Evenimentele zilei de 8 aprilie 2025

 

Evenimente 8 aprilie

217: 

Împăratul roman Caracalla este asasinat (și succedat) de prefectul Gărzii Pretoriene, Marcus Opellius Macrinus.

1139: 

Roger al II-lea al Siciliei este excomunicat.

1149: 

Papa Eugen al III-lea se refugiază în castelul lui Ptolemeu al II-lea de Tusculum.

1195: 

Împăratul bizantin Isaac al II-lea Angelos este orbit și detronat de propriul său frate, care devine împărat ca Alexios al III-lea Angelos.

1271: 

În Siria, sultanul Baibars cucerește Crac des Chevaliers.

1730: 

La New York este ridicată prima sinagogă de pe teritoriul Americii de Nord: Shearit Israel.

1783: 

Țarina Ecaterina cea Mare a declarat după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, de acum și pentru toate timpurile, ca teritoriu rusesc.

1820: 

Este descoperită celebra statuie grecească Venus din Milo în Insula Milos din Marea Egee.

1829: 

A apărut, la București, primul periodic din Țara Românească: „Curierul Românesc", editat de Ion Heliade Rădulescu.

1866: 

Italia și Prusia se aliază împotriva Imperiului Austriac.

1880: 

A avut loc, la Teatrul Național din București, premiera piesei lui I.L. Caragiale, „D-ale Carnavalului".

1904: 

Franța și Marea Britanie semnează Antanta cordială.

1909: 

Regele României,Carol I, adresează o scrisoare prințului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaște independența și proclamarea regatului bulgar.

1911: 

Fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes descoperă supraconductibilitatea.

1924: 

Lee de Forest obține în SUA patentul pentru pick-up.

1967: 

Se constituie Automobil Clubul Român (ACR), care preia atribuțiile Asociației Automobiliștilor din România.

1985: 

Mihail Gorbaciov anunță că URSS va suspenda instalarea rachetelor cu rază medie de acțiune (SS-20) în Europa și a cerut Statelor Unite să facă același lucru.

1999: 

Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.

2003: 

Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia au început o vizită de 3 zile în România.

2005: 

Peste patru milioane de oameni participă la funerariile papei Ioan Paul al II-lea.

Celebrări 8 aprilie

1911: 

A fost născut Emil Cioran.

1930: 

A fost născut Florin Chiritescu.

1929: 

A fost născut Liviu Leonte.

1929: 

A fost născut Virgiliu Ene.

1914: 

A fost născut Claire Martin.

1966: 

A fost născut Robin Wright Penn.

1938: 

A fost născut Kofi Annan.

1947: 

A fost născut Robert Kiyosaki.

Comemorări 8 aprilie

1913: 

A murit Panait Cerna.

2013: 

A murit Margaret Thatcher.

2006: 

A murit Gerard Kornelis Van Het Reve.

1973: 

A murit Pablo Picasso.

1885: 

A murit Constantin A. Rosetti.

1946: 

A murit Ilarie Voronca.

2016: 

A murit marele actor Mircea Albulescu - FOTO.

1984: 

A murit Monica Lazar.

1894: 

A murit Bankim Chandra Chattopadhyay.

Sursa: Wikipedia

Evenimentele zilei de 4 octombrie 2021

 

Evenimente ale zilei 4 octombrie

1209: 

Otto al IV-lea este încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman de către Papa Inocențiu al III-lea.

1332: 

Scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon, care atestă existența claselor sociale în Moldova de S–V, menționând "puternicii acelor locuri".

1582: 

Papa Grigore al XIII-lea aplică Calendarul gregorian în Italia, Polonia, Portugalia și Spania; 4 octombrie a acestui an devine 15 octombrie.

1745: 

Francisc I, Împărat Roman, soțul Mariei Tereza, este încoronat ca rege la Frankfurt am Main.

1824: 

Mexic adoptă o nouă constituție și devine republică.

1830: 

Crearea statului Belgia după separarea de Olanda.

1853: 

Începe războiul Crimeii (1853–1856). Țările Române devin teatru de ocupație și confruntări militare.

