Vă invităm
să consultați programul complet al
autorilor români prezenți la Târgul
Internațional de Carte de la Göteborg,
eveniment la care România participă, în acest an, în calitate de invitat de
onoare.
JOI, 26 septembrie
2013
10.30 Aula V
Inaugurarea oficială a ediţiei din acest an a Târgului de
Carte de la Göteborg
Mircea Cărtărescu va inaugura ediţia din acest an a Târgului
de Carte de la Göteborg, unde România participă în calitate de ţară invitată de
onoare.
Celebra dansatoare şi coregrafă scandinavă Virpi Pahkinen
transpune în dans o poezie de Mircea Cărtărescu, iar Dana Dragomir va
interpreta la nai muzică românească.
11.30 - 11.50
Inaugurarea standului României
Veniţi să sărbătoriţi alături de noi participarea României
în calitate de ţară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Göteborg de
anul acesta!
Discursul de inaugurare: Dan Shafran, Directorul
Institutului Cultural Român de la Stockholm, Lilian Zamfiroiu, Preşedintele
Institutului Cultural Român, Maria Källsson, Manager general al Târgului de
Carte de la Göteborg, Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, Răduţa Matache, Ambasadorul
României în Regatul Suediei.
Concert de nai al artistei Dana Dragomir
13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Prin ce este unică literatura română?
Mircea Cărtărescu are puţin în comun cu Norman Manea, iar
Norman Manea cu Gabriela Adameşteanu. Şi aşa este normal să fie, vocile marilor
artişti sunt întotdeauna unice. Dar pentru cine vrea să aibă o vedere de
ansamblu asupra literaturii române de-a lungul timpurilor, obişnuiesc să apară
anumite concepte care se repetă: avangardă, umor negru, exil. De aceea este
relevant să-i întrebăm, totuşi, pe aceşti scriitori, fiecare unic în felul său,
dacă există elemente de fond care aparţin literaturii, istoriei şi societăţii
româneşti şi care fac ca operele lui Cărtărescu, Manea şi Adameşteanu să sune
exact aşa cum sună. Marius Chivu, unul dintre cei mai importanţi critici
literari români, participă de asemenea la discuţie. Moderator: Jonas
Ellerström, editor.
Program în limba engleză
14.00-15.00 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Mircea Dinescu (recită în limba suedeză Bengt Berg), Bengt
Berg, Marius Chivu (recită în limba suedeză Cecilia Hansson), Mircea Cărtărescu
(recită în limba suedeză Inger Johansson)
14.00–14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
O plutitoare lume de cuvinte: limba minorităţilor în
literatura globalizată
Traducerile şi traducătorii deţin un rol cheie în protejarea
si promovarea diversităţii lingvistice şi culturale. Scriitori şi traducători
din mai multe ţări europene aduc în discuţie importanţa limbilor minorităţilor
pentru identitatea culturală şi rolul globalizării în domeniul traducerilor.
Participă traducătorii Laimantas Jonušys, Lituania, Dorota Jovanka Ćirlić,
Polonia, şi Tora Hedin, Suedia, precum şi scriitorii Florina Ilis, România,
Pavel Zajíček, Cehia, Mícheál Ó Conghaile, Irlanda, şi Afonso Cruz,
Portugalia. Moderator: Gunnar Bolin, corespondent cultural al postului naţional
de radio din Suedia pentru Europa.
Program în limba engleză
Organizator: Centrul Internaţional de programe culturale din
Lituania, Institutul Cultural Român, Centrul Ceh, Dublin – Oraşul literaturii
Unesco, Consiliul Britanic din Portugalia, Wrocław – Capitala Culturală
Europeană 2016 / Proiectul Nopţi de literatură europeană
14.30-14.50 Sala de seminarii J2, etaj 2
Fotograful român Carol Popp de Szathmari
În anul 1903, Biblioteca Naţională a Suediei a primit prin
donaţia Prinţului Eugen un număr de 30 de fotografii realizate de Carol Popp de
Szathmari (1812–1887), artist cunoscut internaţional şi primul fotograf de
război din lume. Dan Shafran prezintă şi povesteşte despre această colecţie.
Organizator: Biblioteca Naţională a Suediei
15.00-15.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
De ce se scriu şi se citesc nuvele?
