Premierea laureaților celei de-a XXXX-a ediții a Concursului National de Poezie “Octavian Goga” de la Cluj-Napoca

Pentru omagierea operei literare a unuia dintre cei mai valoroși poeți români, Octavian Goga, Muzeul Memorial “Octavian Goga” din Ciucea (instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj), în colaborare cu Consiliul Județean Cluj, Direcția Județeană Pentru Cultură Cluj și Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Cluj), a organizat, la 28.11.2025, Festivitatea de premiere a laureaților celei de-a XXXX-a ediții a Concursului National de Poezie “Octavian Goga”, concurs deschis tuturor creatorilor de literatură din România și de peste hotare.

Anul acesta, la concurs s-au înscris doar 14 participanți din toată țara.

Jurizarea Concursului a fost realizată de către:

–   criticul literar Dr. Victor Cubleșan (Șeful Direcției Județene pentru Cultură Cluj, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj), în calitate de președinte al Juriului;

–   poetul Dr.Victor Constantin Măruțoiu (referent cultural la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca) și

–   Dr. Robert Arnăutu (inspector la Direcția Județeană pentru Cultură Cluj, profesor asociat la Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – în calitate de membri ai Juriului.

În acest an, premiile au fost acordate în felul următor:

a)    Premiile pentru poezie “Octavian Goga”:

–          Mihai Udrea,

–          Niculina Laza,

–          Monica Elena Sfârlea.

b)   Mențiunile pentru poezie  “Octavian Goga”:

–          Ștefan Aurel Drăgan,

–          Vali Șerban,

–          Elena Gela.

Deoarece, recent, Muzeul de la Ciucea a fost închis pentru public, intrând într-un amplu proces de reabilitare, în vederea creării unui mediu mai atractiv și mai funcțional pentru vizitatori, festivitatea din acest an s-a desfășurat în incinta Bibliotecii Județene “Octavian Goga”, din Cluj-Napoca. În acest context, managerul muzeului, dr. Eduard Boboc, le-a adresat doamnei manager, dr. Sorina Stanca, și doamnei director adjunct, Floarea Elena Moșoiu, un mesaj de mulțumire și apreciere pentru colaborarea impecabilă între aceste două instituții aflate sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, pentru profesionalismul, prietenia, deschiderea, loialitatea de care au dat dovadă de-a lungul anilor.

La festivitate au participat membrii Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Cluj), ai Ligii Scriitorilor Români, ai Cenaclului Literar-artistic al Cadrelor Didactice “Octavian Goga” Cluj-Napoca,reprezentanții Cenaclului Revistei “Steaua” (cenaclu condus de poetul Ion Mureșan și scriitorul Ovidiu Pecican), ai Cenaclului Scriitorilor Militari Cluj și ai Cenaclului epigramiștilor clujeni “Satiricon”. În special, menționăm participarea scriitorilor Romulus Moldovan, Rodica Mureșan, Mariana Hodorog, Vasile B. Gădălin, Emil Pop, Mircea Samoilă, Simion Gicu Legian, a muzeografului Florin Cătălin Brudașca și, desigur, a concurenților premiați.

Radu Ștefan

Câtă nesimțire!

 

Șantajul judecătorilor clujeni. Amână cauzele până la retragerea proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale!

Judecătorii Curţii de Apel Cluj solicită ferm retragerea urgentă a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu şi vor amâna judecarea tuturor cauzelor, cu excepţia celor urgente, începând cu data de 27.08.2025.

Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Curţii de Apel Cluj aduce la cunoştinţă că, în data de 26 august 2025 – începând cu ora 11:00 – a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj, având pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.

Astfel, din totalul de 62 de judecători au fost prezenţi 49 de judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită.