1883: 

Primul Orient-Express, având ruta Paris - Varna (Bulgaria).

1888: 

Germania concesionează construirea căii ferate dintre Haidar Pașa și Izmir.

1895: 

A fost organizat primul turneu de golf, la Newport (Rhode Island).

1929: 

Sub directoratul lui Liviu Rebreanu se inaugurează Studioul Teatrului Național din București, cu "Mușcata din fereastră", piesa lui Victor Ioan Popa.

1940: 

Al doilea război mondial: Întâlnirea dintre Hitler și Mussolini de la Brennero.

1957: 

Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului, a fost lansat pe orbită de o rachetă R-7 Semiorka de la cosmodromul Baikonur din RSS Kazahă, URSS.

1960: 

Statele Unite au lansat în spațiu "Courrier IB", primul satelit folosit în telecomunicații.

1963: 

În fața Organizației Națiunilor Unite împăratul etiopian Haile Selassie a ținut un discurs în numele Africii în deplină legitimitate (cu câteva săptămâni înainte se înființase Organizația Unității Africane (OUA)).

Un pasaj din discurs a fost folosit mai târziu (1976) de către cântărețul și compozitorul jamaican Bob Marley pentru piesa War.

1965: 

Papa Paul al VI-lea ajunge la New York, devenind primul suveran pontif care vizitează Statele Unite. Va ține un discurs la ONU, în care va pleda pentru pace, în condițiile escaladării Războiului din Vietnam.

1990: 

Dezvoltatorul de software Richard Stallman a înființat Free Software Foundation pentru promovarea software-ului liber.

2000: 

Văduva lui John Lennon, Yoko Ono, a inaugurat într-o zonă de la periferia orașului Tokio, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formației Beatles.

Muzeul conține cca 130 de obiecte care au aparținut marelui cântăreț, între care și un jurnal, care conține poezii și schițe.

2006: 

După o perioadă de câteva luni de interimat, Serviciul Român de Informații are un nou director în persoana lui George Maior, un politician român, membru al PSD.

Claudiu Săftoiu, fostul consilier al președintelui României Traian Băsescu, este numit director al Serviciului de Informații Externe român.

2010: 

Accidentul de la uzina de aluminiu din Ajka (vestul Ungariei) s-a soldat cu cel puțin 9 persoane decedate și 122 rănite. Lichidul toxic a ajuns în Dunăre pe data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului.

Celebrări 4 octombrie

1949: 

A fost născut Armand Assante.

1853: 

A fost născut Armando Palacio Valdes.

1914: 

A fost născut Brendan Gill.

1941: 

A fost născut Anne Rice.

1934: 

A fost născut Mircea Albulescu - FOTO.

1933: 

A fost născut George Astalos.

1933: 

A fost născut Florea Firan.

1942: 

A fost născut Dumitru Ignat.

1937: 

A fost născut Ioanid Romanescu.

1970: 

A fost născut Robert Serban.

1944: 

A fost născut Ion Vartic.

1607: 

A fost născut Francisco de Rojas Zorrilla.

1943: 

A fost născut Florian Pittis.

1881: 

A fost născut George Constantinescu.

1928: 

A fost născut Gheorghe Budoi.

Comemorări 4 octombrie

1582: 

A murit Sfanta Tereza de Avila.

1669: 

A murit Rembrandt van Rijn.

SURSA: WIKIPEDIA

A murit marele actor Mircea Albulescu

Mircea Albulescu a încetat din viaţă, în această dimineaţă, la Spitalul Floreasca din Capitală. Îndrăgitul actor, în vârstă de 81 de ani, avea mai multe probleme cardiace, iar inima sa a cedat. Mircea Albulescu a fost supus de-a lungul timpului unei triple operaţii de bypass la inimă.

Într-o emisiune de televiziune marele actor mărturisea: "Aştept moartea, sunt tot mai aproape de ea, e cea mai grea aşteptare. Soţia mea a încetat din viaţă acum câţiva ani, dar de ceva vreme o simt tot mai des prin casă, mă ceartă adesea, că sunt dezordonat, că de ce pun aia colo sau dincolo. Poate că e tot mai prezentă pentru că mă apropii şi eu de lumea de dincolo, de lumea ei", adăugând "e bine în viaţa asta, ca actor, să dispari când trebuie, cât eşti pe val".

Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR).

A jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care îl consideră cea mai prodigioasă dintre activităţile sale artistice şi care a constituit şi subiectul tezei sale de doctorat.

Mircea Albulescu a jucat şi în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu ("Dacii", 1967, "Mihai Viteazul", 1970, "Zile Fierbinţi", 1975, "Revanşa", 1978, "Pentru Patrie", 1978, "Nea Marin Miliardar", 1979, "Mihail, câine de circ", 1979, "Capcana Mercenarilor", 1980, "Wilhelm Cuceritorul", 1982, "Viraj periculos", 1983, "Ziua Z", 1985, "Noi, cei din linia întâi", 1986) şi aproape toate filmele lui Mircea Veroiu ("Somnul Insulei", 1994, "Semnul şarpelui", 1981, "Mania", 1977, "Şapte zile", 1973, "Scrisorile prietenului", 1997, "Dincolo de pod", 1976, "Artista, dolarii şi ardelenii", 1980, "Craii de Curtea Veche", 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de Francis Ford Coppola ("Youth Without Youth", 2007), Radu Gabrea ("Prea mic pentru un război atât de mare", 1970, "Dincolo de Nisipuri", 1973, "Rosenemil", 1993), Manole Marcus ("Actorul şi sălbaticii", 1975), Mircea Daneliuc ("Cursa", 1975, "Ediţie Specială", 1980), Alexa Visarion ("Înghiţitorul de săbii", 1981), Nicolae Mărgineanu ("Flăcări pe comori", 1987, "Un om în Loden", 1979), Nicolae Breban ("Printre colinele verzi", 1971), Dinu Tănase ("La capătul liniei", 1982), Mircea Drăgan ("Columna", 1968, "Braţele Afroditei", 1978), Mircea Moldovan ("Totul se plăteşte", 1986), Andrei Blaier ("Momentul adevărului", 1989).

De asemenea, acesta este autorul unor volume de versuri precum "Vizite", "Pajura singurătăţi", "Fluture în lesă de aur", "Clanţe", "Ultimele noduri", şi proză "Bilete de favoare", "Baraka" şi "Bazar sentimental".

Este membru al Uniunii Ziariştilor şi doctor în arte. Timp de doi ani (30 decembrie 1992 - 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985 - 2005, a fost profesor la Universitatea Naţională Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti.

Din anul 2011 are o stea care îi poartă numele pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Capitală, alături de alte personalităţi ale vieţii artistice româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

POESIS – MIRCEA ALBULESCU

Alte semne

De din cealaltă vale a vieţii mele

copilăria

umbră de pădure

mă fluieră din toate păsările

să ies din nou

la joacă.

Dar

        lui Matei  

Fiule,

azi când împlineşti

vârsta celor dintâi înţelegeri

îţi pun pe frunte coroana de OM.

Şi ca să nu te spulbere

şoaptele clevetirii

adierile minciunii

uraganele urii

ce fac atâtea mori neodihnite

să macine malurile sufletului ! –

Fiule,

îţi dau drept sceptru

greul vieţii!

Semne

Mi se adună

fruntea

cerşind mângâiere

îmbobocesc în genunchi

garoafele tuturor juliturilor

adeverind buna mea purtare

arborată în gardul

Domniţei Bălaşa

teorema lui Pitagora

neruşinată

dă târcoale unui pătrat

toate băuturile

au gustul cafelei cu lapte

urechea mă arde

înfundată

cu floare de nu-mă-uita

sufocat

îmi vine să ţip să ţip să ţip

aşteptând să-mi crească

o barbă de lacrimi

mi se cam bate ochiul drept

trebuie

neapărat trebuie să te visez

mamă

POESIS - MIRCEA ALBULESCU

       Dar

        lui Matei  

Fiule,

azi când împlineşti

vârsta celor dintâi înţelegeri

îţi pun pe frunte coroana de OM.

