o intervenţie oficială în favoarea acestei idei. Reproduc aici, fără schimbări, două pasagii din scrisorile pe care le scria din Jeiăni, în 1904, profesorului său A. Viciu, la Blaj:
“Acum am scris şi în România, unde tac amicii mei ca şi morţi, ceea ce e destul de trist. Aici nu e vorba de un om, ci e vorba de soarta alor mei, de Rumerii din Istria.
Cu toată libertatea mi-am luat permisiune de a le ţinea o frumoasă vorbire, arătându-le în ce stare se află în privinţa şcolii şi a limbei, după aceea le-am arătat şi demonstrat căt e de periculos elementul slav pentru ei, în sfârşit, când am fost gata, m’au aplaudat şi au zis că-s gata de a subscrie toţi sătenii suplica, pentru a căpăta şcoala în limba ce o vorbesc ei... Acum ar fi bine de a publica d-voastră un articol în o gazetă din România liberă, ca să se înfiinţeze un comitet, care îndată să plece la faţa locului împreună cu mine şi să facem suplica de mai sus zisă... E dureros la noi că Românii mai bucuros merg pe la Abazzia, Veneţia, Nizza, Karlsbad, decât a face excursiuni pe la confraţii lor din Istria”. (18 iulie 1904).
“Oamenii sunt foarte emoţionaţi, buni, sunt gata de a subscrie suplica pentru a căpăta permisiunea dela Guvern pentru edificarea unei şcoli româneşti în Istria. Eu cred că dacă cu finea lui Septemvre o să-mi succeadă de a merge în România de a ţinea o şedinţă în folosul  Românilor din Istrie, atunci de bună samă că o să succeadă opera aceasta bine. Dar dacă lucrul o să rămâie încă 2 – 3 ani, atunci Croaţii o să-şi bage şi în Zeiăni nasul; atunci de bună seamă că n’ar fi mai mult folos de a încerca a reînvia simţemântul românesc între ei”. (30 August 1904. Cf. şi articolul lui Andrei Glavina publicat în “Unirea” XIV în No. 9, din 27 Februarie 1904).”

STUDII ISTROROMÂNE
SEXTIL PUŞCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
CULTURA NAŢIONALĂ, BUCUREŞTI 1926

http://www.romaniamagnifica.ro/?do=%C5%9Ecoala&optiune=ACADEMIA&optiune2=1877.01.04+-+1948.05.05+-+Sextil+Puscariu

Cu respect,
Valentin-Nicolae Bercă
"România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea spirituală a Românilor de pretutindeni

Pe 12 septembrie începe şcoala! Succes tuturor!

Familia de învăţători Ani şi Gelu Dragoş s-au "dotat" pe lângă ceasuri, telefon mobil, nesomn, obişnuinţa cu o anumită oră matinală de trezire, cu un preţios "deşteptător" - un cocoş iopan, ca să-i trezească la timp pentru a fi printre primii dascăli la şcoală şi elevii lor, la Şcolile din Lucăceşti respectiv Mireşu Mare. Mulţumim familiei Thyra Lucian pentru familia de galinacee pitice, albe ca sufletul curat, oferite!

Mulţi dintre copii nu sunt pregătiţi să intre la şcoală

Jocurile electronice şi lipsa de activitate fizică au dus la diminuarea echilibrului acestora  Copiii au o mobilitate din ce în ce mai scăzută O mare parte din copiii de patru ani din zilele noastre nu sunt pregătiţi fizic pentru mediul şcolar din cauză că au o mobilitate mai scăzută decât cei din trecut, spun cercetătorii britanici de la Universitatea Loughborough. Aceştia susţin că jocurile electronice şi lipsa de activitate fizică au dus la diminuarea echilibrului şi, în cele din urmă, la o abilitate mai scăzută de a învăţa. Specialiştii de la Universitatea de cercetare Loughboroughcare din Anglia care monitorizează copiii de vârstă şcolară au identificat mai multe probleme de echilibru şi coordonare decât ar fi crezut la început, arată The Independent.

