MARIANA CRISTINA POPAN - SCRIITORI PRINTRE ANOTIMPURI

 

Motto:

„Domnule Alecsandri,

oare-mi spui de unde vii?

Pe Chirița ne-o prezinți

coana cu alai de-arginți?".

(Mariana Cristina Popan, din poemul „Anotimpuri").

 

(...)

 

(semnal editorial; autor Vasile Bele)

 

MARIANA CRISTINA POPAN – acrostih

(a se citi și pe verticală)

 

Mirul și-a început plecarea

Alături de rugăciune între două zâmbete.

Răsună glasul unui clopot de vânt

Iar macii din suflet își adună culoare

Azi, ei, macii, vor aduna albastru cu

Nuanțe de vânt crescut în

Aroma sărutului de busuioc...

 

Credința pătrunde în mit iar

Roua își cheamă visarea înspre

Inima gândului pribeag care-și adună

Speranța în zbor de umbră spre

Tine tinerețe floare-de-nu-mă-uita.

Iarna aceasta își naște fulgii printre

Nevoia de zâmbet și îngeri

Al zecelea fulg este frate cu verdele...

 

Printre muze și ursitoare

Odaia își strigă umbra cernută

Peste podul casei în care stau

Amintirile răstignite ale unor iluzii

Ninse peste veacuri de rugăciune...

(a se citi pe verticală)

 

„Scriitori printre anotimpuri", o apariție editorială semnată de către Mariana Cristina Popan, își merită lauda. Nu una oarecare, ci una adunată din trăire și emoție, din adevăr mângâiat de muze, o laudă rostită în seninul adevărului. Volumul apărut la Editura Armonii culturale, Slobozia (BC), 2022, ISBN 978-606-746-973-8, 60 p., cu o „Prefață" semnată de către prof. Adriana Achim (limba și literatura română, Liceul cu Program Sportiv, Baia Mare) și un „Cuvânt al autoarei", cu un motto ce aparține conf. univ. dr. Ștefan Vișovan - „Ceea ce ai învățat în școală, este ceea ce te face om în viață!", foarte bine ales în context.

Și pentru autoarea Mariana Cristina Popan, cât și pentru Editura Armonii culturale, această minunată realizare, este „încă un vis împlinit", în fapt motto-ul prestigioasei edituri, pentru cei care nu cunosc editura. Felicitări, pentru fiecare împlinire, amândurora!

„Prin volumul de față, ca o accentuare a educației din școală, prin studiul voluminoase arii curriculare Limbă și comunicare, am urmărit reamintirea valorilor culturale româneșt, arhicunoscute în literatura lumii. De la comedia distinsului scriitor Ion Luca Caragiale, la romanticul Luceafăr eminescian, călătoria cititorului continuă cu popularul neica Ion Creangă", își argumentează, autoarea Mariana Cristina Popan, truda și zbaterea, până la finalizarea lucrării de față. Cred, că am și dat un răspuns celor care s-au întrebat, pe bună dreptate, „despre ce o fi vorba în volum?".

Poezii precum, „Dor de lumea cărților", „Domnule Agârbiceanu...", „-escu" (de la Eminescu, Alexandrescu), „În prisaca lui Tudor" (ilustrul Tudor Arghezi) sau „Lacrima din Lancrăn" (universul Lucian Blaga), sunt tot atâtea argumente care dau răspuns aceleiași întrebări.

„Cu turmele

ai pornit goana din turlele

bisericilor de pe dealuri

și doinele din cavaluri",

(a se vedea „Povestirile istoricului Eusebiu Camilar", p. 16),

„În carnavalul său, prințul Miorlau

e-un cavaler pentru copiii care au

citit în cărțile viu, colorate.

Cu haz, dă lumii trăiri adevărate",

(din poemul „Nina, o lume pentru copii", p. 20).

Poezia și parodia fac „zodie norocoasă", în volum. Mărturie? „O scrisoare regăsită - parodie". Nica lui Ștefan a Petri (Ion Creangă) putea lipsi? Cu siguranța, nu! Este prezent prin excelență poemelor „Moldovă, leagă-n de-amintiri" și „De vorbă cu Nică". Și ce frumose amintiri!

„Nică, ochii tăi senini

limpezesc Ozana toată.

