joi, 19 martie 2026
miercuri, 27 octombrie 2021
Diana Șoșoacă a făcut din nou scandal în Parlament: „Numai evreii trebuiau să arate un document ca să meargă la alimentară si la lucrurile normale”
Senatoarea Diana Șoșoacă a făcut din nou scandal în Parlament miercuri, 27 octombrie, după ce Simona Spătaru (USR) le-a cerut colegilor să voteze pentru obligativitatea certificatului digital la locul de muncă.
Diana Şoşoacă a început să ţipe, susţinând că
vaccinul este unul experimental și că primește mesaje de la oameni care o roagă
să nu voteze. Mai mult, Șoșoacă a spus că România ”S-a întors în epoca hitleristă”
și că ”doar evreii trebuiau să arate un document ca să meargă la alimentară”.
„Pentru adevăruri ascunse numai un minut, restul au
voie oricât. Regulamentele acestea le încărcaţi de peste 31 de ani. Problema e
că doamna de la USR spune că se respectă Constuituţia. Articolul 53 din
Constituţie spune că legea nu poate fi adoptată în Parlment. Nu ai voie să
atingi esenţa dreptului. De câteva zile suntem asaltaţi de mii, de zeci de mii
de mesaje. Trei telefoane am încărcate cu mesaje să nu votăm.
Mulţi dintre voi sunteţi aici de multe legislaturi
şi vă place locul cald. Peste 3 ani după ce veţi vota acest certificat verde
nimeni nu vă mai votează şi va în sfârşit să munciţi cu adevărat. Aşa e! La
revedere! Mai mult decât atât, aţi întors România în epoca Hitleristă. Numai
evreii trebuiau să arate un document ca să meargă la alimentară si la lucrurile
normale. Faceţi discriminare, faceţi segregare între români şi români. Nu a
reuşit nici măcar UDMR să distrugă România cum reuşiţi voi”, a spus Diana
Șoșoacă.
După ce i s-a tăiat microfonul și i s-a cerut să
plece de la tribună, le-a sugerat senatorilor să o ducă pe brațe.
C.L.L.
luni, 19 octombrie 2020
Lista candidațiLor PMP Maramureș pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.
Partidul Mișcarea Populară și-a desemnat candidații Maramureșului pentru alegerile parlamentare din 6 Decembrie!
joi, 1 februarie 2018
DESPRE CORUPTIA POLITICA DIN PARLAMENT
miercuri, 21 decembrie 2016
Cu Biblia la îndemână, vom fi oricând pe calea bună!
sâmbătă, 10 decembrie 2016
joi, 17 noiembrie 2016
Maramureş. Listele definitive pentru Parlament
• Senat: Mihai-Ciprian Rogojan, Vasile-Cristian Danciu, Cosmin-Alexandru Lakatos, Anamaria Nagy, Vasile Gheţe;
• Camera Deputaţilor: Cornelia Negruţ, Gabriela-Ana-Maria Mărieş-Leş, Alexandru-Gabriel Hoban, Adrian-Gheorghe Tivadar, Ionel Timiş, Gheorghe-Dorin-Mugurel Vancea, Liviu Buda, Dacian-Olimpiu Sas şi Florin-Ioan Costeniuc.
PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (PNL) are următoarele poziţii:
• la Senat: Mircea Dolha, Maria Daniela Oniţa-Ivaşcu, Pavel Horj, Alexandru Deac şi Vasile Bodnar;
• la Camera Deputaţilor: Viorica Cherecheş, Anca Daniela Boagiu, Ionel Ovidiu Bogdan, Gheorghe Bârlea, Toader Şteţcu, Mitru Leşe, Aurelia Pop, Mihaela Elena Câmpan şi Simion Bizău.
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD) se prezintă cu următoarele liste:
• la Senat: Sorina Pintea; locul doi – Liviu Marian Pop. Urmează apoi Anton Rohian, Ioan Mătieş şi Liliana Reghina Moga;
• la Camera Deputaţilor: Gheorghe Şimon, Marius Sorin Ovidiu Bota, Călin Vasile Andrei Matei, Gheorghe Bogdan Tomoiagă, Lucia Oşan, Florin Podină, Ioan Marcel Cosma, Ciprian Daniel Podar şi Ileana Pop.
UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA (UDMR) se prezintă în alegeri cu următorii candidaţi:
• la Senat: Mihai Ştefan Kokenyesdi, Ioan Vicsai, Edith Lapsanszki, Andrei Kishegyi, Annamaria Hitter;
• la Camera Deputaţilor: Norbert Apjok, Marta – Eniko Alb, Zoltan-Lajos Labina, Attila Tamasi, Laszlo-Ferencz Deak, Krisztofer-Levente Orosz, Albert Pall, Bela Slezinger şi Vasile-Mihai Zaharia.
PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA are propunerile următoare:
• pentru Senat: Dan Ivan, Radu Daniel Trufan, Georgina-Adiela Corui;
• la Camera Deputaţilor: Vlad-Emanuel Duruş, Ana Ştef, Nicolae-Andrei Pogăciaş, Mihai Deac, Romeo-Valer Bran, Valer-Ioan Cardoş, David Birtaş.
ALIANŢA NOASTRĂ ROMÂNIA:
• Senat: Nicolae-Costică Negoiţă, Vasile Popovici, Valentina-Mariana Constantinescu, Sorin Pană;
• Camera Deputaţilor: Marian-Florin Susa, Dorina Ierimia, Monica Iliuţă, Marian-Robert Matei, Andrei-Daniel Geicu, Constantin Murea, Maria Gancea şi Ion Loncea.
PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN vine cu următoarea listă:
• pentru Senat: Mircea Ciocan, Pamfil Bercean, Daniela Băzărea, Elisabeta Pop, Ioan Pop;
• la Camera Deputaţilor: Cristian Anghel, Sorin-Silviu Petean, Gheorghe Covaciu, Ileana Mureşan, Grigore Coman, Mihai-Mircea Burzo, Carla-Adelina Popp, Ioan Malear şi Dan-Cătălin Buda.
PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ vine cu următoarele propuneri:
• la Senat: Severica Rodica Covaciu, Ioan Iustin Talpoş, Mihaela Ioana Leşe, Silviu Toma, Vasile Gherman;
• la Camera Deputaţilor: Adrian – Mihăiţă Todoran, Nicolae Iuga, Remus Lucian Timiş, Petru Nemeş, Gheorghe-Ionuţ Tupiţă, Raul-Ionuţ Buda, Doris-Gianina Călăuz, Bogdan Vlad Pop.
PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ:
• la Senat: Vasile Vlaşin, Silviu-Florin Preda; Călin-Mircea Gaşcu, Ion Mintău, Maria Zbona;
• la Camera Deputaţilor: Horaţiu-Severian Dincă, Nistor Lihet, Dumitru Brînzei, Vasile Tirizică, Maria Păcurar, Vasile Chiş, Vasile Codrea şi Doru-Valentin Roib.
UNIUNEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA: Slavoliub Adnagi, Ognean Crîstici şi Zlatiborca Marcov.
vineri, 5 august 2016
Cerem ca numărul parlamentarilor din diaspora să fie calculat după același algoritm ca în țara
Federația Asociațiilor de Români din Europa salută
modificările de ultimă oră pe care Guvernul României le propune pertidelor
politice cu privire la votul în diaspora din această iarnă. Chiar dacă este în
ceasul al douasprezecelea, ne bucurăm ca Guvernul României și-a asumat
majoritatea propunerilor pentru care FADERE a insistat în ultimul timp.
Cerem tuturor
partidelor politice să susțină aceste propuneri, ele fiind singurul mod prin
care dreptul la vot al românilor din diaspora ar fi garantat.
Cerem de
asemenea Guvernului României ca în pachetul cu modificări ale legii electorale
să fie introdusă și echilibrarea numărului parlamentarilor pentru diaspora.
Este inadmisibil ca în țara numărul parlamentarilor să fie calculat pe baza
unui algoritm, iar în străinătate să nu se țină cont de acesta.
"Conform
unor estimări pertinente, acum în străinătate locuiesc peste 5 milioane de români. Este inadmisibil ca ei
să fie reprezentați doar de 4 deputați și 2 senatori". A declarat Daniel
Tecu, președintele FADERE.
Federația Asociațiilor de Români din Europa
marți, 5 iulie 2016
Fraerii de noi !
Suedia...o tara la superlativ....legislatia lor....visul la Rai...al omenirii.... Suedia, tara in care politicienii nu au privilegii, nu se bucura de imunitate, iar alegatorii se prezinta la vot in proportie de peste 80%. In topul 2013 al celor mai fericite tari, Suedia figureaza pe locul 5, dupa Danemarca, Norvegia, Elvetia si Olanda, in timp ce Marea Britanie este abia pe locul 22, iar Romania pe locul 90.Tarile "fericite" au in comun mai multe lucruri, printre care un venit mare pe cap de locuitor, o viata sanatoasa si, mai ales, absenta coruptiei la nivelul liderilor, explica John Helliwel, profesor de economie
Reportajul "Suedia - Taramul politicienilor fara privilegii" ("Sweden - Land of Politicians Without Privileges"), difuzat de televiziunea braziliana TV Bandeirantes, ne prezinta o lume despre care, obisnuiti cu situatia din Romania, ne e greu sa credem ca exista cu adevarat ... !!!