Şi ca să nu te spulbere

şoaptele clevetirii

adierile minciunii

uraganele urii

ce fac atâtea mori neodihnite

să macine malurile sufletului –

Fiule,

îţi dau drept sceptru

greul vieţii!

Romanţă precupeaţă

Ieri seara, dupa cina

plictisita de-atata fericire

de rutina

m-ai cumparat, iubito

pe-o poala peticita de lumina

Nu stiu de pretu-i buna sau rau

si chiar nu vreau sa stiu

ma jur pe bunul Dumnezeu

Eram al meu

eram stapan pe mine

ma impacam cu mine bine

uneori

painea mi-o castigam

ca fiecare

eram si sunt pastor de nori

si mai spalam si ploaia pe spinare

alteori

Acuma sunt al tau, iubito

dar m-ai uitat intr-un sertar

cu gratii intarsiate din fildes si stejar

strunjite de un celebru ebenist

impart destinul inutil si trist

cu alte zeci si sute de bricege

nu stiu din mine ce se va alege

Se zice ca

astepti sa prinzi un pret mai mare

sau sa ma schimbi pe-un cos de rufe

din nuiele rare

Eu stau inchis ca melodia-n note

intre atatea surate poliglote

ca ibrisimul arestat in papiota

timpul isi pierde timpul

si nu-ntelege nici-o iota

Eu stau si sunt si-astept

aceeasi plictiseala zarafa

sa iti sarute gropita de sub ceafa

si-ncoronand aceeasi cina

sa te indemne iar la joaca

de-a precupeata de lumina, iubito

fosta mea regina

 

 Semne

Mi se adună

fruntea

cerşind mângâiere

îmbobocesc în genunchi

garoafele tuturor juliturilor

adeverind buna mea purtare

arborată în gardul

Domniţei Bălaşa

teorema lui Pitagora

neruşinată

dă târcoale unui pătrat

toate băuturile

au gustul cafelei cu lapte

urechea mă arde

înfundată

cu floare de nu-mă-uita

sufocat

îmi vine să ţip să ţip să ţip

aşteptând să-mi crească

o barbă de lacrimi

mi se cam bate ochiul drept

trebuie

neapărat trebuie să te visez

mamă

Alte semne

De din cealaltă vale a vieţii mele

copilăria

umbră de pădure

mă fluieră din toate păsările

să ies din nou

la joacă.

Mircea Albulescu: "Dragă Sergiule, aşteaptă cu încredere că voi veni şi eu lângă tine"!

Actorul Mircea Albulescu regretă moartea lui Sergiu Nicolaescu şi spune că prin tot ceea ce a făcut, cineastul "este un element deosebit de important în dăinuirea românismului".

"Am început amândoi primul lui film, "Dacii". De atunci, am lucrat împreună. Este un element deosebit de important în dăinuirea românismului prin tot ceea ce a făcut. Este un punct de glorie în cinematograful românesc. Dragă Sergiule, aşteaptă cu încredere că voi veni şi eu lângă tine", a spus Mircea Albulescu.

Actorul Valentin Teodosiu spune că moartea lui Sergiu Nicolaescu "este o veste foarte tristă pentru toţi cei care au iubit filmul".

"Am fost printre cei iubiţi de Sergiu Nicolaescu. Noaptea trecută am visat că îl sunam şi vroiam să vorbesc cu el. el va rămâne veşnic printre noi, chiar dacă şi-a simţit sfârşitul. Dumnezeu să-l ierte!", a spus Valentin Teodosiu.

Maia Morgenstern a declarat că "este e un moment greu, dureros". "Ne despărţim de un cineast care a însemnat mult pentru cinematografia românească", a mai spus actriţa.

Ion Dichiseanu: "El nu ne-a părăsit. El va rămâne nemuritor pentru cinematografia românească. A fost singurul regizor care s-a încumetat să realizeze filme istorice. Am fost la spital înainte de operaţie. L-am văzut, am stat de vorbă, iar ultimele cuvinte au fost: mi-e bine!" jurnalul.ro