Îl prefac în loc divin

a Moldovei nestemată", (p. 31).

Marelui Eminescu, îi sunt ,,rezervate", câteva poezii care fascinează talentul creatoarei de vers și versificare. Enumăr, printre picuri de anotimpuri, „Către Eminescu", „În căutarea Luceafărului", „Poveste de seară" sau „Lumea lui Mihai Eminovici":

„Luna-i paznicul de noapte,

al cerbilor curteni,

Iar izvoarele sunt limpezi

ape din Eden", (p. 35).

„Explozia" lirismului apare foarte frumos în „Poveste albastră de dragoste".

Revenind din Lumea Haosului, în Lumea pământescului, urcăm „Pe drumurile domnului Calistrat Hogaș", folosind „Pana lui Anton", vom scrie, șezând lângă Lizuca „În dumbrava domnului Mihail". Rămânem în frumusețea acestei dumbrave, admirând cu fiecare clipă de respirație, bucuria imaginarului transpus în filmul cu același nume - „Dumbrava minunată", care ne-a făcut copilăria minunată, și cu siguranță, o face și celor care azi sunt copii.

Felicit această inedită apariție editorială și o recomand, tuturor - părinți, bunici, copii. Citind volumul, rând după rând, vers după vers, filă după filă am fost pătruns de nostalgia vremurilor prea repede trecute.

Mulțumesc, Mariana Cristina Popan pentru clipa de copilărie simțită citind fascinanta creație - „Scriitori printre anotimpuri". Am fost, preț de câteva minute, un călător printre anotimpurile copilăriei mele. Și ce frumos era!

Doar amintirile dacă ar putea vorbi, ar ajunge la valoarea volumului de față. „Carte frumoasă cinste cui te va cinsti", îmi permit o modificare a sintagmei ,,... cinste cui te-a scris!".

 

Vasile Bele, Chiuzbaia, 29 ianuarie 2023

- membru U.Z.P.R., Filiala Vâlcea;

- membru L.S.R., Filiala Cluj-Napoca;

- președinte ASCIOR - ARIA Maramureș;

- Asociația Scriitorilor din Maramureș.

 

Trei autori maramureşeni şi-au prezentat cărţile: Ionela Amalia Sima, Ionel Sima şi Mariana Cristina Popan

 Marţi, de Schimbarea la Faţă, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc o triplă lansare de carte: Ionela Amalia Sima (debutantă) – „Oglinda sufletului (poezie); Ionel Sima (la al şaptelea volum) – „Roua florilor de primăvară” (poezie) şi Mariana Cristina Popan (coordonator antologie) – „Condeie literare sportive”(culegere de texte literare ale elevilor din Liceul cu Program Sportiv Baia Mare şi ale elevilor din instituţiile şcolare partenere).

Moderatorul evenimentului a fost scriitorul Vasile Bele din Chiuzbaia. Pe seama cărţilor prezentate au vorbit: Ioan Meteş Morar Chelinţanu, Ştefan Herţeg, Gelu Dragoş, Florica Jurasko, Marian Vida, Ileana Pop, Nelu Danci, Angela Pop, Daniela Micu, Vasile E. Lupşe, Maria Focze, Bogdan Rus, ş.a.

Despre volumul de poezii „Oglinda sufletului” a Ionelei Amalia Sima, în prefaţa cărţii, prof. Gheorghe A. Stroia scrie: „Mă bucur să spun că un nou aspirant la cuvânt îşi deschide aripile gata de zbor. Cine sunt eu să frâng aripi? Dacă vrei, nu pot face altceva, decât să te ajut să zburăm împreună, spre cerul tot mai înstelat al poeziei...”

Al patrulea volum de poezie al lui Ionel Sima „Roua florilor de primăvară” are semnătura şi girul prof. masterand Mariana Cristina Popan: „Din universul pictural prin cuvinte, artistul Ionel Sima îşi transformă sufletul într-o paletă de culori, inima şi raţiunea în tumultul formelor plane şi spaţiale. Astfel, foaia, ca suport plastic, devine un veritabil tablou încondeiat”.