În cadrul reuniunii au fost avute în vedere o serie de considerente ce afectează grav stabilitatea şi independenţa statutului judecătorului, cu consecinţe grave asupra actului de justiţie, ce se răsfrâng direct asupra fiecărui cetăţean:

– lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști;

– punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor Justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectele de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025;

– încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenței:

1) Curții Constituționale: Deciziile nr. 20/2000, 873/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020 din care reiese că pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații; principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu;

2) Curții de Justiție a Uniunii Europene: cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-224/01, C-762/23, precum și în cea mai recentă  dintre cestea, respectiv cauza C-762/23 din 05.06.2025, în care s-a statuat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului şi să fie actualizată periodic cu salariul magistratului în funcţie, dispoziţii pe care proiectul nu le respectă;

3) Curții Europene a Drepturilor Omului, e.g., cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v. Cehia: neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-și exercita funcțiile judiciare în mod independent și imparțial, pentru a fi protejați de presiuni externe menite să le influențeze deciziile și comportamentul;

– impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, în pofida sublinierii din Avizul nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea normelor legale, precum și în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație; acestea sunt complementare și nicio putere nu este „supremă” și nu le domină pe celelalte; celelalte puteri ale statului trebuie să recunoască funcția constituțională legitimă îndeplinită de puterea judecătorească și să se asigure că aceasta dispune de resurse suficiente pentru a îndeplini acele funcții; analizele și criticile aduse de o putere a statului unei alte puteri a statului trebuie făcute într-un climat de respect reciproc; deciziile puterilor legislativă sau executivă care elimină protecțiile de bază ale independenței judiciare sunt inacceptabile, chiar dacă sunt disimulate;

– impunerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, format sau alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a magistraților;

– prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția, potrivit Constituției, nu are nici o atribuție, creându-se riscul major ca toate aceste acțiuni ale executivului și legislativului să inducă cetățenilor ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic ce se comportă autocratic;

– „omisiunea” de a se menționa, în cadrul campaniei agresive îndreptate împotriva magistraților, că în România există 212.000 de persoane (bugetari) cu pensii de serviciu și speciale, din care doar 5.600 sunt magistrați, puterea executivă având, deci, în vedere doar procentul de 2,64% din aceste pensii, cât reprezintă cele ale magistraților, nepreocupându-se de procentul masiv de 97,36%, în disprețul standardelor europene, după cum puterea executivă nu este interesată nici de faptul că pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor care se plătesc lunar, fiind evident că vehiculata scădere a deficitului economic nu poate fi obținută din 2,64% sau din 0,1%;

– evidențierea clară, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, a faptului că, doar printr-o gravă deformare a realității, statutul magistraților poate fi prezentat ca un „privilegiu”, iar «a vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea așa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraților;

– avertismentul Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare care a semnalat că acum există în România o combinație inacceptabilă de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, modificări legislative ale statutului magistraților fără consultări, ceea ce generează o instabilitate cronică a acestui statut și, implicit, un pericol real pentru statul de drept;

Din cele 49 de voturi valabil exprimate, cu o largă majoritate,  Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj:

Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.

Solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva puterii judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.

Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege amână soluționarea cauzelor, cu excepțiile celor urgente.

Vor fi soluționate cauzele pentru care, anterior datei de 27.08.2025, s-a dispus amânarea pronunțării hotărârii, indiferent de materie.

Judecătorii își vor îndeplini atribuțiile administrative, cele privind motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare.

Radu Ștefan

Cultura va deveni un lux!

 

Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC) a tadresat azi, 4 iulie, o scrisoare deschisă guvernanților privind intenția Guvernului de a mări TVA-ul pentru biletele la evenimente la 21%.

”Noi, organizatorii independenți de evenimente culturale și de divertisment din România, ne exprimăm profunda îngrijorare și dezacordul față de intenția Guvernului României de a crește cota TVA pentru biletele la evenimente de la 9% la 21%.

Această decizie, dacă va fi aplicată, nu va contribui semnificativ la reducerea deficitului bugetar al României, dar va avea efecte devastatoare asupra unei industrii deja fragilizate, care încă încearcă să-și revină după șocurile ultimilor ani: pandemie, inflație, scumpiri în lanț și instabilitate generală.