Aceste probleme, susţin specialiştii, afectează în cele din urmă abilitatea copiilor de a învăţa. „Dezvoltarea fizică a copiilor are impact asupra abilităţii lor de a duce până la capăt anumite cerinţe simple ca, de exemplu, a sta într-un loc, a ţine un creion, a se încălţa şi, în special, a citi, abilităţi esenţiale pentru şcoală”, a spus dr. Rebecca Duncombe, care a condus studiul, citată fiind de The Independent.  

 Aceasta ar fi o urmare a activităţii din ce în ce mai scăzute a copiilor în comparaţie cu decada trecută, pentru că mişcările tipice asociate jocului şi dezvoltării au fost reduse prin introducerea jucăriilor electronice şia monitoarelor.      Aproape 90 la sută din copii testaţi în primul an de şcoală au demonstrat dificultăţi motorii pentru vârsta lor.   Testele au mai sugerat că până la 30 la sută din copii încep şcoala cu simptome asociate cu dislexia, dispraxia şi ADHD, condiţii care pot fi îmbunătăţite prin niveluri corecte de mişcare fizică.

                                                                       Autor Nicoleta Onofrei

Sursa Adevarul

TRANZIŢIA DE LA GRĂDINIŢĂ LA ŞCOALĂ. CUM NE PREGĂTIM COPII?!

Tranzitia de la gradinita la scoala. Cum ne pregatim copiii?Tranzitia de la un mediu distractiv si flexibil, asa cum sunt percepti anii de gradinita, la un mediu mai structurat al scolii, in care incep sa apara reguli din ce in ce mai stricte, reprezinta o provocare pentru parinti, dar si o dificultate de adaptare pentru copii.

Acela este momentul critic in care un parinte ii poate insufla micutului dorinta si placerea de a invata, tot prin distractie, lucru care ii poate stimula nu inteligenta cognitiva, cat mai ales inteligenta emotionala.

In acest context, psihologul clinician Gabriela Bazaitu sustine sambata, 9 aprilie 2016, incepand cu ora 10.00, la Centrul International Helen Doron English din Constanta, un workshop dedicat parintilor, in care acestia vor afla cum isi pot pregati psihologic copii pentru viata de scolar. In cadrul evenimentului, specialistul va prezenta toate tehnicile si metodele stiintifice, pe care le foloseste de 15 ani in lucrul individual cu copilul si care au condus la cresterea increderii in sine, la stimularea coeficientului de inteligenta emotionala si la optimizarea comportamentului. Intrarea la workshop-ul "Tranzitia de la gradinita la scoala" este gratuita. Pentru a rezerva un loc, sunati la 0723.949.393. Mai multe informatii pot fi gasite pe www.helendoron.ro.

"In foarte multe cazuri, tranzitia de la gradinita catre scoala nu este lina si se face intr-un mod brutal pentru un copil. Acesta iese dintr-un mediu in care invata lucruri noi prin distractie, socializeaza mult mai mult cu alti copii, este fericit, zambeste mai mult si intra intr-un mediu foarte rigid, ticsit de reguli stricte, iar dorinta lui de invatare scade. Prin acest workshop pe care-l organizam cu sprijinul doamnei psiholog Gabriela Bazaitu ne dorim foarte mult sa le aratam parintilor ca distractia si educatia nu reprezinta elemente antagonice, ci sunt complementare. Nu inseamna ca ritmul de invatare scade intr-un mediu mai distractiv, ci din contra, ii creste interesul copilului pentru acea activitate educativa si il implica mai mult in procesul de invatare.