În fine, antologia coordonată de prof. Mariana Cristina Popan, ajutată de prof. Camelia Morar şi prof. Crina Taloş „Condeie literare sportive” cuprinde creaţiile elevilor unde Domniile lor predau. De ce o antologie cu gândurile şi poeziile lor? Pentru că, aşa cum scrie în „Argument”-ul cărţii: „Datoria adulţilor rămâne susţinerea tuturor copiilor, deci şi a condeielor”. Felicitări!

                                                                                  Gelu Dragoş

Invitaţie

 Miercuri, 29 martie 2017, ora 13,00 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare va avea loc lansarea volumului de poezii „Eu nu sunt...eu exist” de Mariana Cristina Popan. 

Moderatorul evenimentului este scriitorul Ioan Romeo Roşiianu. Invitaţi de onoare Liga Scriitorilor din România, filiala Maramureş, preşedinte Carmena Băinţan.

                                                                                     GDL

Ședința Cenaclului Ligii Scriitorilor Români-Filiala Maramureș din 14 mai 2016

   Poate singurul anotimp de la care cerem şi avem toate aşteptările, cu deosebire  la acele lucruri pe care nu ni le-au dăruit celelalte anotimpuri- le așteptăm și le pretindem primăverii. Afară plouă, şi nu ne deranjează, şi rezervele de apă trebuie refăcute, dar și cenaclul nostru al LSR, filiala Maramureș a deschis lucrările cu o bogăţie de evenimente: două volume de carte și revista proprie a cenaclului intitulată:" "Freamăt". Volume de carte au prezentat  doamna profesoară Olimpia Mureșan, Bucur Ilie: "Antologie 1001 cugetări" și doamna prof. înv. primar Mariana Cristina Popan "Eu nu sunt...eu exist..." un volum de versuri. 

     Domnul Milian Oros prezintă diploma primită de doamna Olimpia Mureșan o "Diplomă de suflet" atribuită de Liga Scriitorilor Români din  Tg. Mureș, pentru care domnia sa este felicitată de întreaga asistență, adică cele 14 persoane prezente la acest cenaclu. Doamna Carmena Băințan felicită pe domnul Iacob Oniga, care a avut lansarea volumului domniei sale în săptămâna trecută,  considerat de domnia sa o reuşită literară.
      Doamna Mariana Cristina Popan  își prezintă un scurt curriculum vitae, după expunerea acestui CV, domnia sa ne prezintă acelaşi CV în versuri, domnia ei este de loc din Vatra Dornei. Apoi ne recită câteva poezii din propria creație. Colegii o aplaudă pentru poezii dar şi pentru frumoasa recitare.
      Domnul  prof. Ioan Potop, răscolit de poeziile citite de doamna Mariana Cristina Popan, îi recită din creația domniei sale în onoarea poetei. Discuțiile, la care iau parte aproape toţi colegii se materializează în abordarea ideilor despre Dumnezeu, Infinit și Dumnezeirea din lume. Domnul Iacob Oniga mulțumește doamnei Mariana Popan care a fost şi la lansarea volumului ce l-a lansat săptămâna trecută şi o felicită pentru volumul proaspăt scos, pe care domnia lui îl consideră bun. Domnul Oniga spune că are o mare bucurie prin faptul  că frecventează acest cenaclu pe care-l consideră unul serios și în care se află numeroși creatori de vază. Domnul Ioan Lazăr de Purcăreț citește o poezie patriotică. Domnul Milian Oros îşi arată consideraţia faţă de domnul Popan, soţul poetei şi îl felicită pe dânsul că are înţelegere pentru preocupările lirice ale soției dânsului. Doamna Carmena Băințan, președinta cenaclului filialei,  face un apel celor prezenţi să trimită materiale și la alte reviste literare din țară pentru popularizarea preocupărilor noastre literare.
      Domnul Milian Oros ne aduce aminte că pentru revista noastră “Freamăt” nu primim materiale cu tentă politică şi aminteşte faptul că, azi este ultima zi in care mai primește materiale pentru viitorul număr.
       Se citește un articol care conține unele greșeli făcute de mine la ultimul proces verbal al activităţii filialei, material care a apărut în ziarul "Informația Maramurașului" Această problemă este discutată de doamna Carmena Băințan și Milian Oros: se ia hotărârea că se va manifesta o mai mare atenție la redactarea materialelor ce vor fi trimise la diferite ziare și reviste pentru a nu se mai strecura greșeli de redactare sau ortografice,  după care vor fi trimise la colegul Gelu Dragoş pentru publicare în paginile de cultură a cotidianului "Informaţia zilei de Maramureş".
       Problemele cenaclului fiind epuizate,  se trece la sărbătorirea celor 65 de ani ai doamnei Aurelia Velea;  desigur că doamna Aurelia Velea îi ascultă pe  colegii care-i cântă “Mulţi ani trăiască!” şi-i cinstește pe aceștia cu “un pahar de vorbă” şi "bufet suedez", lucruri  care s-au consumat complet- împreună cu multe glume, anecdote şi întâmplări haioase. „La Mulţi ani”,  dragă colegă!!! La mulţi ani Cenaclul Ligii Scriitorilor din Maramureş!!!