Cu noua majorare a TVA-ului pe bilete, la care se adaugă la taxele, parataxele, impozitele si alte contribuții obligatorii deja existente precum UCMR-ADA, UPFR, Crucea Roșie, Timbru Muzical, Taxa pe Monumente, vom ajunge să plătim taxe de peste 50% din valoarea unui bilet!

Cultura va deveni un lux!

Evenimentele culturale și de divertisment sunt deja printre primele lucruri de care oamenii se lipsesc atunci când trebuie să economisească, iar orice mărire de prețuri afectează direct participarea publicului.

O creștere a TVA-ului de la 9% la 21% înseamnă automat bilete mai scumpe, public mai puțin, evenimente anulate, artiști plătiți mai prost și o întreagă economie paralelă în derivă – de la furnizori tehnici, la restaurante, hoteluri și transportatori.

De ce oare este înțeles ca în domeniul HORECA, TVA-ul să se fixeze la 11%, iar în domeniul evenimentelor, biletele să fie taxate cu 21%? În condițiile în care evenimentele sprijină domeniul horeca și influențează cifrele de aici?    În 2024, bugetul alocat pentru cultură a fost de 0.07% din PIB, în timp ce sectorul a contribuit cu 3.6%.

În 2025, bugetul pentru cultură a rămas același.

Cu toate acestea, sectorul cultural privat performează. Avem festivaluri premiate în Europa, evenimente care aduc România pe harta marilor turnee internaționale, zeci de mii de angajați și colaboratori care depind de această industrie. Și tot ce am realizat, am realizat cu un ajutor minim spre nesemnificativ din partea statului. Iar acum ni se cere și mai mult.

Simulare de calcul:

Conform estimărilor actuale, piața de bilete din România (culturale și sportive) este de aproximativ 200.000.000 euro anual. La o creștere de TVA de la 9% la 21%, bugetul de stat ar câștiga în teorie 24 milioane euro în plus.

Însă în practică, acești bani:

● fie vor fi scoși din buzunarul organizatorilor, care vor reduce din bugetele de producție și din calitatea evenimentelor;

● fie vor fi plătiți de public, ceea ce va duce la scăderea vânzărilor de bilete;

● fie vor fi pierduți complet, pentru că multe evenimente nu se vor mai organiza deloc.

Pe scurt: se va colecta mai puțin, nu mai mult. Iar pierderile de imagine, de impact cultural și economic vor fi ireversibile.

Cerem Guvernului României: Nu distrugeți ce abia începe să funcționeze!

Evenimentele nu sunt doar distracție. Sunt educație, apartenență, emoție, industrie, locuri de muncă, turism cultural și brand de țară. Dacă Guvernul ar alege să sprijine cultura în loc să o taxeze, beneficiile pe termen lung, inclusiv fiscale, ar fi cu mult mai mari decât sumele obținute printr-o astfel de mărire.

Cerem Guvernului să renunțe la această măsură nedreaptă și ineficientă. Cerem consultare reală cu sectorul independent. Cerem o viziune coerentă pentru cultura din România.

Înțelegem perfect situația în care se află statul român și sectorul cultural a fost mereu pentru o guvernare corectă, transparentă, cinstită. Ne înțelegem rolul în comunitate și suntem dispuși să ne jucăm rolul.

Suntem deschiși la dialog. Dar vom lupta pentru dreptul oamenilor de a avea acces la cultură și pentru dreptul nostru de a o produce”, precizează cei de la AROC.

 

Radu Ștefan

Cluj-Napoca nu-i Sodoma. Miting pentru Familie organizat de Comunitatea Identitară

 

Asociația Comunitatea Identitară – România anunță organizarea Miting-ului pentru Familie ediția 2023, la Cluj-Napoca. Evenimentul va avea loc în data de 17 Iunie (sâmbătă), începând cu ora 12:00, în Piața Avram Iancu.

Manifestarea are drept scop afirmarea valorilor familiei naturale (singura familie adevărată) și a principiilor creștine.