Chiar si metoda didactica inventata de reputatul profesor britanic Helen Doron se axeaza pe invatarea limbii engleze prin activitati distractive. Dupa 30 de ani de la implementarea metodei si dupa mai multe studii realizate, s-a demonstrat ca micutii pot invata mult mai eficient daca ii construim un mediu distractiv de invatare, deoarece ii putem dezvolta nu numai inteligenta cognitiva, ci mai ales inteligenta emotionala, aspect pe care sistemul de educatie clasic il neglijeaza. Prin metodele clasice, observam ca placerea pentru invatare scade destul de mult dupa primii ani in ciclul primar, si asta deoarece copii trec destul de brusc de la un mediu de invatare prin distractie la un mediu in care procesul educational se face printr-un stil mult mai rigid, unde creativitatea si dorinta de a invata sunt ignorate si limiteaza unicitatea fiecarui copil", declara specialistul in educatie Stefania Filip, coordonatorul Centrului Educational International Helen Doron English.

                                                                                         Autor: Ion Andreea

Elevii revin la cursuri miercuri, 4 mai. Informaţie greşită furnizată de Antena 3, cum că şcoala are începe de azi!

Vacanţa de Paşte 2016 se încheie marţi, iar elevii revin la cursuri miercuri, 4 mai. După reluarea cursurilor, elevii din învăţământul preuniversitar se pregatesc de teze, evaluare naţională şi examenele de sfârşit de an.

Cursurile semestrului al II-lea vor fi reluate din 4 mai, cand incepe cea mai grea perioada pentru elevi: urmeaza tezele semestrului al II-lea, evaluarile pentru clasele mici, evaluarea nationala si examenul de bacalaureat.

Tezele semestrului al II-lea vor fi sustinute de elevii din invatamantul gimnazial si liceal pana la 20 mai.

Urmatoarea vacanta pentru elevi este vacanta de vara 2016, care incepe in 25 iunie, cu exceptia claselor terminale:

- elevii claselor a XII-a vor termina cursurile anului scolar 2015-2016 pe 3 iunie, dupa 33 de saptamani de scoala, urmatoarele patru saptamani fiind dedicate desfasurarii examenului de bacalaureat 2016;

- elevii claselor a VIII-a termina cursurile mai devreme, pe 17 iunie, urmand o saptamana dedicata desfasurarii examenului de evaluare nationala 2016:

Nici elevii claselor mai mici nu scapa de preocupari in urmatoarea perioada. Ministerul Educatiei a publicat calendarul Evaluarii Nationale 2016 pentru clasele a II-a, a IV-a si a VI-a.

                                                                                                             G.D.

Proiect de lege. Elevii să poarte un semn distinctiv pentru fiecare şcoală - uniformă, eşarfa sau insignă

 Deputatii din Comisia de invatamant au aprobat un proiect de lege privind siguranta in scoli, care prevede, intre altele, ca elevii vor trebui sa poarte un semn distinctiv pentru fiecare scoala, fie uniforma, esarfa sau insigna, acesta urmand sa fie stabilit de Consiliul de Administratie al scolii. Precizarile in acest sens au fost facute de deputatul PNL Florica Chereches, unul dintre initiatori.

"S-a decis sa existe un semn distinctiv pe care sa-l poate elevii din fiecare scoala, care sa arate ca elevul respectiv face parte din scoala. Aceste semn poate sa fie uniforma, o esarfa, o tichie sau o insigna. Acest lucru va fi stabilit de Consiliul de Administratie al scolii. Peste tot in lume exista scoli care aleg sa aiba un asemnea semn distinctiv, incurajeaza si spiritul de mandrie al elevului ca apartine unei scoli", a mentionat Florica Chereches.

Proiectul aprobat in comisie mai prevede ca fiecare scoala sa aiba un regulament de ordine interioara stabilit de Consiliul de Administratie, precum si o comisie pentru prevenirea si combaterea violentei in mediul scolar, aceasta fiind formata din profesori, reprezentanti ai parintilor, ai elevilor, lucratorul de politie si reprezentantul Consiliului local, a mai spus Chereches.