                                                                                     Toma Gross ROCNEANU

Ziua Pământului – la Biblioteca Judeţeană ”Petre Dulfu” Baia Mare

Începând cu anul 2009, ONU a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a Planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a constitui o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Pentru a sublinia acest mesaj, azi, 22 aprilie 2016, ora 14, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene ”Petre Dulfu”, Liceul cu Program Sportiv Baia Mare, în colaborare cu Secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” va organiza un Simpozion regional cu participare internaţională on-line.

Activitatea va debuta cu o paradă de costume ale elevilor de la Liceul cu Program Sportiv şi Gră­diniţa „Otilia Cazimir”. Se va trece apoi la susţinerea referatelor, cu mesajele lor, însoţite de versurile create de scriitorii  Marian Hotca şi  Mariana Cristina Popan, „Supărarea Pământului”.

Se va intra în legătură on-line cu domnul Hatia Arya Krishna, (Mentor NROER, National ICT Awardee, Microsoft Innovative Educator Fellow) Director & Principal Gyanodaya International School Hanumangarh Town (Raj.) INDIA

Domnul H. A. Krishna va fi prezent permanent în linie de comunicare prin intermediul reţelei de socializare, va prezenta informaţii despre filmul pe care l-a realizat în colaborare cu colegii din Hanummn Gatan.

Un alt punct al întâlnirii îl va constitui prezentarea referatelor realizate de instituţiile partenere şi colaboratoare: Grădiniţa cu Program Prelungit “Otilia Cazimir”, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 8, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 10, Liceul cu Program Sportiv, Baia Mare.

”Pământul cu o mie de feţe” este titlul expoziţiei de carte realizată cu această ocazie, în Sala ”Mircea Pop”. Cărţile au fost selectate din colecţiile Secţiei pentru copii şi Secţiei Împrumut carte pentru adulţi.

Poesis Mariana Cristina POPAN

Sunt inimi de îngeri un vis împlinit...

Sunt  inimi  ce  ard  sub  soare  apus.

Sunt  inimi care aprind  lacrimi  de dor,

Sunt  inimi  de  care  nimic nu  s-a spus,

Sunt  inimi zburând  sub   cer  fără  nori....

Sunt  inimi  deschise  spre  nori  și  spre  astre,

Sunt  inimi   dorinde  de  vis  și  amor,

Sunt  inimi  de  zi,  sunt  inimi  de  noapte...

Sunt  inimi de români trecâmd spre viitor:

Sunt  eu,  sunteți  voi,  sunt  și  ei,  suntem toți,

Sunt  inimi credincioase fără  sfârșit,

Sunt  inimi,  sunt îngeri  din  recile nopți......

Sunt  inimile rugi pentru vis împlinit....

 Sunt  inimi  ce  ard  sub  soare apus,

Sunt  martori  copacii pădurii eterne,

Sunt voci de  copii  care–n  timp s-au  răpus,

Sunt...îngeri  cu  lacrimi  reci și materne,

Sunt  cerul şi marea,  umblând pe  pământ…

Sunt  soare,  sunt  luna,  sunt  stelele mii,

Sunt  sulițe răni, sterne  vibrând,

Sunt  scutul istoric  al păcii, făclii....

Sunt  arma  și  ruga  ce  crede  luptând,

Sunt  vorba  ce  apără  viața  trăind,

Sunt  gândul, voința  de-a  fi  pe  pământ,

Sunt  jocul  zâmbind,  cântând  și  iubind.....