La începutul acestui an, publicaţia The New York Times
proclama nuvela ca fiind genul literar ideal în noua lume digitală. Este o
tradiţie care îşi are rădăcinile în Grecia Antică şi care a avut de atunci
mulţi adepţi printre prozatori. Unii, cum ar fi Hemingway, Carver, Borges sau
Munro, s-au specializat în formatul scurt si au ridicat nuvela la rang de artă.
Ce diferenţiază nuvela de alte genuri literare şi cum influenţează formatul
acesteia conţinutul? Răspunsurile la aceste întrebări sunt date de scriitorii
români Gabriela Adameşteanu, Daniela Crăsnaru şi Dan Lungu, prezenţi şi în
antologia de nuvele Skräpliv ("Viaţă de aruncat").
Moderator: Jens Liljestrand, scriitor si critic literar.
În colaborare cu editura 2244
15.00-15.45 Scena de bandă desenată
Benzile desenate românesti: de la Epoca de Aur, pe stradă şi
până la muzeu
Ilustratorul român Alexandru Ciubotariu în discuţie cu
Anders Lundgren de la Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket despre prezentul
şi trecutul benzii desenate în România. Ciubotariu este cunoscut în România
pentru Pisica Pătrată, un animal urban adorat de toţi, pe care îl poţi admira
pe străzile din Bucureşti, precum şi în prima publicaţie de street art din
România, apărută în 2010. Pasiunea lui Ciubotariu pentru istoria benzii
desenate româneşti s-a concretizat în crearea unui muzeu al benzii desenate în
anul 2011, găzduit o vreme de Muzeul Naţional de Artă Contemporană din
Bucureşti şi care a continuat sub formă de proiect personal.
Program în limba engleză
În colaborare cu Biblioteca de Bandă Desenată Serieteket -
Secţia promovare a benzii desenate Kulturhuset
15.20-15.30 Scena Mat & Trädgård
Mâncare şi literatură
Poetul român Mircea Dinescu, câștigător în România a numeroase premii literare, realizator al
emisiunii TV "Politică şi delicateţuri", va găti spectatorilor o
apetisantă mâncare tradițională
românească.
15.30-16.00 Standul României C02:02
Predarea limbii române în universităţile suedeze
Participă Coralia Ditvall, lector de limba română la
Universitatea din Lund şi Ingmar Söhrman, profesor de limbi romanice la
Universitatea din Göteborg.
Alf Lombard a început să predea limba română la Lund incă de
la sfârşitul anilor ’30, iar de atunci româna a fost predată cu regularitate,
în prezent, practicându-se învăţământul la distanţă cu un număr de aproximativ
100 de studenţi pe an, la diferite niveluri.
16.00-16.30 Standul României C02:02
Pisica roşie înaripată povesteşte
Cristiana Radu şi Irina Dobrescu din partea Clubului
Ilustratorilor prezintă scena de ilustraţie contemporană din România.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press
16.00–16.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
În Europa de Est
După căderea Cortinei de Fier, ţările din Europa de Est s-au
alăturat patrimoniului cultural european comun, dar au adus cu sine şi
experienţa celor 50 de ani de existenţă petrecuţi în umbra comunismului. În
acelaşi timp, întâlnim în literatură generaţii noi de europeni, din estul şi
vestul continentului, care îşi caută locul şi identitatea într-un context care,
mai demult, a fost dominat de un număr relativ scăzut de mari puteri europene
culturale şi economice.
Având ca punct de plecare schimbul literar dintre Suedia şi
România, traducătorii Anders Bodegård şi Sophie Sköld, alături de editorul
Jonas Ellerström, aduc in discuţie premisele care guvernează ceea ce este
tradus şi publicat din ţările Europei de Est. Cum acţionează editurile, ce
importanţă au diversele programe naţionale de subvenţionare şi care este rolul
traducătorilor?
Moderator: Stefan Ingvarsson, traducător
Organizator: Centrul de traduceri
16.30-17.00 Standul României C02:02
La est de est şi Miskati intervine
La est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia
Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent
de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi
complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul
întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi
găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România
din vremea lui Ceauşescu. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.
În colaborare cu editura pionier press
17.00–17.30 Editura 2244 la standul editurii Bonnier
Memoria şi vina - oglinda trecutului în prezent
Editorul Ingemar Nilsson poartă o discuție cu scriitorii Gabriela Adameşteanu,
Daniela Crăsnaru şi Dan Lungu despre antologia de nuvele Skräpliv ("Viaţă
de aruncat") şi despre arta românească de a povesti din prezent.