Ea a aratat ca proiectul mai stabileste ca accesul unei persoane in scoala sa se faca doar dupa legitimare, elevii sa se legitimeze cu carnetul scolar si sa fie interzis accesul persoanelor aflate in stare de ebrietate sau care detin materiale necorespunzatoare.

O alta prevedere este ca elevii nu au voie sa paraseasca scoala pe perioada orelor, decat in conditii speciale. Scolile vor fi obligate, incepand cu anul scolar 2015-2016, sa aiba imprejmuite perimetrele, acolo unde astfel de garduri nu exista.

Proiectul a fost initiat de deputatii Ovidiu Ioan Dumitru, Razvan Rotaru, Mihai Tararache, Costel Alexe, Stefan-Alexandru Baisanu, Vasile Berci, Mircea Vasile Cazan, Steluta-Gustica Cataniciu, Florica Chereches, Horia Cristian, Traian Dobrinescu, Mircea Dolha, Andrei Daniel Gheorghe, Maria Grecea, Eleonora-Carmen Harau, Nechita-Adrian Oros, Gheorghe-Mirel Talos, Laurentiu Tigaeru-Rosca, Elena-Ramona Uioreanu, Dorinel Ursarescu, Vasile Varga, Mihai Voicu, Radu Zlati, Mihai Deaconu si de senatorii Petru Ehegartner, Marius Neculoiu, Marius Nicoara. Mediafax

                                                                   Cristian LAURENŢIU

Fotografia zilei - Cadre didactice de la Şcoala Mireşu Mare

Începe şcoala: Sfaturi importante pentru părinţi

Sfâşitul verii 2013 aduce inevitabil după sine începerea anului şcolar, cu tot ce înseamnă el: materii noi, profesori mai exigenţi şi un orar mai încărcat cu fiecare an care trece. Nici pentru părinţi lucrurile nu sunt mai simple, pentru că acum intră în febra cumpărării rechizitelor, a preparării pacheţelului pentru şcoală şi a „şantajului“ fără de care temele ar rămâne nefăcute.

Stim ca faci eforturi sa fii un parinte exemplar si nu e cazul sa-ti amintim ca mai importanta decat marca stiloului sau ghiozdanul haios este totusi sanatatea micutului tau. Ceea ce putem insa face pentru tine este sa-ti prezentam un plan care va va aduce amandurora dimineti frumoase si va va ajuta sa incepeti ziua cu dreptul.

Nu neglijaţi  importanţa somnului!

Nimic nu-l umple pe cel mic de energie mai bine decat un somn bun (desigur ca asta ti se aplica si tie!). Odihna din timpul noptii este foarte importanta, pentru ca atunci are loc procesul de regenerare celulara, iar organismul isi incarca bateriile pentru a lupta mai eficient cu oboseala, stresul si bolile. Chiar daca juniorul tau este activ si energic din fire, are totusi nevoie de un somn adecvat pentru a-si recapata fortele. Avand in vedere ca reinceperea scolii este sinonima cu trezitul devreme, fixeaza o ora potrivita de culcare si asigura-te ca ea este respectata.

Daca adultii au nevoie de 7 sau 8 ore de somn pe noapte, copiii si adolescentii trebuie sa doarma cel putin 9 ore. O idee buna este sa implementezi noul program de culcare cu o cateva zile inainte de inceperea cursurilor, pentru a-l lasa pe cel mic sa se acomodeze. In acest mod, alarma matinala nu va mai veni ca un soc, iar organismul lui va avea ocazia sa se adapteze cu trezitul de dimineata. RTV.net

                                                                                                        C.L.

Părinţii care pleacă la muncă în străinătate trebuie să anunţe automat autorităţiile!

  Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, 03 septembrie 2013, cu 322 voturi “pentru”, unul “împotrivă” şi o abţinere, un proiect de lege care prevede măsuri de protecţie a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate.