Sunt  inimi  care  aprind  lacrimi  de  dor,

Sunt  românii  iubire,, vis retrăind,

Sunt  oameni îndurând furtuni şi mor,

Sunt  minți  infinite  ca  stele  sclipind,

Sunt  brațe  deschise spre  lumea  de  vis,

Sunt  mâini  prietenoase, sunt  doruri  de  drag,

Sunt  vocea  ce  plânge  amarul  nescris,

Sunt  iarna,  sunt  primăvara  din  prag,

Sunt  Terra,  sunt  cerul   de  noi  necuprins,

Sunt  mândre  păduri  de  stejari  și  de  fag.

Sunt  pulsul  de  rugi  nesfârșite -n  abis,

Sunt   inimi, sunt visuri,  ȘIRAG.....

Sunt  inimi   zburând  sub  cer  fără  nori,….

Sunt  păsări  colibri,  sunt și  ciocârlii,

Sunt  scări  către  astre  pentru  călători,

Sunt  prieteni  de  viață  și  pentru  copii…

Sunt  pacea, sunt  apa  cu  mii  de  corali,

Sunt  cântec,  feeric  limbaj  printre  sori,

Sunt  lanțul  de  valuri cu cer  de  la  mal,

Sunt  viața-n frumoase  și mii  de  culori,

Sunt   liniștea  mea,  sunt   liniștea ta,

Sunt  carte  de  gânduri  plăcut  tipărit,

Sunt  tot  ce  nu  vezi,  dar  simți  și  ai vrea,

Sunt  toate din  lumea  mea  fără  sfârșit....

Sunt  inimi  deschise spre nori şi spre astre,

Sunt  lumea  văzută  și de  netrăit,

Sunt  graiul   mut,  nerostit  de  departe,

Sunt  groaza  durerii,  în  veci  resimțit,

Sunt  ura  spre  moarte  de-aici, orişiunde,

Sunt  viața iubind,  mereu  înviind,

Sunt  viața din moarte,  ce-n  lume pătrunde,

Sunt  dorul  de joacă,  zâmbind  și iubind.

Sunt  albe ,  frumoase,  sunt  păsări  de  vis,

Sunt pacea,  sunt  viața  dinspre  infinit,

Sunt  taina  din  lumea  lor  de   paradis,

Sunt  toate-mpliniri,  dar  fără  sfârșit...

Sunt  inimi   dorinde  de  vis  și  amor,

Sunt bătrânii-nțelepți,  bunici învățați,

Sunt  simpli, dar  mari  sunt învățători,

Sunt  cheia  citirii,  sunt  ei  respectați...

Sunt   versul  de  seară,  plăcut  de  nepoți,

Sunt  basme   cu  fete și  feții  frumoși,

Sunt   apa  istoriei  vii  pentru  toți,

Sunt  ochi  oglindiți,  străbuni  inimoși....

Sunt  iubiri  oglindite  în  vis  și  amor,

Sunt  frumuseți  trăite la infinit,

Sunt  Cupidon,  un  vis mereu trecător,

Sunt ei   același  NESFĂRȘIT...

Sunt  inimi  de  zi,  sunt  inimi  de  noapte...

Sunt mame , izvoare  de  vieți,  frumuseți,

Sunt   liniștea  noastră  de-aici, departe,....

Sunt  stele  din noapte, zori  de  dimineți....

Sunt  cartea  de  zâmbet  și drag  învățând,

Sunt  viața  din  sufletul  drag  de copil,

Sunt bine  la  rău  și  la  greu  ușurând,

Sunt  plăcutul  trăit, frumosul  util,

Sunt  traiectorii  de  dor  și  tradiții,

Sunt chip de  icoană ,  mereu retrăit,

Sunt  neobosind, răzbind  competiții,

Sunt  ele credinţa-şi la infinit...

Sunt  inimi de  români, trecând spre  viitor,

Sunt tinerii  noștri, pământul  spre  cer,

Sunt  veșnic  ce-au  fost,  acei călători,

Sunt  slovele  noastre-nțelese  de  ieri,

Sunt  prietenii  gliei  frumosul  pâmânt,

Sunt  codrii  semeți,  de cer  învelit,

Sunt brațe  cu  frunze  de  doruri  cântând,

Sunt flori  pentru  mâine,  suntem ce-am trăit....