În colaborare cu editura 2244
VINERI 27 septembrie
2013
10.00-10.30 Standul României C02:02
Am sa construiesc o casă pentru noi la capătul lumii…
Puterea de a supravieţui şi capacitatea de a iubi – o
discuţie despre universul romanului lui Cătălin Dorian Florescu între acesta şi
editorul Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244, Ambasada Elveţiei şi Pro
Helvetia
10.00-10.25 Scena Internaţională
Mircea Cărtărescu: Semnalele memoriei
Mircea Cărtărescu vorbeşte despre cea mai recentă apariţie a
sa în limba suedeză, romanul Travesti. Acesta discută cu Kristina Henschen
despre semnalele memoriei şi felul în care personajul principal al romanului se
aseamănă cu scriitorul.
Program în limba engleză
În colaborare cu Scena Internaţională şi editura Albert
Bonnier
10.30-11.00 Standul României C02:02
Constantin Caradja: un erou suedez-român de acelaşi calibru
cu Raoul Wallenberg şi Oskar Schindler
Caradja a fost un prinţ, diplomat şi bibliofil român, care a
salvat 51 000 de evrei români în timpul celui de-al doilea război mondial.
Rozita Auer, rudă cu acesta, povesteşte despre activitatea acestuia.
11.00-11.20 Scena Internaţională
Femeia-jurnalist într-o Europă fără frontiere
Câtă libertate şi mobilitate au de fapt tinerele jurnaliste
cu formaţie multiculturală în Europa de astăzi? O conversaţie despre provocări
şi oportunităţi. Participă: Alexandra Pascalidou şi Dana Grigorcea (România/Elveţia).
În colaborare cu Ambasada Elveţiei şi Pro Helvetia
11.00-11.30 Standul României C02:02
Dincolo de carte
Designerul Arina Stoenescu şi ilustratorul Alexandru
Ciubotariu poartă o discuţie despre Casa de Poveşti Harap Alb, inspirată direct
de Junibacken din Stockholm, şi Muzeul de Bandă Desenată din Bucureşti, două
proiecte noi care abordează ilustraţia şi banda desenată dincolo de carte.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press şi Casa de Poveşti
Harap Alb
11.00-11.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Un trecut care bântuie
Încununat cu numeroase premii, scriitorul român Norman Manea
revine la Târgul de la Göteborg cu ultima sa carte tradusă în limba suedeză
Vizuina - un roman care examinează diaspora de scriitori români din Statele Unite,
dar si scheletul din garderoba fiecăruia la mult timp după transformarea lor
din refugiaţi est-europeni în respectaţi cetăţeni americani.
Întâlnim un profesor de religie cunoscut pe plan
internaţional, cu simpatii de dreapta, pe cel mai bun ucenic al acestuia,
asasinat în mod misterios într-o toaletă, precum şi câţiva prieteni din
tinereţe ale căror destine continuă să se intersecteze pe continente diferite.
Interlocutor: Agneta Pleijel, scriitor.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
11.00-11.45 Scena de dezbateri
Cum scăpăm de cerşetorie?
Rromii migrează din România şi restul Balcanilor înspre
oraşe din Nordul Europei, cum ar fi Göteborg. Care este reacţia societăţii şi a
opiniei publice şi cum reuşesc rromii să se întreţină? Ziarul Faktum – vândut
de către persoanele fără adăpost, dar şi de către alte categorii excluse de
societate, printre care se află un număr de 70 de persoane de etnie rromă –
poartă un dialog cu câţiva specialişti în domeniu. Printre participanţi se
numără şi Dezideriu Gergely, reprezentant al European Roma Rights Centre, fost
consilier pe problemele rromilor al Guvernului României, Lee Saville – care a
obţinut succese cu proiectul său de încurajare a persoanelor de etnie rromă să
se încadreze în societate –, precum şi reprezentanţi ai poliţiei şi ai
autorităţilor suedeze.