Acest proiect modifică Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor şi a fost iniţiat de Guvernul Ponta.

Deputatul PSD Ana Birchal a precizat, în plen, că acest proiect prevede ca părinţii care pleacă să muncească în străinătate trebuie să notifice cu 40 de zile autorităle locale acest lucru, precum şi persoana care va avea în grijă copilul respectiv.

Notă. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect. Sursa: Mediafax

                                                                       Cristian LAURENŢIU

CONCURS EDUCAŢIE

"Clasa/grupa mea e cea mai frumoasă"- concurs judeţean on-line

Titlul activităţii: ,, Grupa/Clasa mea-i cea mai frumoasă”- concurs on-line de fotografii Data/ perioada de desfăşurare: 18 decembrie 2012- 28 ianuarie 2013 Locul desfăşurării: internet Grup ţintă: cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar; Parteneri: şcoli, grădiniţe; Secţiuni: I. Grădiniţă II. Şcoală Descrierea activităţii: Scopul acestei activităţi este să cunoaştem cât mai multe idei de amenajare a mediului educaţional şi să adaptăm ideile la nevoile copiilor. Fiecare grupă/clasă participantă va trimite on-line maxim 6 fotografii reprezentând mediul educaţional al grupei/clasei şi o descriere scurtă al acestuia. Fotografiile vor fi analizate şi evaluate de câtre un juriu de specialitate care va desemna câştigătorii concursului. Aceste fotografii vor fi postate pe internet, pe pagina concursului de pe facebook şi vor putea fi votate de către public. Clasa/ grupa cea mai votată va câştiga premiul publicului.

Nume proiect: ,,De la grădiniţă la şcoală"-proiect judeţean inclus în CAEJ

Organizatori: Grădiniţa cu p.p. ,,Căsuţa Fermecată”,Loc. Gherla Jud. Cluj

 Condiţii de participare: Regulamentul de participare: Înscrierea participanţilor: Se trimite prin e – mail pe adresa: gradinitascoala@yahoo.com: 

 Perioadă înscriere: 18.12.2012 - 18.01.2013

 Perioadă desfăşurare: 18.12.2012 - 28.01.2013

                                                                                    G.D.L.

Din nou la școală !

După ce Sfintele Sărbători au trecut lângă familiile noastre, azi începe al doilea semestru, o nouă provocare pentru elevi, părinți și dascăli.

În această zi, urez un semestru ușor și plin de satisfacții tuturor, iar în special colegilor dascăli, multă răbdare și putere de muncă.

Sunt și eu dascăl, împreună trecem prin aceste emoţii de fiecare dată, împreună vom face tot ceea ce e necesar, astfel încât copiii noștri sa aibă un viitor cât mai frumos.

                                                                                                  Al dumneavoastră

                                                                                           senator  Liviu Marian POP

                                                                                                     

Luni, 23 aprilie reîncepe şcoala!

După o "Săptămână altfel" şi o vacanţă de două săptămâni prilejuită de Sărbătorile Pascale, preşcolarii, elevii şi liceenii se reîntorc la cursuri. Aceştia vor avea cursuri până vineri, 22 iunie când va suna pentru ultima oară clopoţelul în anul şcolar 2011-2012. Va urma o binemeritată vacanţă de vară (pentru unii) între 23 iunie şi 9 septembrie 2012. Până atunci însă, elevii vor beneficia de încă două zile libere, de 1 Mai (Ziua Muncii) şi 4 iunie (luni), a doua zi de Rusalii.