”Considerăm că avem dreptul să trăim și să ne creștem copiii într-un mediu sănătos din punct de vedere moral. Străzile sunt ale noastre, ale oamenilor sănătoși, ele nu trebuie să devină spațiu de propaganda pentru sodomiți și neomarxiști. Nu tolerăm ca spațiul public să devină un loc unde manifestările obscene, anti-sociale și imorale să fie la ordinea zilei. Ne opunem categoric organizării, pentru al șaselea an, a paradei sodomiților la Cluj-Napoca, un prilej de a etala în fața copiilor frustrările sexuale ale unei minorități divorțate de realitate.

Așa-zisul „Cluj Pride” (mândria Clujului), care va avea loc în aceeași perioadă, nu e altceva decât cea mai mare rușine de care poate avea parte orașul nostru. Discernem un mare pericol pentru societatea românească în panta alunecoasă pe care o reprezintă ONG-urile sexo-marxiste și evenimentele pederaștilor, o pantă ce continuă cu legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, apoi trece la permiterea adopțiilor de copii, urmează pervertirea minorilor prin introducerea „educației” sexuale în școli, pedepsirea penală a celor ce critică acest stil de viață degenerat și în cele din urmă, decriminalizarea pedofiliei. Toate acestea fac parte dintr-un plan de distrugere a familiei, celula de bază a neamului românesc.

Pe 17 Iunie 2023, îi chemăm alături de noi în stradă pe toți românii ce țin la familie, la tradiție, la normalitate și la eternele valori creștine. Să luptăm împreună, uniți, pentru viitorul copiilor noștri, pentru libertatea și demnitatea noastră, pentru viitorul neamului românesc! Să demonstrăm că aici e un oraș creștin, Cluj-Napoca nu-i Sodoma!”, precizează organizatorii.

Tot în 17 iunie are loc marșul Cluj Pride, al comunității LGBTQ+, organizat de Asociația Pride România și Queer Sisterhood Cluj- Hilltop ORG, ”un moment de luptă și solidaritate pentru comunitatea LGBTQ+, oamenii marginalizați și excluși de sistemul heteronormativ opresiv”.

”Ne vom uni și vom lupta pentru a ne face auziți, și pentru a ne cere drepturile care ni se cuvin.

Tema din acest an va fi FAMILIA. Fie că vorbim de cupluri LGBTQIA+, de familii cu copii LGBTQIA+, sau de părinți LGBTQIA+, luptăm pentru recunoaștere și protecție legală pentru membrii comunității noastre.

Marsul Cluj Pride pe 17 iunie va fi un moment puternic de protest împotriva discriminării și violenței îndreptate împotriva membrilor comunității LGBTQ+. Marșul va da startul săptămânii Pride, și va fi organizat în Piața Unirii cu susținerea Transilvania International Film Festival (TIFF) care are loc în Piața Unirii în acea perioadă.

Săptămâna Pride, ce va urma, va fi o perioadă de rezistență culturală și politică, în care vom organiza evenimente menite să promoveze diversitatea și incluziunea, să educăm și să informăm societatea asupra problemelor și luptelor noastre.

Ne solidarizăm cu toți membrii comunității LGBTQ+ din Cluj și din întreaga lume, care suferă sub tirania homofobiei și transfobiei, și vă îndemnăm să vă alăturați luptei noastre.

Unirea și solidaritatea fac puterea!”, anunță organizatorii.

 

Radu Ștefan

Consiliul Judeţean Cluj demarează restaurarea Muzeului „Octavian Goga” din Ciucea

 

Consiliul Județean Cluj a semnat contractul de proiectare și asistență tehnică pentru restaurarea și conservarea Muzeului Memorial „Octavian Goga” din Ciucea. Contractul are o valoare de 1.977.000 lei, fără TVA. Durata de prestare a serviciilor este de 91 de luni, din care maxim 5 luni și 15 zile sunt destinate elaborării documentației, iar 85 de luni și 15 zile reprezintă perioada de asistență tehnică din partea proiectantului.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj: „Dorința noastră este de a reda strălucirea acestui obiectiv cultural de interes major și de a-l pune în valoare așa cum se cuvine, astfel încât frumusețea exponatelor și a ansamblului muzeal să poată fi admirată în condiții optime. Nu trebuie uitat faptul că întreg domeniul este strâns legat de personalitatea marcantă a marelui poet și om politic Octavian Goga, luptător fervent pentru Unire și fost prim-ministru al României.”