În colaborare cu Faktum
11.30-12.00 Standul României C02:02
Două limbi, mai multe posibilităţi
Editura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991
punând accent pe cărţile de autor, tipografia experimentală precum şi pe
cărţile bilingve pentru copii şi adolescenţi. Încă de la început, aceasta a
folosit activitatea editorială ca platformă de explorare a cărţii ca obiect şi
artefact comercial şi cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de
astăzi o parte integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce
posibilităţi se creează în întâlnirea dintre mai multe limbi?
În colaborare cu pionier press
12.00-12.30 Standul României C02:02
Lansarea romanului Cerul din burtă
Ioana Nicolaie, tradusă de curând în limba suedeză cu un
roman de un lirism autentic, având ca temă prima experienţă de sarcină, poartă
o discuţie cu editorul Madeleine Grive şi traducătorul Inger Johansson despre
această unică perioadă din viaţa unei femei, cu tot ce implică ea: sublimul şi
incomodul, spiritualul şi trupescul, bucuria şi angoasa.
În colaborare cu 10TAL Bok
13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
În mintea unui scriitor
Mai mulţi critici literari au afirmat că opera lui Mircea
Cărtărescu oferă acel sentiment de ”împlinire” pe care îl ai când pătrunzi în
mintea unui scriitor. O minte populată de creaturi mitologice, halucinatorii şi
de simboluri fantastice precum fluturi, lumini orbitoare, labirinturi, covoare
nesfârşite şi uşi care conduc spre alte dimensiuni temporale.
Mircea Cărtărescu discută cu Sara Danius, membru al
Academiei Suedeze, despre activitatea sa literară descrisă ca fiind
"impresionantă" şi "magnifică", "o experienţă de
lectură ameţitoare” şi "un flux cu prezenţă magnetică".
Program în limba engleză
14.00–14.20 Sala de seminarii F3, etaj 2
Drumul de la student de limbă suedeză la traducător
Investigaţiile privind literatura subliniază importanţa
predării limbii suedeze în străinătate în vederea formării de traducători
calificaţi şi răspândirii literaturii suedeze în lume. Ce piedici şi
posibilităţi întâmpină astăzi traducătorii? După valul de romane poliţiste, ce
urmează pe listă? O discuţie între Björn Apelkvist, lector de limbă suedeză la
Universitatea din Bucureşti şi Simona Ţenţea, traducător.
Moderator: Barbara Voors, Institutul Suedez.
Organizator: Institutul Suedez
14.00-14.45 Standul Romaniei C02:02
Limbajele diferite ale feminismului. O discuţie între trei
scriitoare feministe din Estul, Vestul si Centrul Europei
Participă Gabriela Adameşteanu, Ana Luísa Amaral, Marlene
Streeruwitz şi Yvonne Ihmels.
ÎProgram în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões, Ambasada Austriei şi
revista culturală Cora
14.00-15.00 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Svetlana Cârstean (recită în limba suedeză Athena
Farrokhzad), Daniela Crăsnaru (recită în limba suedeză Jonas Ellerström),
Athena Farrokhzad.
15.00-15.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Implicarea scriitorului în dezbaterea publică
Atunci când o societate întâmpină probleme, de obicei
scriitorii sunt aceia care se aruncă în dezbaterea publică şi militează pentru
dreptate. Această implicare riscă sa pună în umbră activitatea literară a
scriitorului şi să-l confrunte cu oprobiul public şi chiar cu pericolul de
moarte, mai ales în statele autocratice. Unii scriitori refuză să îşi asume
acest rol şi sunt de părere ca au dreptul la propriul lor turn de fildeş,
asemeni oricărui alt cetăţean. Alţii consideră, însă, ca scriitorul are
obligaţia de a fi devotat, cu orice preţ, faţă de societate. Răspunsul la
această dilemă este oferit de Mircea Cărtărescu şi Norman Manea, care au
experimentat personal toate laturile acestui angajament.
Moderator: Björn Wiman, şeful redacţiei de cultură a
cotidianului Dagens Nyheter
Program în limba engleză
15.10-15.30 Standul Cotidianului Aftonbladet
Floarea de menghină
Svetlana Cârstean recită împreună cu traducătorul său,
Athena Farrokhzad, din volumul de poezii Floarea de menghină, apărut de curând
în traducere suedeză la editura Ramus. Cu un limbaj vizual brutal şi un joc cu
felul în care istoria şi contemporaneitatea zugrăvesc forţa muncitorului, se
redă aici starea societăţii, dar şi a corpului uman, fie că este vorba de
corpul unei fete, al unui băiat, fie că este vorba despre comunism sau despre
prăbuşirea acestuia.