Sunt  tinerii  noștri  oglinzi  dăinuind,

Sunt   vocile  țării  ce  s-au  auzit,

Sunt  inimi  românești  din  țară  iubind,

Sunt  ei ,  suntem toți    UN  VIS   ÎMPLINIT...

Sunt  eu,  sunteți  voi,  sunt  și  ei,  suntem toți,

Sunt  locuri  sfințite  prin  rugăciuni,

Sunt  suflete  rugi  de la moși și  nepoți,,

Sunt   lancea  răului  stârpit  de  străbuni....

Sunt  toți  un popor  de  daci  și  romani,

Sunt  tații-un  Traian, sau  un  Decebal bun,

Sunt  Ștefan,  sau  Țepeș  cel  Crunt  la  dușmani,

Sunt  tari  și  puternici  românii  străbuni....

Sunt munții ca frații,  sunt  codrii  cei  deși,

Sunt graiu-nțeles  și  neauzit,

Sunt  prietenii  noștri, de  noi  realeși,

Sunt  eu, ești  și  tu nesfârşit....

 Sunt  inimi credincioase fără sfârşit……

Sunt  munții  umblați  de iubiri  retrăind,

Sunt un paradis,  de  nelocuit,

Sunt   scări   multe  spre lumi  nemurind...

Sunt   ei  scări  înverzite spre  soare,

Sunt  locuri  frumoase  cu  vietăți,

Sunt  suflete  necuvântătoare,

Sunt  neobosite  prin  munții  semeți...

Sunt  plaiurile  noastre   locuri  de  basm,

Sunt admirate,minuni spre  infinit,

Sunt  al naturii  concertul  cu  fast,

Sunt  munții scări fără sfârşit…

Sunt  inimi, sunt îngeri din  recile nopți......

Sunt visele  tale   de  azi,  sunt  de  ieri...

Sunt iernile  stelelor  de  pe  bolți,

Sunt  vise-ngrozite, cu ghimpi efemeri...

Sunt  oamenii din  visul lor  himeric,

Sunt ei vise  murind spre  a se naște,

Sunt  lumea  din lumini,  din întuneric,

Sunt  oameni  cu  destinele spre  astre...

Sunt trecători  din  nopțile reci  spre  zi,

Sunt  ei călători  ce-au  plecat  și-au  venit,

Sunt steaua apusă  spre a  răsări,

Sunt  eu,  ești  și  tu viaţa la nesfârşit….

 Sunt  inimile fără sfârşit....

Sunt  apele   Dunării  albastre  ,

Sunt  mările  ape  spre-ocean infinit….

Sunt  și  ele  urcușuri spre  astre.....

Sunt  șesuri,  platou  de  un verde  pur,

Sunt  multe   din  flori  așezate  pe jos,

Sunt culorile  parfumate-mprejur,

Sunt  imnul naturii , omagiu  pios....

Sunt plăcutul din  noi,  recreat  pentru  noi,

Sunt  minuni,  sunt ce  nu  am construit,....

Sunt  vieți  senine,  fără  moartea  de  ploi,

Sunt  inimile   noastre  un  VIS  ÎMPLINIT...

Sunt  inimile rugi pentru vis împlinit....

Sunt  inimi,  sunt îngeri  din  recile nopți......

Sunt  inimi credincioase fără  sfârșit,

Sunt  eu,  sunteți  voi,  sunt  și  ei,  suntem toți,

Sunt  inimi de români trecâmd spre viitor:

Sunt  inimi  de  zi,  sunt  inimi  de  noapte...

Sunt  inimi   dorinde  de  vis  și  amor,

Sunt  inimi  deschise  spre  nori  și  spre  astre,

Sunt  inimi zburând  sub   cer  fără  nori....

Sunt  inimi  de  care  nimic nu  s-a spus,

Sunt  inimi care aprind  lacrimi  de dor,

Sunt  inimi  ce  ard  sub  soare  apus.

POESIS - MARIANA CRISTINA POPAN

Rugă către cer....

