O punte între inginerie și economie: studiul de caz S.C. ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI ARAD S.A.
Zilele acestea a apărut în Editura AGIR, în condiții grafice de excepție, cu o copertă deosebit de inspirată, consistentul volum intitulat „Industria românească și mobilitatea (inter)urbană. Studiu de caz SC ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI ARAD SA”. Cel puțin trei elemente din respectivul titlu sunt de natură a trezi interesul unor largi categorii de cititori. Avem în vedere sintagma „industria românească”, temă controversată în special între extreme (avem sau nu mai avem industrie în România), apoi „mobilitate (interurbană)”, preocupare existențială legată mai ales de transportul în comun (sursă permanentă de necazuri cotidiene) și denumirea unei „entități industriale” de multă vreme familiară (nu numai în localitățile urbane, ci și pe căile ferate, atât în țară, cât și peste hotare).
Bineînțeles, astfel de „cărți de vizită” nu sunt
suficiente pentru a evalua obiectiv lucrarea pe care ne propunem s-o prezentăm.
De aceea, într-un spațiu tipografic rezonabil (potrivit profilului revistei
noastre) ne vom referi la câteva aspecte pe care le considerăm (cel puțin) utile.
Un merit inconcontestabil al cărții constă tocmai în
relevarea legăturilor dintre micro și macroeconomie, prin „studiul de caz”,
într-o formulă inedită: paginile documentare sunt însoțite de însemnări
memorialistice întrucât autorii au fost, în bună măsură, nu numai martori, ci
și participanți la transformările care au avut loc de-a lungul a jumătate și,
respectiv, a trei sferturi de secol.
În carte nu sunt ocolite teme majore deosebit de
sensibile, obiect al multor controverse, ci, dimpotrivă, sunt abordate cu
sinceritate punctele de vedere care, la rândul lor, pot da naștere la
controverse, ceea ce este firesc în condiții democratice. Sunt opinii solid argumentate
prin dovezi de necontestat oferite de arhive și de experiențele personale,
unele chiar cu valoare de unicat.
Drumul parcurs de întreprinderea arădeană a reflectat și
reflectă evoluții caracteristice nu numai industriei românești, ci etapelor
succesive ale revoluției științifico-tehnice în context național și planetar.
Astfel, performanțele tehnice și economice ale „cazului” studiat se explică
prin profesionalismul conducerii, al personalului, adaptat permanent
schimbărilor, iar în multe situații, prin afirmarea ca avanpost al acestor
schimbări. Influențele analizate includ, firește, multe date și fapte din
domeniile politic și istoric din îndelungata perioadă de existență a
întreprinderii. Remarcăm din nou: sunt teme controversate, însă autorii ne
apropie treptat, treptat de adevăr, prin date și fapte perfect verificabile. O
asemenea „vedere panoramică” este cu atât mai necesară în prezent, cu cât multe
confuzii din mass-media și, în special, din social media, cu scopuri deloc
dezinteresate, inclusiv de natură economică fac mult rău întregii societăți
românești. Nu intrăm în detalii, ci lăsăm cititorilor posibilitatea de a
cunoaște, direct de la surse, adevăruri de un incontestabil interes public.
Mișcarea, respectiv mobilitatea (inter)urbană este
examinată în lucrare, înainte de toate, prin delimitarea clară a intereselor
dezirabile (la nivel individual, familial, comunitar) de interesele reprobabile
(cele ale grupurilor care au profitat și profită de „fisurile” intervenite în
structurile statului). Nu este vorba aici numai despre etica în afaceri, ci și
despre gestiunea corectă publică și privată, despre corecta alocare și folosire
a resurselor, inevitabil, limitate. De aici, sublinierea în lucrare a
importanței deosebite a unor prioritizări și secvențialități raționale în
acțiunile practice de soluționare a unor cerințe vitale din prezent și din
viitorul previzibil. De altfel, prezentarea de soluții care au dat rezultate
pozitive atestă posibilitățile reale de depășire a numeroaselor dificultăți în
materie de transport în comun, temă care se află permanent pe agenda
interesului public.