Organizator: Cotidianul Aftonbladet kultur şi editura Ramus
16.00-16.30 Standul României C02:02
Obiecte de memorie
Ce-şi aminteşte România postcomunistă despre epoca
comunistă? Folosind o colecţie de obiecte de uz casnic ce crează ferestre în
timp, antropologul Alyssa Grossman de la Universitatea din Göteborg îşi
prezintă cercetarea în curs despre modul în care bucureştenii privesc înapoi
spre ultimii 45 de ani de regim comunist la douăzeci de ani de la revoluţia din
1989.
Program în limba engleză
16.30-17.00 Standul României C02:02
Despre viaţă şi scris - întâlnire cu scriitorul şi omul
Mircea Cărtărescu, în dialog cu poeta Cecilia Hansson
În operele sale Orbitor şi Travesti, Mircea Cărtărescu
explorează conştiinţa umană, iar în Jurnalul 1994-2003 acesta descrie, din
perspectivă proprie, o perioadă revoluţionară din istoria României dupa căderea
regimului lui Ceauşescu. Cum s-au inspirat reciproc scrisul şi viaţa? Şi cum a
fost influenţat Cărtărescu ca scriitor, dar şi ca om, de situaţia politică
actuală din România?
Program în limba engleză
17.00-17.30 Standul României C02:02
Bengt Berg despre România
Scriitorul şi parlamentarul suedez Bengt Berg în discuţie cu
directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, despre
experienţele şi trăirile sale legate de România.
17.00–17.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
Mutter Courage şi fiicele ei: destinul feminin în literatura
germană de astăzi
Scriitoarea austriacă Angelika Reitzer povesteşte în noua sa
carte La noi despre o femeie tânără care-şi caută locul în viaţă după
dezbinarea familiei sale. În romanul Baba Rada al scriitoarei elveţiene de
origine română Dana Grigorcea este vorba despre o figură modernă, Mutter
Courage şi familia acesteia, aflate la marginea societăţii româneşti după
căderea regimului Ceauşescu. Ambele relatări aduc o critică virulentă la adresa
societăţii şi abordează din toate unghiurile modelul de viaţă tradiţional al
femeii. Angelika Reitzer şi Dana Grigorcea poartă un dialog despre reprezentarea
în literatură a condiţiilor diferite de viaţă ale femeilor din Europa de
astăzi.
Moderator: Irina Hron-Öberg, lector de limbă germană la
Universitatea din Stockholm.
Program în limba germană
Organizator: Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi Ambasada
Austriei
SÂMBĂTĂ 28 septembrie
2013
10.00-10.25 Standul editurii Bonnier
Mircea Cărtărescu dă autografe
Organizator: Editura Albert Bonnier
10.00–10.30 Scena de literatură
Scriitorii mei români: Patru scriitori actuali în traducere
Participă traducătoarea Inger Johansson
Organizator: Centrul Scriitorilor și Uniunea Scriitorilor din Suedia
10.00-10.30 Standul României C02:02
Două limbi, mai multe posibilităţi
Editura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991
punând accent atât pe cărţile de autor și
tipografia experimentală, precum şi pe cărţile bilingve pentru copii şi
adolescenţi. Încă de la început, aceasta a folosit activitatea editorială ca
platformă de explorare a cărţii în calitate de obiect şi artefact comercial şi
cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de astăzi o parte
integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce posibilităţi se creează
în întâlnirea dintre mai multe limbi? Participă Arina Stoenescu, editor şi
designer.
În colaborare cu pionier press
10.30-11.00 Standul României C02:02
La est de est şi Miskati intervine
La est de est de Anuţa Vârsta şi Miskati intervine de Livia
Rusz sunt două cărţi de literatură pentru copii şi adolescenţi publicate recent
de editura pionier press. Nikita şi Min-Ge se joacă cu cuvintele în două limbi
complet diferite, română si coreeană, şi se completează reciproc de-a lungul
întâmplărilor, în timp ce gemenii Mişu şi Kati o ajută pe Cenuşăreasa sa-şi
găsească mai repede prinţul care trăieşte într-un regat ce aminteşte de România
din timpul dictaturii ceauşiste. Participă Arina Stoenescu, editor şi designer.