                                                                                          Gelu DRAGOŞ

Elevii vor primi fructe şi legume la şcoală

România va primi din partea UE aproape zece milioane de euro pentru distribuirea de fructe şi legume în şcoli, în anul scolar 2012-2013, potrivit unui proiect de decizie al Executivului european. Alocarea de bani de catre UE in cadrul programului de distribuire de fructe in scoli – School Fruit Scheme – pentru anul scolar 2012-2013 a fost aprobata de statele membre din Comitetul de Management, iar Comisia urmeaza sa adopte formal o decizie in urmatoarele saptamani, informeaza un comunicat al Executivului european.
Finantarea UE va fi de 90 de milioane de euro, suma care va fi distribuita celor 24 de state membre care participa la acest program. Suedia, Finlanda si Marea Britanie au decis sa nu participe la acest program.
Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor fi, in anul scolar 2012-2013, Italia, care va primi 20,5 milioane de euro, urmata de Germania cu 11,6 milioane de euro si România, cu 9,8 milioane de euro.Piata agricolă

Îndoctrinarea religioasă pentru copii de 3-6 ani la grădiniţă şi în clasa pregătitoare

Fondurile publice uriaşe direcţionate de politicienii populişti din România către biserică reprezintă, an de an, mai mult decât bugetul pentru cercetare ştiinţifică şi cel pentru cultură la un loc. Serviciul întors de către mulţi preoţi politicienilor este promovarea în faţa comunităţii păstorite de reprezentanţii bisericii.

Cinismul acelor politicieni şi preoţi care se pretează la acest schimb – “bani contra suport electoral” – distruge democraţia şi speculează fără scrupule sentimentele religioase ale oamenilor. Mariajul dintre biserică şi stat este toxic pentru democraţie pervertind societatea în moduri de care civilizaţia umană se ruşinează. Politica şi religia trebuie ţinute separate. Atunci când ele se amestecă, valorile democratice şi drepturile cetăţenilor sunt grav afectate şi ameninţate. După experienţele traumatizante din istorie ale războaielor, persecuţiilor şi intoleranţei religioase, maturitatea modernităţii a adus libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie pentru toţi cetăţenii tocmai prin instituirea principiului separării dintre stat şi biserică.
 Statul român actual, respingând respectarea acestui principiu, menţine România într-un stadiu premodern, lucru care are efecte profund negative vizibile în plan social, politic, educaţional, ştiinţific şi cultural. Ţara noastră este în coada Europei la toţi indicatorii relevanţi privind gradul de dezvoltare, democraţie, cunoaştere şi civilizaţie, iar acest lucru determinat şi de  întoarcerea în premodernitate a statului prin relaţia sa mult prea strânsă cu biserica.

Schimbul dintre politică şi religie nu se reduce la fonduri publice, ci se manifestă şi prin faptul că statul facilitează accesul bisericii la modelarea copiilor de la cele mai fragede vârste. Şcolile publice din România au fost predate în mâinile preoţilor, iar aceştia  urmăresc interesul bisericii de a îndoctrina generaţii întregi de elevi. Efectele, după 22 de ani de propagandă religioasă intensă în şcolile publice se văd în promiscuitatea culturală şi morală a foarte multora dintre adolescenţii din ţara noastră. Sondajele şi realităţile arată un grad ridicat de intoleranţă, analfabetism şi predispoziţie spre furt (vezi copiatul de la bacalaureat şi rezultatele catastrofale ale acestuia), şi un grad scăzut de cunoştinţe ştiinţifice şi civism al adolescenţilor.Habotnicia, obedienţa şi amorţirea spiritului critic sunt deja larg răspândite. România este scena unor evenimente care amintesc de Evul Întunecat: zeci de mii de oameni care se îmbulzesc să sărute moaştele, exorcizări pe scară largă dintre care cea tragică de la Tanacu a uimit şi îngrozit întreaga lume,manuale de religie care cultivă adesea intoleranţa faţă de alte culte şi faţă de atei, construierea a mii şi mii de biserici concomitent cu închiderea de şcoli şi spitale şamd. Religiozitatea din România nu este dublată şi de o veritabilă substanţă etică sau culturală, ci pare şi este, adesea, ritualism gol.