Poate că nimic nu este mai elocvent din acest punct de
vedere decât chiar „studiul de caz” în centrul căruia se află întreprinderea arădeană.
Când este vorba despre o întreprindere cu o activitate neîntreruptă atât de
îndelungată, apare posibilitatea (transformată de autori în realitate), de
desfășurare a unor analize specifice operei monografice (în bunele tradiții ale
școlii lui Dimitrie Gusti), care depășește cu mult spațiul istoric examinat. Se
proiectează o lumină puternică asupra unor segmente ale trecutului aflate, fie
și numai parțial, într-o ceață densă. Ca și în legătură cu alte teme, te simți
ispitit să citezi și în sensul amintit fragmente pasionante din carte, fapte de
viață, narațiuni pline de miez, dar nu ne putem permite să scriem mai mult în
spațiul care ne-a fost rezervat. Este, totuși, important că există acest
„material” faptic, la dispoziția celor interesați să cunoască istoria
fascinantă a unei întreprinderi românești, care a produs bunuri de valoare în
beneficiul a numeroase generații de înaintași și de care beneficiem și noi, cei
trăitori în acest prezent atât de complicat, de contradictoriu, dar nu mai
puțin interesant.
În carte sunt menționați numeroși concetățeni a căror
activitate a fost și este legată de succesele remarcabile ale întreprinderii
arădene, dar – pe bună dreptate – numele care revine cel mai des este cel al
președintelui Grupului de firme ASTRA, Valer
Blidar. Dacă este să conturăm un portret al capitalistului, al
întreprinzătorului, al managerului român autentic, atunci – cu siguranță –
trebuie să îl aducem în prim-plan pe Valer Blidar. Faptul este confirmat și de
majoritatea Topurilor publicate în ultimele două decenii, numele său fiind
mereu prezent cu date biografice esențiale și cu descrieri pertinente ale
performanțelor cu care s-a remarcat și se remarcă.
În aproape toate capitolele lucrării la care ne referim
sunt inserate fragmente din memoriile lui Valer Blidar intitulate „M-am născut a doua oară”. Memorialistul
a făcut astfel trimitere directă, fără echivoc, la modul în care Revoluția
Română din Decembrie 1989 i-a „croit” destinul. În cartea sa de amintiri,
scrisă cu talent, cu umor fin, dar și cu evaluări tăioase la adresa
profitorilor tranziției sunt înfățișate pe larg momente esențiale din cariera proprie
de capitalist, cu accent pe momentul privatizării SC ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI
ARAD și cu urmările acesteia. Ni se dezvăluie, astfel, în toate dimensiunile și
importanța lui un impresionat drum spre succese remarcabile. La începutul celui
de-al treilea deceniu din acest secol, întreprinderea arădeană se afla,
practic, în faliment. Cu un curaj și cu o determinare ieșite din comun, Valer
Blidar a reușit, prin îndeplinirea integrală a reglementărilor legale referitoare
la privatizare, în calitate de proprietar, să redreseze în timp relativ scurt
situația întreprinderii și s-o ridice la nivelul din prezent, la faima pe care
a dobândit-o în țară și peste hotare. Se cuvine să lăsăm cititorilor plăcerea
de a cunoaște aceste mărturisiri, în detaliile lor semnificative, povestite cu
har și haz de Valer Blidar. Deci, nici pe acest „teren” nu vom intra în
detalii. Ceea ce este, însă, obligatoriu de remarcat, în concluzie la
însemnările de față, este utilitatea elaborării unui „studiu de caz”, care –
integrat organic în istoria industriei, a economiei românești – relevă deosebit
de convingător deplina valabilitate a vechiului proverb „omul sfințește locul”.
O lucrare științifico-istorico-publicistică de amploarea
și calitatea lucrării elaborate de Nicolae Bud și Teodor Brateș merită din plin
să fie citită și chiar studiată, deoarece restabilește adevăruri esențiale și
situează corect, în timp și spațiu, evoluția unei mari întreprinderi
industriale românești, care și-a onorat renumele în special prin modul exemplar
în care a slujit și slujește interesul public.