Forul administrativ județean are drept scop reabilitarea clădirilor din cadrul ansamblului muzeal și a căilor de acces către acestea, precum și punerea în valoare a imobilelor prin intermediul unor amenajări peisagistice, astfel că intenționează să acceseze fonduri europene nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

Reamintim, în acest context, faptul că Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj, cel care îi subvenționează şi coordonează activitatea. Din punct de vedere științific muzeul este coordonat de Ministerul Culturii, reprezentat în teritoriu prin Direcția Judeţeană pentru Cultură Cluj.

Autor: Radu Ștefan

Sursa: Napoca News

UBB Cluj-Napoca acuză implicarea politicului în etica academică. Ce este de făcut?

 

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a observat cu îngrijorare acțiunile politicului care afectează etica academică, demarate cu mai mult timp în urmă, dar culminând cu recenta decizie a Curții Constituționale, care complică măsurile ce se pot lua în contextul plagiatului. Altfel spus, în acest caz concret, în loc ca retragerea titlului de doctor în cazul unui doctorat plagiat să fie făcută în mod natural și după bune practici academice internaționale de instituția care l-a acordat, iar apoi cei nemulțumiți să se poată adresa instanței, Curtea a stabilit că retragerea se poate face doar de către instanță (sigur, dacă o mai sesizează cineva), complicând astfel procesul și schimbând esența etică a unui astfel de demers.

Am analizat cu atenție contextul în care ne aflăm și implicațiile acestuia în viitor asupra mediului academic românesc și a societății în general și am discutat cu partenerii internaționali (la solicitarea lor și/sau a noastră) pe marginea reacțiilor/măsurilor care se cuvin, pentru a proteja statutul mediului academic românesc (inclusiv al studenților/absolvenților) în aria academică internațională.

În consecință, vrem să asigurăm publicul larg că orice instituție academică, în baza autonomiei, are încă la dispoziție, dacă dorește, mecanisme interne de sancționare a abaterilor de la etică, care pot merge în cazuri grave până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, alături de sancționarea persoanelor și unităților academice care girează abateri de la etica academică. În plus, aceste mecanisme pot fi prinse în mecanismele mai generale de transparentizare și admitere în sistemul academic.

UBB are aceste mecanisme în reglementările proprii și le va amplifica, nu doar ca protecție față de încercările mediului politic de a le minimiza, ci în acord cu evoluția standardelor internaționale din aria academică din care facem parte. Încurajăm toate instituțiile academice din țară să facă acest lucru, atât ca racordare naturală la bunele practici internaționale, cât și ca răspuns la mișcările de forță împotriva eticii academice și la îndoielile proiectate în acest context asupra noastrăde mediul academic internațional.

Pe de altă parte, prin atitudinea constructivă pe care vrem să o avem ca motor al dezvoltării societății, factorul politic trebuie să știe că poate avea în UBB un consultant serios dacă dorește să propună cu bună credință soluții europene eficiente și onorabile în zona eticii academice, iar societatea are un actor academic dedicat nu doar dezvoltării unei societăți moderne bazate pe cunoaștere, ci și integrității academice ca model pentru o integritate dorită mai larg la nivelul societății. Dar pentru aceasta cu toții trebuie să avem grijă de protejarea autonomiei și libertății academice – chiar dacă uneoriunii din afara mediului academic le înțeleg mai puțin -, deoarece numai așa putem deveni un sanctuar al cunoașterii și eticii – amenințate tot mai des într-o lume în care asistăm la o recrudescență a obscurantismului și iraționalității -, care să asigure dezvoltarea societății și bunăstarea oamenilor.