În colaborare cu editura pionier press
11.00-11.45 Sala de seminarii H1, etaj 1
Cum sunt descrişi rromii în literatură?
Fără îndoială, rromii reprezintă unul dintre cele mai expuse
popoare din lume: alungaţi în mod constant, expulzaţi din multe părţi ale
Europei încă din secolul al XVI-lea, transformaţi în sclavi în alte părţi,
decimaţi în timpul regimului nazist, excluşi de societatea comunistă,
exploataţi de către organizaţiile infracţionale din Europa de astăzi. În
literatură, rromii sunt adesea descrişi ca oameni ce se zbat la marginea
societăţii, dar şi ca personalităţi viu colorate în simbioză profundă cu legile
străvechi ale naturii. Cătălin Dorian Florescu, Elisabeth Hjorth şi Varujan
Vosganian, trei scriitori care descriu viata rromilor în cărţile lor actuale,
precum și Dezideriu Gergely, director
executiv al European Roma Rights Centre (ERRC) din Budapesta, discută despre
cum diferitele mituri despre rromi trăiesc mai departe în literatura
contemporană.
Moderator: Karl-Göran Karlsson, istoric şi scriitor.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Norstedts, Ambasada Elvetiei şi Pro
Helvetia
11.20-11.40 Scena Internaţională
A scrie despre şi sub oprimare
Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai mari scriitori
români, a scris timp de mai mulţi ani din spatele Cortinei de Fier, sub
cenzură. Sofi Oksanen este o apreciată scriitoare finlandeză, care, în cărţile
sale despre Estonia aflată sub ocupaţie, descrie oprimarea, ipocrizia si
trădarea.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Albert Bonnier
11.30-12.00 Standul României C02:02
Björn Apelkvist: Formarea culturală ca mod de viaţă – despre
şcoala filozofică din Carpaţi a lui Noica
Filozoful Constantin Noica a adunat în anii ’70 si ’80 un
grup de tineri intelectuali şi a creat o oază de lumină în cea mai intunecată
noapte a dictaturii comuniste. În Jurnalul de la Păltiniş al lui Gabriel
Liiceanu această fascinantă activitate spirituală a fost documentată într-un
mod personal, într-o lucrare care urma să devină un reper important în
literatura română contemporană.
12.00-12.30 Standul Cotidianului Dagens Nyheter
Dialog între Mircea Cărtărescu, Norman Manea si Björn Wiman
Program în limba engleză
Org. Cotidianul Dagens Nyheter
12.00-12.30 Standul României C02:02
Rouă pe stele
O conversaţie între poetul maghiar de origine română Sándor
Kányádi şi traducătorul suedez Ove Berglund. Discuția va fi urmată de o sesiune de semnare de carte.
În colaborare cu Institutul Balassi
12.30-13.00 Standul României C02:02
Ingmar Söhrman: Scriitorii si artiştii români din Franţa
Cum se face că Franţa a atras o serie din numele mari ale
culturii române? Exemple sunt scriitorii Eugène Ionesco, E. M. Cioran, Paul
Goma şi dirijorul Sergiu Celibidache, care a fost activ şi în Suedia.
13.00-13.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
Destinul armenilor
Despre tragedia armenilor se cunoaşte în continuare mult
prea puţin, cu toate că aceasta a fost unul dintre cele mai grave dezastre din
secolul XX, soldându-se cu cel puţin un milion de victime şi un număr mare de
refugiaţi. Apreciat de criticii literari, romanul Cartea Şoaptelor al lui
Varujan Vosganian a reuşit să adune laolaltă vocile armenilor de pretutindeni –
începând cu propria familie, aruncată de destin în estul României, într-o altă
dictatură, şi până la cei care s-au refugiat în America de Sud sau care au
crezut în propaganda comunistă şi au ajuns în Republica Sovietică Armenească.
Scriitorul român discută cu Ola Larsmo, scriitor şi preşedintele PEN Clubului
suedez despre victimele uitate ale Armeniei, despre supravieţuitorii săi, dar
şi despre cum au reuşit aceştia să-şi ducă cu ei tradiţiile străvechi pe
meleaguri străine.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
14.00-14.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
Este exilul o parte din literatura română?