Dintr-o zare se desfată

Nourii-ncărcaţi de apă

Peste gureşele  vrăbii

Dintr-a ierburilor săbii.

De pe culmea netezită

De a calului copită

Se aude un răsunet

De a vântului lung vuiet.

Cu un  piuit  preludiu

S-a lăsat în iureş uliul,

Ce  şăgalnic se avântă

Peste dealuri, peste stâncă.....

De  prin văi înrâurite

Se-alarmează unduite

Valuri reci peste poteci,

Nu te lasă să le treci.

Te-ar mai saluta odată,

Trecător pe tine, iată!

Însă, cum natura  sură

Ce-ai secat-o-n bătătură

S-a cam supărat amar,

Precum codri de cleştar

De nu-ţi spun în zori de zi

Bună dimineaţă fii!

Nourii cu reci  de ploaie

Codrii peste tine-ndoaie,

Din adâncuri văi să toarne

Nervi cu tunete –ce toane!

Cu un sunet de tenor

Cerul  cutremurător

Îţi astupă scărişoara

De-ţi întunecă şi ţara.

Doamne, rău s-a supărat

Codru veşnic minunat,

Codrul cu verdeaţa lui,

Frumos precum altul nu-i!

Codrul veşnic viu şi tânăr,

Înflorind cireş şi măr,

Bradul veşnic înverzind,

Numai omul rătăcind....

Va-ndura  destinu-i dat

De-al naturii neiertat?

Suportav-a ce-i nescris,

Legea firii de ne-atins?

.......................................

Din ploi dese   de afară,

C-un strop picurat  de ceară

Am încondeiat o rugă,

Către ceruri să ajungă..

Ruga sufletului mic,

Printre slove  de nimic-

Aş rosti către-al nost-cer

De a ne ierta stingher!

În loc de bunădimineaţă,

Lumineze iar la faţă

Cu o rază de la soare,

Doar un strop peste cicoare!......

Mereu miroase frumos....

Miroase-a dorurilor iarbă

Din câmpurile din trecut umblat,

Miroase-a flori din mândra salbă

Ce-nvăluiesc păduri de altădat...

Miroase a natură împrejur,

A  aer plin de vechi alean,

A ceruri limpezi, ceruri de azur

Ce veşnic colorează  chip uman....

Miroase printre flori un curcubeu.

Cristal de clopoţei a inundat

Peste-ale lumii porţi şi-ntr-un eseu

Le-aşterne nouă.....eu le-am admirat.

De-ar mirosi mereu a floare

Suflete sfinte care suie-n cer,

Ar fi  pământ care-ar renaşte-n soare

Un nou pământ,  mult mai prosper.

De-ar mirosi din chintesenţa veche

Venită din străbuni părinţi,

Prin ei renască spirite-n priveghe,

Prin strănepoţii lor, mereu cuminţi....

Ar re-nvia prin spirit sfânt străbunii,

Iar noi am fi mai vii ca altădat,

Ştiind cum să ne creştem junii

Înmugurind păşuni de altădat!

 Colindând printre  clipe....

Sunt venită din trecut,

....nu știu cum am apărut....

Cred,...mă aflu în prezent,

Timpul meu e-n ascendent?

Dar  acum sunt călător,....

Spre  prezent? Spre viitor?

Viața mea-i buchet de clipe,

Mai amare,  mai acide....

Sunt aici, mâine acolo,

Azi cu-amici...Dar mâine?...Solo....

Ba  aproape, ba departe....

...timpul  clipele-și împarte....

Pretutindeni clipe-s dulci

Amalgane  ce le-ncurci,

Pe  când clipele-ți vibrează...

Parcă  dormi,...mintea-ți visează....

Sunt venind din depărtare

Alte clipe călătoare,

Însă ele-s cam amare.....

Parc-ar  şti  să  te-nfioare..

De  prea multe  vremuri clipe-s,

Ale timpului echipe,....

Mai încete, mai rapide,

Mai puternice, tacite....

Ca  oricare  clipe reci,

Mai apoase,  ori mai seci,

Noaptea le presară-n vise-ți,

Visător, acuma cugeți......

Căci  în  ziuă  clipele-ți

Liniștiri spre alte vieți?

Liniștiri te-nvăluie.....

Somnul drag te năruie....