În loc ca elevii să studieze etică sau istoria religiilor în şcoală, sunt puşi sub controlul constant al bisericii care încearcă să le influenţeze pe cât posibil mentalităţile şi convingerile în conformitate cu interesele ei proprii de propagandă, pe parcursul celor 12 ani ai învăţământului preuniversitar.

S-a trecut până şi la organizarea de olimpiade!?!?!? de religie predată în mod confesional unde participă anual zeci de mii de elevi. Aparatul de propagandă şi îndoctrinare rivalizează, iată, cu cel din perioada comunistă când tinerilor li se inculca de către stat tot o doctrină oficială. Comuniştii nu au avut însă ideea de a crea olimpiada de comunism…
 Iată însă că această presiune dogmatică se extinde şi asupra anului pregătitor şi ai celor de grădiniţă. Este o mare diferenţă între a studia etica şi a fi modelat în dogma unei religii anume. E o diferenţă de acelaşi tip precum a studia mai multe religii printr-o materie de genul istoriei religiilor, şi a fi îndoctrinat sistematic de la grădiniţă până la terminarea clasei a douăsprezecea prin inocularea exclusivă a unei confesiuni anume.

Cine îşi închipuie că la orele de religie s-ar face morală, se amăgeşte. Ceea ce se face la orele de religie nu este etică, ci dogmatică. A spune că nu ai voie să faci “n” lucruri pentru că vei fi pedepsit în viaţa aceasta sau în presupusa viaţă de apoi, reprezintă o abordare care poate limita capacitatea de reflecţie asupra problemelor etice.

O educaţie modernă nu trebuie să îi prescrie omului un set strict de interdicţii în interiorul cărora acesta să se mişte fără a-şi pune întrebări, ci să îl ajute să îşi dezvolte o capacitate proprie de judecare a diverselor şi, adesea, neaşteptatelor situaţii cu miză şi implicaţii etice întâlnite în viaţă. Este cu totul insuficient şi inadecvat să li se ofere tinerilor, sub sancţiunea pedepsei, o listă cu reguli pe care să le respecte orbeşte. Nu asta înseamnă morală. Dimpotrivă, etica presupune capacitatea de a analiza o situaţie din mai multe perspective, presupune o deschidere şi o empatie faţă de alţi oameni, presupune toleranţă şi înţelegere, presupune un complex amestec de judecăţi raţionale şi impulsuri emoţionale. În plus, etica nu reprezintă, de fapt, un simplu set de astfel de reguli de convieţuire. Mai ales că nu există o singură etică, ci mai multe şcoli de gândire şi diferite etici şi abordări faţă de morală. Desigur, întâlnim şi suprapuneri şi compatibilităţi între perspectivele etice diferite.

Statul român a introdus îndoctrinarea religioasă şi la grădiniţă iar acum vrea să o introducă în nou înfiinţatul an pregătitor… Aşadar, dogmatică ortodoxă de stat pentru copii de 3-6 ani! În cele mai multe cazuri, evident că această îndoctrinare va fi a cultului majoritar.

Ceea ce face România este în contradicţie flagrantă cu prevederileRecomandării nr. 1720 (2005) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Iată ce spune aceasta:

Adunarea recomandă, de asemenea, Comitetului de Miniştri să încurajeze guvernele statelor membre să asigure studierea religiilor la nivelul învăţământului primar şi secundar, pe baza următoarelor criterii:

- scopul acestei educaţii să fie acela de a le permite elevilor să descopere religiile practicate în ţările lor şi în cele învecinate, de a-i face să înţeleagă că fiecare are acelaşi drept de a crede că religia lui reprezintă „adevărata credinţă” şi că alţi oameni nu sunt altfel de fiinţe umane datorită faptului că au o altă religie sau nu au nici una;

- să includă, cu totală imparţialitate, istoria principalelor religii, precum şi opţiunea de a nu avea nici o religie;

- să le ofere elevilor cunoştinţe care să le permită să fie în siguranţă faţă de susţinătorii unei practici religioase fanatice;