Câţi dintre noi ştiu că Paul Celan, E. M. Cioran, Eugène
Ionesco, Herta Müller şi Tristan Tzara sunt născuţi în România? Şi ce
importanţă ar avea acest lucru? Ce aduci cu tine atunci când vii într-o ţară
străină şi într-o cultură nouă? Are literatura română vreun drept asupra
copiiilor săi rătăciţi prin lume? Este oare literatura de exil o parte
integrantă a literaturii române? Răspunsurile sunt oferite de trei tineri
scriitori exilaţi plin de succes, născuţi cu toţii în România. Cătălin Dorian
Florescu, scriitor al binecunoscutului roman Iacob se hotărăşte să iubească
(stabilit în Elveţia), Dana Grigorcea (stabilită în Elveţia) şi Felicia Mihali
(stabilită în Canada).
Moderator: Jonas Ellerström
Program în limba engleză
În colaborare cu Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi AIEQ
(Asociaţia de studii din Quebec)
13.30-14.00 Standul României C02:02
Două personaje literare din România şi Portugalia secolului
XX
E. M. Cioran (1911–1995) şi Fernando Pessoa (1888–1935) sunt
traduşi, discutaţi şi citaţi tot mai des. Ei se bucură astăzi de un adevărat
cult şi sunt consideraţi, deseori, embleme ale culturii române, respectiv
portugheze.
Participă Patricio Ferrari, Dinu Flămând şi Marianne Sandels.
Program în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões
14.00-14.30 Standul României C02:02
Fascismul românesc: Mişcarea care a constituit o provocare
pentru secolul XX
Prezentare realizată deHenrik Arnstad, autor al lucrării
Fascism iubit
14.00-15.00 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Ioana Nicolaie (recită în limba suedeză Inger Johansson),
Aase Berg, Ioan Es. Pop (recită în limba suedeză Bengt Berg), Dinu Flămând
(recită în limba suedeză Bengt Berg)
14.20-14.40 Scena internaţională
Tratamentul rromilor – o dilemă europeană
Se poate vorbi de o discriminare deschisă la adresa rromilor
în Europa de astăzi, discriminare care îmbracă deseori forma excluziunii
sociale?
Participă Dezideriu Gergely, Bagir Kwiek şi Aaron Israelson.
Program în limba engleză
În colaborare cu Asociaţia de studii Sensus
14.30-15.00 Standul României C02:02
Mituri politice în România postcomunistă
Anamaria Dutceac Segesten, doctor în ştiinţe politice,
vorbeşte despre miturile politice care au stat la baza identităţii naţionale
româneşti după căderea regimului comunist.
15.00-15.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
Cerul din burtă
Cerul din burtă de Ioana Nicolaie este un jurnal de o mare
forţă lirică despre experienţa primei sarcini a unei femei în vârstă de 25 de
ani. Scriitoarea descrie în imagini indrăzneţe modificările corpului şi
creşterea fătului adăugând amintiri din copilărie şi voci din experienţele de
sarcină ale altor femei. La publicare Cerul din burtă a devenit, prin puterea
stilului și a subiectului, un caz literar
în România. Ioana Nicolaie poartă o discuţie cu scriitoarea suedeză Aase Berg,
care în prima parte a trilogiei sale despre maternitate, Forsla fett, descrie o
sarcină din interiorul vieţii în pântec, acolo unde animalul şi umanul intră în
simbioză.
Moderator: Madeleine Grive, redactor șef la revista 10TAL.
În colaborare cu 10TAL Bok
15.15-16.00 Standul României C02:02
Memoria ca formă de justiţie
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când a fost înfiinţat
Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, prima instituţie de acest gen
din lume. Scriitor și fondator al
Memorialului, Romulus Rusan povesteşte despre lupta de a păstra vie amintirea
victimelor din perioada comunistă.
16.00-16.30 Standul României C02:02
A o lua de la capăt într-o ţară nouă
Cum este să ajungi în Suedia din România în zilele noastre
în comparaţie cu acum câteva decenii? Monica Cristea, profesor şi membru în
conducerea RIFFI, invită oaspeţi la o discuţie despre experienţele de imigrare
şi integrare punând accentul pe Suedia şi România. Monica Cristea este născută
în România si s-a mutat în Suedia în anul 1993. Aceasta se implică în
activităţi voluntare concepute pentru a spori gradul de înţelegere al femeilor
imigrante faţă de societatea suedeză şi pentru a consolida poziţia acestora în
societate, precum şi pentru a senzibiliza opinia publică cu privire la
potenţialul femeilor imigrante.