Cateva date generale:
Suedia este o monarhie constitutionala. Din 1971, Parlamentul tarii este unicameral si are 349 de membri, alesi prin vot direct si proportional, ei reprezentand 9,2 milioane de cetateni. Regele Carl al-XVI-lea Gustaf indeplineste doar functii ceremoniale, cele politice fiind preluate de Purtatorul de Cuvant al Parlamentului.
Statul este conceput ca un sprijin pentru toti cetatenii sai, care sunt tratati echitabil prin intermediul unor servicii sociale consistente, bazate pe o economie solida. Aceste servicii sunt asigurate tuturor gratuit, indiferent de venituri sau clasa sociala. In schimb, taxele sunt mari, dar ele se intorc sub forma de pachete de asistenta sociala.
Aceasta relatie intre stat si cetateni face ca alegerile sa fie extrem de importante pentru suedezi. Conform statisticilor, peste 30% dintre ei sunt membri in diverse partide si peste 80% sunt membri de sindicat. Prezenta la alegerile organizate la fiecare 4 ani este de peste 80%. Suedezii considera dezbaterile politice si prezenta la vot esentiale pentru democratie.
Fara privilegii sau lux pentru politicieni. Tara este condusa de clasa politica, nu de rege, iar suedezii sunt extrem de implicati si de atenti la activitatea depusa de cei carora le dau votul, motiv pentru care acestia nu au privilegii si nici nu beneficiaza de conditii de lux. Pana in
In prezent, parlamentarii suedezi au la dispozitie garsoniere detinute de stat, cu o suprafata de circa 40 de metri patrati. Singura camera este folosita atat ca living, cat si ca dormitor. Spalatoria este comuna, iar demnitarii trebuie sa se programeze din timp daca vor sa isi spele asternuturile. Sunt si parlamentari care traiesc intr-un spatiu chiar mai mic, de doar 18 metri patrati. In aceste cazuri, inclusiv bucataria este impartita in comun. Nu exista personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: "Pastrati curatenia".
Biroul unui parlamentar are circa 18 metri patrati. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici masini de serviciu cu sofer.
"Eu ii platesc pe politicieni. Nu vad niciun motiv pentru care banii platitorilor de taxe sa fie folositi pentru a le oferi politicienilor o viata de lux", explica un suedez in reportajul televiziunii braziliene.
Resedinta oficiala a premierului suedez nu depaseste circa 300 de metri patrati. Nici acesta nu beneficiaza de personal de serviciu. Mai mult, purtatorul de cuvant al guvernului a declarat ca premierul isi calca singur camasile si isi spala singur rufele, la fel ca orice simplu cetatean.
Suedia este impartita in 21 de comitate conduse de cate un birou administrativ numit de guvern impreuna cu un consiliu ales de cetateni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localitati. Nici primarii si guvernatorii nu au dreptul la resedinte oficiale gratuite, iar consilierii nici macar nu au salariu lunar sau un birou propriu, asa ca lucreaza de acasa. "Suntem alesi sa reprezentam cetatenii si, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe", a explicat o consiliera. Doar parlamentarii, care lucreaza la elaborarea legilor, se considera ca exercita un serviciu public pentru care trebuie sa fie remunerati cu salarii lunare. Un parlamentar suedez castiga aproape dublul venitului net al unui profesor.
Fara indemnizatii speciale. Parlamentarii care nu domiciliaza in capitala nu primesc bani in plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenti la cabinetele parlamentare din localitatile de origine. Acolo, multi dintre ei lucreaza de acasa si utilizeaza sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se intalni cu alegatorii.
Toate calatoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie sa fie aprobate si rezervate la agentia de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizatii speciale.
Transparenta si control cetatenesc
Cetatenii sunt foarte atenti la modul in care Parlamentul isi foloseste puterea. Transparenta activitatii parlamentare are radacini in Constitutie. Fiecare cetatean are dreptul sa verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern si declaratia de impozit pe venit a premierului.
Mai mult, functionarii trebuie sa puna la dispozitia doritorilor corespondenta zilnica si emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetatean avand acces la aceste informatii.
In sala calculatoarelor este posibil chiar sa studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitatii publice. De exemplu, unul din rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus si pranzul luat impreuna cu presedintele Bancii Centrale, precizandu-se chiar si ce au mancat si au baut cei doi.
Administratia Parlamentului suedez tine socoteala cheltuielilor in rapoarte ale membrilor, depozitate intr-o singura incapere. Exista dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum si pentru Purtatorul de cuvant al Parlamentului.
Orice suedez poate veni sa studieze dosarele sau poate cere informatiile prin intermediul Internetului.
Principiul transparentei este inclus in Constitutia suedeza de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de coruptie sa fie extrem de rare in aceasta tara.