 

Radu Ștefan

TIFF în cifre. Peste 100.000 de spectatori au sărbătorit întoarcerea în sălile de cinema la Cluj Napoca

 

Ediția aniversară a celui mai mare festival de film din România s-a încheiat pe 1 august, după zece zile marcate de premiere absolute, zeci de proiecții sold-out, întâlniri cu cei peste 1.000 de invitați și un număr impresionant de spectatori. Peste 100.000 de iubitori de cinema au sărbătorit #împreunăprinfilm întoarcerea în sălile de cinema la împlinirea a 20 de ani de TIFF, transformând ediția din acest an în cel mai amplu eveniment organizat la noi în țară de la începutul pandemiei.

Peste 93.000 de plătitori de bilete au urmărit, în cele 17 locații în aer liber și în interior, selecția de 179 de filme venite din 47 de țări. Lor li s-au alăturat spectatorii prezenți la concertele, masterclass-urile și întâlnirile cu profesioniștii din industrie, organizate cu intrare liberă – în total, peste 100.000 de participanți. Întâlnirea cu starul Sergei Polunin, invitatul special TIFF 2021, s-a aflat în topul celor mai atractive evenimente. Show-ul susținut de dansatorul ucrainean la Castelul Bánffy din Bonțida a impresionat audiența și a stabilit recordul de încasări din acest an.

În prima zi de festival, România sălbatică (r. Dan Dinu, Cosmin Dumitrache), documentarul românesc prezentat în premieră absolută la TIFF 2021, este filmul care a obținut Premiul publicului și a înregistrat cel mai mare număr de spectatori la această ediție. La cele patru proiecții incluse în programul festivalului au participat, în total, peste 3.500 de spectatori. Documentarul va ajunge în cinematografele din întreaga țară în această toamnă, distribuit de Transilvania Film. În topul voturilor publicului, la filme românești, se află și Complet necunoscuți (r. Octavian Strunilă) și Holy Father (r. Andrei Dăscălescu).

Pe locul doi în topul audienței per total s-a aflat Dineu cu vecinii de sus (r. Cesc Gay), comedia spaniolă care a deschis ediția aniversară a festivalului și care a atras peste 3000 de spectatori la cele cinci proiecții din Cluj-Napoca. Clasamentul este completat de producția daneză Încă un rând (Another Round, r. Thomas Vinterberg), premiată anul acesta cu Oscarul pentru Cel mai bun film străin, urmată îndeaproape de Lecții de persană (Persian Lessons, r. Vadim Perelman), premiera mondială Perfect necunoscuți (r. Octavian Strunilă) și filmul de închidere, Anii noștri de glorie (The Best Years, r. Gabriele Muccino).

Bilanțul ediției aniversare TIFF include peste 40 de evenimente sold-out. Printre acestea se numără proiecțiile Dancer, Raport final (Final Report, r. István Szabó), Supernova (r. Harry Macqueen), Un loc ca oricare altul (Nowhere Special, r. Uberto Pasolini), Spirala (r. Cecilia Felmeri), Noua ordine (New Order, r. Michel Franco), Noaptea regilor (Night of the Kings, r. Philippe Lacôte), Vânătorul de balene (The Whaler Boy, r. Philipp Yuryev) – câștigătorul Trofeului Transilvania, dar și Annette (r. Leos Carax), filmul surpriză din acest an. Biletele s-au epuizat rapid și în cazul cine-concertelor Malombra, cu proiecții ale filmului, acompaniate live de Simona Strungaru și Julie Roué, Fargo by Fragments (Franța) și  Studentul din Praga, cu Irina Margareta Nistor & CelloFun.

Vedeta acestei ediții, filmul românesc s-a aflat în topul celor mai apreciate evenimente de către public. Filme precum Întregalde (r. Radu Muntean), #dogpoopgirl (r. Andrei Huțuleac), Spioni de ocazie (r. Oana Giurgiu), Tata mută munții (r. Daniel Sandu), Căutătorul de vânt (r. Mihai Sofronea) sau Copacul dorințelor: Amintiri din copilărie (r. Andrei Huțuleac) au adus, la rândul lor, un număr mare de voturi și de spectatori în fața ecranelor.

Autor: Radu Ștefan

Sursa: NapocaNews