În colaborare cu RIFFI – Asociatia Internaţională pentru
Femeile Imigrante din Suedia
16.30-17.00 Standul României C02:02
Povestiri despre căutarea unei alte lumi – cartea şi
biblioteca ca loc pentru aspiraţiile omului
Participă Norman Manea, Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
17.00-17.20 Sala de seminarii H1, etaj 2
Voci postmoderniste din România
Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanţi poeţi,
eseişti şi romancieri români, având mai multe cărţi traduse în limba suedeză.
Travesti este un roman scurt, dar intens, despre amintiri, halucinaţii şi vise.
Interlocutor: Gunnar Nirstedt, editor.
Program în limba engleză
Org. Editura Albert Bonnier
17.30 – 18.00 Standul României C02:02
Lansarea celui mai recent număr al revistei 10TAL
Revista 10TAL lansează cel mai recent număr, dedicat poeziei
româneşti.
Discuţie şi lecturi realizate de Mircea Cărtărescu şi Ioana
Nicolaie.
Program în limbile engleză şi suedeză
DUMINICĂ 29
septembrie 2013
11.00-11.20 Scena internaţională
"Ce anume oare îmi şopteşti?"
Despre Cartea Şoaptelor şi soarta poporului armean din
secolul trecut. Discuție între
scriitorul Varujan Vosganian şi editorul Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
11.00-11.30 Scena de literatură
Priveşte înapoi cu blândeţe: Scriitorul în discuţie cu
traducătorul
Participă Cătălin Dorian Florescu şi Ulrika Junker Miranda.
Program în limba engleză
În colaborare cu Centrul de Scriitori şi Uniunea
Scriitorilor din Suedia
11.30-12.00 Standul României C02:02
Rectificare la paradis. Poezia română contemporană: Marin
Sorescu, Gabriela Melinescu, Daniela Crăsnaru
Participă Daniela Crăsnaru, Jonas Ellerström, Dan Shafran
Program în limba engleză
În colaborare cu editura Ellerström
12.00-12.45 Sala de seminarii H1, etaj 2
Psihologia naraţiunii
Scriitorul elveţian de origine română Cătălin Dorian
Florescu este considerat drept unul dintre cei mai importanţi scriitori de
limbă germană de astăzi. În eposul său de
familie viu colorat, Iacob se hotărăşte să iubească, scriitorul, având
studii de psihologie, îmbină cu măiestrie un episod din istoria românească şi
europeană cu experienţele dramatice de-a lungul primei jumătăţi a secolului XX
ale personajului principal. O temă centrală din carte este capacitatea omului
de a supravieţui în condiţii extrem de dificile fără a-şi pierde raţiunea şi
speranţa. Ce importanţă au experienţele generaţiilor anterioare? Poate iubirea
să depaşească toate obstacolele?
Moderator: Klas-Göran Karlsson, profesor de istorie.
Program în limba engleză
În colaborare cu Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi 2244
13.00-13.30 Standul României C02:02
Traduceri din limba română în limba suedeză
Inger Johansson, Dan Shafran şi Ingmar Söhrman
Bogata literatură română este mai puţin cunoscută în Suedia.
Editura Coeckelbergh a publicat în anii ’70 un număr de romane, dar,cu excepția acestora, cele mai multe cărţi s-au
tradus abia în ultimii ani. Este oare atât de greu să traduci realitatea
literară românească în limba suedeză sau care este motivul pentru care
literatura română nu este cunoscută mai bine în Suedia?
13.30-14.00 Standul României C02:02
Pisica roşie înaripată se intâlneşte cu copiii
O pisică roşie înaripată îi invită pe copii la un atelier
plin de fantezie în compania Cristianei Radu şi a Irinei Dobrescu de la Clubul
Ilustratorilor.
În colaborare cu editura pionier press
Pe toata durata Târgului, la standul României va fi prezent
celebrul Stefan Popa Popa's, cel mai rapid caricaturist din lume, potrivit
Guinness Book of Records. Artistul va desena atât portretele persoanelor
oficiale, cât și pe cele ale altor
vizitatori.
*Acolo unde nu este menționată
limba, discuţiile au loc sau sunt traduse în limba suedeză.
GDL