- să nu treacă dincolo de graniţa dintre cultură şi practicare a unei religii, chiar şi în situaţia unei ţări în care există o religie de stat. Scopul nu este acela de a inocula o credinţă anume, ci acela de a îi face pe copii să înţeleagă de ce religiile sunt surse de credinţă pentru milioane de oameni;

- profesorii de religie trebuie să fie anume pregătiţi. Ar trebui să fie profesori în domeniul cultural sau literar. Ar putea fi totuşi acceptaţi ca profesori şi specialiştii într-o altă disciplină;

- autorităţile statale ar trebui să se implice în formarea profesorilor şi să conceapă programele de învăţământ care să fie adaptate specificului fiecărei ţări şi vârstelor elevilor. În realizarea acestor programe, Consiliul Europei va consulta toţi partenerii implicaţi, inclusiv reprezentanţi ai credinţelor religioase.

Iată secvenţe din documentarul “Jesus Camp” care arată cât de uşor pot fi copiii îndoctrinaţi religios

În contrast cu recomandarea Consiliului Europei, iată că programa pe care Ministerul Educaţiei o pregăteşte pentru copii de 5-6 ani care vor urma cursurile anului pregătitor vizează inclusiv mersul cu clasa la biserică:

“- organizarea de discutii despre rolul lui Dumnezeu în viata omului;

- exercitii de învatare a închinarii (gestul închinarii, cuvintele însotitoare);

- explicarea credintei în Sfânta Treime, pornind de la gestul închinarii;

- realizarea unor desene/lucrari practice în care se reflecta informatiile primite prin intermediul cântecelor, rugaciunilor, textelor biblice prezentate;

- organizarea de dialoguri pe tema elementelor care definesc viata unui crestin rugaciunea, primirea Sfintelor Taine, participarea la slujbele Bisericii, lectura biblica,  comuniunea cu semenii etc.), valorificând experienta de viata a copiilor.

(…)
- organizarea de conversatii de grup privind regulile de comportament în diferite situatii (în familie, scoala, biserica, comunitate etc.);

- vizite la biserica;

- organizarea unor studii de caz, pornind de la situatii reale sau imaginare din viata copiilor (persoane reale, personaje din povestiri biblice, personaje din desene animate sau din povesti etc.);

- organizarea de jocuri de rol: “Cum ma comport în situatia…?”; „Cum procedez daca sunt în situatia…?”;

- organizarea unor exercitii de manifestare a dezacordului fata de comportamente care încalca valorile moral-crestine.”

Cer Ministerului Educaţiei să scoată materia religie din programele de grădiniţă şi din cea pentru anul pregătitor. Oricum excesele îndoctrinării religioase în şcolile publice din România sunt inacceptabile şi trebuie intervenit pentru a le stopa. Iniţiativa actuală a ministerului de a extinde îndoctrinarea religioasă şi la vârstele preşcolare este un gest iresponsabil şi extrem de dăunător pentru dezvoltarea culturală, intelectuală şi morală a copiilor.

ste momentul ca asociaţiile de părinţi să devină mult mai energice în a-şi apăra copiilor faţă de încercările brutale de îndoctrinare religioasă a copiilor în instituţiile publice de învăţământ.

După cum se ştie, copii de vârste mici sunt vulnerabili unor atsfel de forme de îndoctrinare. Acest lucru îl cunosc foarte bine atât statele totalitare care insistă masiv pe îndoctrinarea copiilor şi tinerilor, cât şi organizaţiile care au drept scop nu atât educarea într-un spirit pluralist a oamenilor şi dezvoltarea spiritului critic al acestora, ci arondarea lor unei dogme anume.

PS: Vă invit să comentați acest editorial într-un spirit de respect reciproc, în care să primeze argumentul și nu atacul la persoană…

www.remuscernea.ro

http://www.facebook.com/remus.cernea

www.miscareaverzilor.eu